Mai înainte de zori Îmi trezesc străjerii și-Mi cobor în cartea Mea cea de azi cuvântul praznicului Înălțării Mele la cer și dau binecuvântare aparte pentru fiii poporului Meu, căci Eu, Domnul, ies cu ei pentru duhul mărturisirii. Amin.
Mergem, fiilor, în mijlocul neamului român, mergem cu pâine și cu sare și tainic îl chemăm la praznicul venirii Mele a doua oară de la Tatăl pe pământ, praznic mare, și cu care de mai bine de cincizeci de ani prăznuiesc pe vatra acestui neam, și la care mereu, mereu chem neamul român să bea din râul Meu de cuvânt, să bea și să dorească după Mine, căci Eu, Domnul, doresc după el cu mare dor, că vreau să fac din el slava lui Dumnezeu pe pământ între oameni și vreau să Mă vestesc în lung și în lat cu țara Mea de venire acum, la sfârșit de timp, pentru încununarea lucrării cea de șapte mii de ani a Tatălui și a Fiului și a Duhului Sfânt pe pământ cu omul, după ce Dumnezeu a făcut cerul și pământul și pe om.
La patruzeci de zile după învierea Mea acum două mii de ani M-am strâns cu ucenicii și cu toți cei care au rămas credincioși venirii Mele de atunci, și grăindu-le lor despre cele ce am pătimit, precum era scris, le-am poruncit lor să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aștepte făgăduința Tatălui, pe Duhul Sfânt, Care îi va îmbrăca întru putere ca să fie ei apoi martorii Mei până la marginile pământului, și pe când le grăiam, M-am ridicat la cer și ne-am despărțit și un nor M-a luat din ochii lor și M-a dus la Tatăl, și au văzut ei lângă ei doi bărbați, îmbrăcați în haine albe, grăind lor: «Bărbați galileeni, așa cum L-ați văzut pe Iisus înălțându-Se de la voi la cer, așa va și veni».
O, așa v-am făcut Eu și pe voi în vremea aceasta a Mea cu voi martorii Mei din zilele acestea și adesea am ieșit cu voi spre mărturia Mea și v-am făcut împărțitorii cuvântului Meu, căci Eu pun cuvântul Meu înaintea neamurilor de la margini la margini și-Mi trezesc și-Mi voi trezi pe cei ce vor avea parte cu Mine în ziua slavei Mele, când Eu voi ridica peste toate înălțimile mărturia Mea cu voi, cuvântul venirii Mele celei de acum, fiilor. Vă dau în ziua aceasta binecuvântare dulce și vă fac dulci pentru cei ce vor privi la voi, căci voi mergeți din partea Mea în ziua aceasta înaintea neamului român cu pâine și cu sare, fiilor, și e mare taină ceea ce fac Eu cu voi în ziua aceasta. Fiți binecuvântați, și împărțiți înțelepciunea cea de sus peste cei de pe pământ, care vor privi la voi! O, fiilor, fericiți sunt cei ce vă iubesc pe voi și fericiți vor fi cei ce vor rămâne în această iubire până la sfârșit, căci Eu, Domnul, le dau dar aparte celor ce vă iubesc pe voi și le dau darul credinței, și le dau darul înțelegerii și stârnesc în ei dorul de Dumnezeu la întâlnirea lor cu voi, că voi sunteți fiii lui Dumnezeu pe pământ, așa cum lucrarea cuvântului Meu v-a făcut, și apoi iubirea voastră, fiilor.
O, neam român, ies înaintea ta cu pâine și cu sare, tată. E mare taină ceea ce fac Eu înaintea ta în ziua aceasta prin fiii cuvântului Meu cel de azi pe vatra ta! O, e mare taină lucrarea Mea cea de azi în mijlocul tău! Îți dau ajutor ca să înțelegi pe cele de sus pentru soarta ta cu Dumnezeu și te cuprind în înțelepciunea Mea, pe care am pus-o în mijlocul poporului Meu cel din mijlocul tău, masă de cuvânt în vremea aceasta pe pământ, ca să-Mi scriu cartea Mea cea de azi, cartea venirii Mele a doua oară de la Tatăl la om, o, țara Mea cea de azi! Vreau, tată, să Mă împac cu tine, și lucrez tainic, pentru că tu nu dai să înțelegi, și împlinesc tainic, pentru că sunt tari la cerbice cei ce domnesc peste tine, dar Eu te iubesc și te învăluiesc în mila Mea și tainic îți dau ceea ce am să-ți dau până când Mă voi putea face înțeles că am stat așteptând ani la rând ca să aduc împărăția Mea peste neamul român și să-l arăt pe el cu ea, cu slava Mea cea de azi în mijlocul lui.
O, să nu-i disprețuiești pe cei prea mici ai Mei din mijlocul tău! Eu îți fac bine prin ei și îți țes ție cămășuță slăvită, și tainic îți fac din cuvântul Meu țesut cu dor și cu răbdare veșmântul tău cel de mâine, o, țara Mea cea de azi, că vreau ca tu să ai înviere, tată. Eu sunt Domnul Dumnezeul tău și Mă fac râu de cuvânt în mijlocul tău și te mângâi și te aștept să înțelegi lucrarea Mea cea pentru tine, căci ție îți trebuie Păstor din cer, țara Mea. Îi cer Tatălui cu rugă înlăcrimată să-ți dea înțelepciunea tainelor lui Dumnezeu și să te deștepți cât mai curând și să stai cu credință și cu biruință pentru tine înaintea Lui, o, țara Mea. Binecuvântare în taină îți dau în ziua aceasta și Îl rog pe Tatăl să te ridice, să te înalțe spre cele de sus coborâte în mijlocul tău pentru viața ta cea de la Dumnezeu între neamuri, dar roagă-te și tu și nu da la spate povața Mea, căci Eu sunt bogăția ta, și vor înțelege curând, curând neamurile de pe pământ că tu Îl ai pe Domnul slăvindu-Se în cuvânt în mijlocul tău și te vor iubi pentru Mine și-ți vor da iubirea lor, dar ia de la Mine și fii credincioasă și scoală-te frumos întru întâmpinarea Mea, o, țara Mea cea de azi, țara Domnului Iisus Hristos întru a doua Sa venire de la Tatăl pe pământ. Amin.
O, mergem, fiilor, cu pâine și cu sare și cu Duhul Meu și punem masă de praznic înaintea neamului român și ne întoarcem apoi în carte pentru tot cuvântul zilei. Fiți frumoși, fiți cerești, fiți credincioși făgăduințelor Mele, ca să se împlinească ele toate, toate, fiilor. Zi mărturisitoare se face ziua Mea cu voi în ziua aceasta. Dau să-Mi croiesc drum mai larg în sufletul acestui neam, iar voi sunteți martorii Mei și voi răvăși cu voi inima neamului român, la care Tatăl Meu Savaot M-a trimis acum.
Pace vouă, fiilor! Zi de înălțare spre cele din cer în mijlocul lui, așa să fie ziua aceasta pentru neamul român! Trimit îngerii și sfinții să împlinească așa, iar voi de pe pământ fiți cu credință, fiilor, căci prin credință am lucrat în toată vremea, prin fiii credinței, prin cei credincioși făgăduințelor Mele am împlinit Eu pe pământ toate câte s-au făcut spre mărturia Mea, toate câte Tatăl Meu Mi-a dat și Îmi dă să împlinesc pe pământ. Amin, amin, amin.
Partea a doua
Acum, fiilor veghetori în calea cuvântului Meu când el vine, deschidem iarăși cartea și așezăm în ea cuvânt de mulțumire înaintea Tatălui pentru grija Lui cea mare, pentru tainica Lui lucrare pe care o pune înaintea oamenilor, spre împlinirile care va să vină din cer pentru împăcarea cu Tatăl a neamului român, în mijlocul căruia am pe poporul cuvântului Meu și de unde Eu Îmi împart în cele patru laturi râul de cuvânt care curge din gura Mea acum, la sfârșit de timp, a doua Mea venire de la Tatăl pe pământ, învăluit în cuvânt, așa precum lucrez acum, Dumnezeu tainic, ca să pot să fiu cu omul aproape, ca să pot lucra pentru om de aproape, ca să pot să grăiesc cu el cuvântul Meu, așa cum a fost și în rai lucrarea Mea cu omul. O, trebuie credință pentru aceasta, credință nu ca a omului așezat de Mine în rai după ce l-am zidit, ci trebuie ascultare cu credință, iar voi ați mers cu Mine pentru duhul mărturisirii în ziua aceasta, fiilor, și va privi la voi neamul român înăuntru și în afara hotarelor lui, căci mulți sunt pribegi, mulți își cheltuiesc viața departe de vatra lor cea din părinți, dar dintre ei sunt mulți mărturisitori pentru acest neam, așa cum au fost și în vremea strâmtorării cea pentru mărturisire când ei plângeau pe cei ce sufereau în hotarele lor aici, iar acum ei luptă încă pentru lucrarea cea bună, pentru fața cea curată a multora care au suferit pentru neamul Meu de azi, pentru credința și viața cea de sus a neamului român, așa cum și voi ați lucrat cu Mine în zilele acestea, dar lucrarea Mea cu voi e mare, tată, nu e ca a omului, că e din cer lucrarea Mea cu voi, e din Tatăl, căci Eu nu grăiesc de la Mine Însumi în mijlocul vostru, ci numai de la Tatăl, Care M-a trimis, așa cum și Eu vă trimit pe voi. Amin.
Și acum, fiilor, așezăm în carte cuvântul binecuvântării pentru praznicul Meu cu poporul cel credincios și plin de dor de cer, care se va aduna la izvor lângă Mine și lângă voi peste zece zile, când Dumnezeu Duhul Sfânt Își va așeza lucrarea Sa, ca și acum două mii de ani, peste credința celor ce vor poposi cu credință ca să audă pe Dumnezeu-Cuvântul la praznicul Pogorârii Duhului Sfânt, după cincizeci de zile de la praznicul Învierii Mele dintre cei morți, și iată cele două mari praznice împărătești sub a căror oblăduire sfântă stă așezată prin pisania de sub temelia ei biserica Mea cu voi, locașul sfânt de nou Ierusalim, și lângă ele, încă, sărbătoarea trâmbiței lui Dumnezeu Virginia, cea prin care Eu, Domnul, Mi-am croit, începând din anul 1955 calea Mea de venire cuvânt acum pe pământ, după ce mulți ani am pregătit-o pe ea ca să-Mi fie ea vas ales pentru trâmbițare, pentru ca să curgă prin ea cuvântul Meu auzit pe pământ, lucrare care a odrăslit apoi, precum a fost proorocia Mea prin trâmbița Mea, și iată, lucrez pe mai departe, căci rădăcina are rămurele, are de la Dumnezeu, Care face să răsară și să crească și să fie. Amin.
O, dar este scris încă în lucrarea Mea cea de la începutul cel cu trâmbița Mea că după plecarea ei la cer poporul cel hrănit se va alege în două părți, și unii se vor face oi și vor prăsi miei, iar alții se vor face lupi și vor sfâșia, și s-a împlinit așa cum a fost rostit cuvântul, căci am avut și am dintre cei ce au stat la masa aceasta inimi îndârjite, fii care s-au hrănit cu părerea de sine, părere bună despre ei înșiși, duhul trufiei, care nu-și găsește îndreptățire înaintea Mea când omul se hrănește din el. Aceștia s-au crezut și au nădăjduit să fie ei cei dintâi după plecarea trâmbiței Mele, și ce, oare, i-ar fi împiedicat să fie așa dacă ar fi fost ei lucrători cu credință și cu credincioșie pentru mersul Meu cuvânt pe pământ? O, i-a împiedicat dorul de mărire, dorul de întâietate, plăcerea vieții, văzută de ei, dar Eu, Domnul, n-am venit pe pământ cu această lucrare plină de suferință pentru Mine și pentru purtătorii ei, n-am venit cu ea ca să Mă bag sub voia și sub mintea celor îngâmfați, care nu-și mai încap acum în piele, bătându-se în piept că au ei ca viață lucrarea Mea cea prin trâmbița Mea. Eu, Domnul, le spun la aceștia câțiva câți sunt și care tot fac valuri cu trufia lor, le spun lor că sunt bolnavi de duhul trufiei, de duhul clevetirii și al disprețului, și, mai mult de atât, ei fac păcat știut asupra Duhului Sfânt, din pricina orbirii lor sufletești, și lovesc ei asupra cuvântului Meu, care n-a încetat și nu încetează să curgă din gura Mea și să fie auzit și scris pe pământ, căci am din tulpină rămurele, inimioare cu duh umilit și cu răbdarea cea de sub cruce, și pe care Eu, Domnul, Eu le-am pregătit în mijlocul poporului Meu fără să Mă ascund, iar crucea Mea cea de azi, mersul Meu cel îndurerat de azi este lovit chiar de cei ce Mi-au fost fii la masa Mea de cuvânt, fii și rudenii, fini și creștini înfiați de Duhul Meu, și care acum stau la răspântii lăudându-se că sunt ei urmași ai acestei lucrări, dar să-Mi arate lucrul lor și rodul lor, după cum se laudă ei că sunt pe piatră și că fiii cu care Eu am mai rămas și cu care Mi-am ridicat și-Mi voi tot ridica popor mărturisitor, nu sunt vrednici ei pentru Mine și pentru cei ce se simt urmași ai lucrării Mele cea prin trâmbița Mea, ci ar fi să fie ei fiii minciunii. O, vin și Eu și întreb și Eu așa:
Voi, cei care ziceți că stați bine pe piatra lucrării Mele, prin ce dovediți că sunteți voi cei adevărați ai acestei lucrări? O, Eu am spus în toată vremea cuvântului Meu cel de azi să fiți sfinți, să fiți cuminți, să nu huliți v-am spus, să nu disprețuiți, să nu vă dezvinovățiți învinuind pe frații voștri, și am spus să vă curățați de toate relele voastre asupra lucrării Mele și să stați în pocăință, și nu v-am spus să vă faceți judecători pentru cei care cu multă credincioșie au rămas lucrători sub crucea venirii Mele de azi pe mai departe prin vreme. Voi însă, doi, trei câți sunteți la număr răzvrătiți în ascuns și nemulțumiți, v-ați îndârjit asupra cuvântului Meu, care v-a rugat mereu să fiți sfinți, și v-ați apucat pe mai departe să faceți copii, și apoi i-ați dat lumii, așa cum Eu n-am spus să faceți, ba voi și pe cei botezați și binecuvântați de Mine și de trâmbița Mea, o, și pe aceia i-ați lăsat să moară, să piară din lucrarea Mea și să fie ai lumii acum. O, zadarnic spuneți voi că sunteți rămași cu lucrarea Mea cea prin trâmbița Mea, voi și fiii voștri. Uitați-vă la înfățișarea voastră cea dinăuntru și cea din afară și la cea a copiilor voștri și rușinați-vă, tată, că nu aveți cu ce vă lăuda că mai sunteți ai Mei. Chiar și cât ați stat ai Mei, o, nici atunci nu voiați să fiți sfinții Mei, căci vă plăcea trupul și pofta cărnii, care poftește împotriva duhului, tată, și cu toate poftele voastre M-ați înțepat mereu, iar acum, iată, scoateți sulița trufiei voastre ca să loviți în cei rămași pentru credincioșie lângă Mine, dar ea se va întoarce spre voi, o, fiilor îndărătnici, căci orice săgeată aruncată cu răutate vine cu lovitura ei înapoi, și mai ales când voi aruncați în Dumnezeu și în lucrul Său cel sfânt.
O, fiilor, Eu, Domnul, v-am botezat pe voi și v-am înfiat apoi prin trâmbița Mea în vremea Mea cu ea și cu voi, și iată, tată, ce faceți voi azi! O, fiilor răzvrătiți, nu e de la Mine să dea omul cu piatra și să judece pe aproapele său, împrăștiind clevetire în părți. E de la diavol aceasta, căci răutatea din voi este diavol, tată. E mai bine să vă umiliți, fiilor. O, dacă voi ziceți că sunt nevrednici cei prin care Eu merg pe mai departe cu trâmbițarea Mea, Eu, Domnul, vă învăț că e bine să ziceți altfel, și să ziceți așa: „Doamne, și eu sunt păcătos ca și fratele meu, căruia eu îi zic păcătos; iartă-mă și pe mine, iartă-l și pe el“, și să nu vă fie rușine să vă osândiți pe față păcatele, ci să vă fie rușine să osândiți pe ale altora, tată, fiindcă voi nu sunteți judecătorii lor, ci Eu sunt. O, nu Mă trageți jos de pe jețul judecății ca să faceți voi în locul Meu judecată, că e primejdia să cădeți în judecată, în grea judecată, tată. O, de unde știți voi că aveți dreptate prin ceea ce gândiți și vorbiți? Știți voi ca Dumnezeu, Care știe taina fiecărui om? Știți voi ca Mine, tată?
O, umiliți-vă în voi înșivă, fiilor, căci sunteți căzuți din bărcuța Mea, iar cine cade din bărcuța Mea cu fii în ea, din pricina trufiei cade și din păcatul judecății de frate, și nu de altceva, iar din pricina acestor păcate este luat de diavol omul, căci păcatele acestea priesc statului diavolului în om, o, fiilor. O, nu uitați, nu uitați că Duhul lui Dumnezeu a rostit în David și a zis celui ce nu iubește cuvântul Meu și care clevetește cu limba sa: «Pentru ce, păcătosule, povestești tu dreptatea Mea și iei în gura ta legământul Meu, când tu urăști învățătura Mea și lepezi înapoia ta cuvântul Meu, când gura ta asmute răutate și limba ta urzește vicleșugul, stând împotriva fratelui tău și clevetind pe fiul maicii tale ca să-l îndemni la sminteală? O, nu! Eu te voi mustra punându-te față în față cu păcatele tale, căci tu te fălești întru răutate, și cu limbă vicleană împarți vicleșug».
O, fiilor trufași, luați aminte la cuvântul Meu care grăiește acum cu voi, căci Eu îl grăiesc, și grăit rămâne el: fiți atenți, că unii se înalță ca să cadă, se înalță spre judecată și spre trufie, și ei nu știu ce fac, și apoi cad, cad prin duhul trufiei, iar alții se smeresc, și prin smerenia cea din ei sunt mari la Dumnezeu și vor fi măriți pe pământ, căci cine se smerește va fi înălțat, precum este scris, și iată, voi, cei clevetitori, îi spovediți în fel și chip, în sus și în jos cum vă vine la gură, pe unde vă vine bine, pe frații voștri care au rămas cu credincioșie și cu lucrare multă lângă Mine, dar pe voi, o, pe voi cine, tată, cine vă mai spovedește pe voi pentru păcatele voastre asupra fraților voștri și asupra Duhului Sfânt, când voi loviți în cuvântul Meu numindu-l minciună? O, cine vă mai dezleagă pe voi, oare, de păcatul cel greu al învinuirii de frate, al clevetirii, al judecății aproapelui, luând voi locul Meu pentru judecata a toate, o, fiilor?
Eu, Domnul, vă spun vouă o vorbă pământească pentru ca să vedeți cum greșiți voi de rău, tată. Când vă duceți și cumpărați o sculă pretențioasă la folosit, găsiți în cutia ei o cărticică scrisă pentru legea ei de folosire, iar voi o citiți și folosiți după legea ei de lucru scula aceea și nu treceți peste ceea ce face ea, căci altfel ea nu v-ar mai folosi pe voi cu lucrarea ei. Eu, Domnul, vă întreb pe voi acum: dacă voi umblați la legile Mele, la ceea ce am Eu de făcut, ca să faceți voi, mai pot Eu să vă folosesc pe voi? Mai puteți voi să Mă folosiți pe Mine, tată? Iată, sunteți trufași, și altfel de nume Eu nu vă pot pune pe masa Mea. Trufia v-a luat vederea, v-a luat mintea, v-a smuls din voi darul credinței și v-a lăsat săraci de Dumnezeu, căci voi L-ați stricat pe Dumnezeu în voi, și dinspre unii spre alții lucrați și Îl stricați pe Dumnezeu în voi.
O, Eu ți-am spus, creștine, prin trâmbița Mea și așa ți-am spus: «Nu arăta cu degetul păcatul fratelui tău, că dacă Eu ți-aș arăta al tău păcat, el este mare și amuțești, creștine!». O, dacă ați plecat din bărcuța Mea nu v-ați salvat, tată, ci v-ați împribegit și sunteți fără căpătâi, căci păcatul clevetirii atrage mare, mare întuneric peste pașii omului și greu se mai trezește un așa om. Vă învăț și pe voi așa cum îi învăț Eu pe cei smeriți care au rămas cu Mine, și vă spun așa: celui ce-ți spune ție, frate, greșalele tale, nu-i spune lui că nu-i așa, ci spune-i așa cum a spus samarineanca: «Doamne, văd că Tu ești prooroc», și spune-le celorlalți: «Veniți și vedeți cum Domnul îmi spune toate câte eu am făcut». O, nu trebuie să vă cadă vouă la picioare și să joace după nemulțumirile voastre cei de sub povara Mea, și cu care, iată-i, Eu merg cu ei pe mai departe cu mersul Meu, ci trebuie să stea ei de-a dreapta Mea, că nu pentru voi, cei nemulțumiți, ci pentru Mine i-am ales, și ca să asculte de Mine i-am ales. O, învățați și voi, învățați rugăciunea nedezvinovățirii, tată, și trăiți după ea, căci ea spune să nu osândiți pe frații voștri dezvinovățindu-vă pe voi, iar grăirea în deșert vă învinuiește la Dumnezeu, fiilor, căci Eu am spus că pentru tot cuvântul rostit va fi să dea socoteală omul. Și acum vă îndemn, Eu, Domnul, vă îndemn, lecuiți-vă de toate păcatele pe care Eu le-am spus în ziua aceasta că voi le faceți, și fiți cu ochii sus, spre Dumnezeu, Care vede și aude toate câte voi faceți și grăiți. Amin.
Acum grăiesc celor ce Îmi vor pregăti ziua Mea de praznic de Duh Sfânt cu poporul cel plin de dor după izvorul Meu de cuvânt și după grădinile binecuvântate de Mine pentru cei ce au rămas cu credincioșie sub crucea mersului Meu cel de azi al râului cuvântului Meu peste pământ. O, vă dau vouă îngeri lucrători cu voi, fiilor de la izvor, ca să-Mi pregătiți popasul Meu cu voi și cu poporul care se va strânge cu dor la izvorul Meu de cuvânt. Vă dau, tată, în ajutor îngerii stihiilor ca să slujească ei Mie și vouă pentru vreme caldă, cu soare și cu dulcele Duhului Sfânt, dar și voi să stați în lucru cu ei pentru rugă înaintea Mea, ca să vă dau Eu vouă prin ei acestea, fiilor. Lucrați cu multă pace, tată. Nu vă temeți că veți osteni sau că nu vă veți odihni. Stați în Duhul Sfânt învăluiți, căci Dumnezeu poate în voi ceea ce nu puteți voi. Amin.
Vom împărți, fiilor, pomană pentru cei adormiți, care vin atunci în cete-cete la masa Mea pentru pomenirea lor, pe care voi le-o veți face atunci. Vor sta la masă cerul și pământul, cei de sus și cei de jos și cei de dedesubt, care au iubit pe Dumnezeu, și ne vom strânge sub taina iubirii de Dumnezeu, unii pentru plată, iar alții pentru bucuria lucrării Mele de azi pe pământ, căci Eu încă lucrez pentru bucuria cea de la Mine, fiilor.
Pace vouă, și celor ce vor ajuta cu voi ziua de praznic de Duh Sfânt în grădinile Mele cu voi, și se vor aduna lângă noi cei ce ne iubesc pentru mântuirea lor, și fericiți vor fi cei ce ne iubesc așa, o, fiilor, căci Eu și cu voi lucrăm mântuire și credință pentru mulți, tată. Amin.
Acum intrați sub cuvântul binecuvântării Mele. Binecuvântată să fie pregătirea praznicului Duhului Sfânt și binecuvântată să fie ziua cea de praznic, duminica a opta de după praznicul învierii Mele! Amin.
Binecuvântată să fie calea celor ce vor călători spre izvorul Meu de cuvânt și spre grădinile Mele de azi, și cărăruțele toate care se vor strânge aici ale tuturor celor ce vin la izvor, toate să fie binecuvântate întru venire și întru întoarcere, ca și intrările și ieșirile lor! Amin.
Eu, Domnul, veghez cu cerul tot și dau fiecăruia pacea, îndrumarea și bucuria cea pentru întâlnirea care va fi. Eu, Domnul, am cuvântat așa, și așa voi împlini, precum am binecuvântat. Amin, amin, amin.