Duhul Tatălui Meu te poartă întru El, popor al cuvântului Meu cel de azi, iar Tatăl este în Mine când Eu grăiesc cu tine. Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt îți poartă de grijă clipă de clipă, și tot atât de mult să stai și tu în Duhul Tatălui, în grija cea pentru coborârea Lui la tine prin Mine, Fiul Său, născut din El mai înainte de toți vecii, și apoi purtat de oameni aleși de Tatăl pentru cuvântul Meu din ei, și apoi întrupat Eu Însumi și născut din mamă Fecioară, și apoi iarăși purtat de purtătorii de Dumnezeu, în care Eu Însumi am stat și stau ca să fiu purtat și arătat.
O, mai înainte de a se scrie Eu fac cuvântul Meu, și apoi îl așez la vedere în carte cuvânt cu cuvânt, și apoi Mă dau ție, poporul Meu, iar de la tine Mă dau oamenilor ca să audă ei de la Dumnezeu, și mulți din ei să creadă și să se trezească prin Mine ca să-Mi fac cu ei împărăție nouă, împărăție a cerurilor pe pământ. O, e tare, tare greu să creadă omul în Mine când vin acum cuvânt peste pământ! Eu însă semăn sămânța Mea, și ea cade și răsare, dar mai peste tot rodul ei este înăbușit și moare apoi, căci puțin pământ bun găsește ea ca să trăiască ea și Eu în omul în care cade sămânța Mea. O, greu mai e de omul care vine înaintea Mea după ce a avut pe pământ sămânța Mea semănată peste el și s-a uscat ea apoi în el! Nu are un așa om răspuns de dezvinovățire înaintea Mea.
O, poporul Meu, am stat la izvor cu cei adunați la praznic de Duh Sfânt și i-am povățuit pe ei pentru neclătinarea lor de pe calea credinței în cuvântul Meu și în tainele Mele cele prin el coborâte pe pământ. Îi îndemn pe ei încă să vegheze bine avuția Mea în ei și să învețe să Mă cunoască în cei credincioși ai Mei, prin care Mă dau lor ca să-i am apoi ai Mei pe ei, și îngrijiții Mei să fie ei mereu, căci Eu mult îl iubesc pe cel ce crede în Mine prin propovăduire și prin cuvântul Meu, în care Eu Mă așez înaintea oamenilor ca să Mă audă ei, și să se hrănească ei din gura Mea.
Mă țin după tine, popor care vii din timp în timp la izvorul Meu de cuvânt ca să Mă iei și ca să Mă așezi peste tine Învățător al tău. Cheamă mereu peste tine numele Meu, fiule, ca să te mântuiești, ca să vadă duhul rău ce nume porți tu pe buze întru chemarea ta atunci când tu Mă chemi și Mă ai Învățător al tău.
O, Tată Savaot, păzește-i de căderi pe cei ce Te iubesc și dă-le statornicie în credință și în iubire pentru Noi, Tată! O, greu mai poate, Tată al Meu, greu de tot poate omul să rămână cu credință tare și cu iubire aprinsă dacă el nu ia mereu în el cuvântul Tău cel de ieri și cel de azi ca hrană a sufletului său, slăbit de atâtea neputințe, de atâtea ispite, Tată al Meu! O, pe pământ sunt numai ispite, numai duhuri potrivnice Nouă și celor credincioși Nouă, Tată scump. Rostesc rugăciunea înaintea Ta ca să-i cruți de căderi în ispite pe cei credincioși cuvântului Nostru de azi, căci Noi suntem mereu astăzi, Tată, fiindcă așa este Dumnezeu, este pentru tot omul care se naște în vreme pe pământ, este mereu astăzi Dumnezeu pentru om. Cei credincioși cuvântului Meu de azi sunt poporul Meu de azi, și astăzi aude el glasul Meu și se hrănește cu el, și este cel ce se hrănește cu Dumnezeu.
La început a fost cuvântul Meu, și apoi Eu, întrupat om pe pământ. O, fericiți au fost cei ce au crezut în Mine pe pământ până la întruparea Mea și apoi nașterea Mea, Dumnezeu văzut de oameni! O, ce mari au fost aceia cu credința lor! O, ce mari sunt cei ce au crezut și cred în Mine după ce Eu M-am dus iarăși la Tatăl ca să-l hrănesc din nou apoi pe om! Nu este om mai mare pe pământ între oameni ca și cel ce crede în Mine cu toată ființa sa, cu toată lucrarea sa, dovedindu-se el așa. Fii mare, poporul Meu, mare, tată, mare, căci credința ta în Mine și în cuvântul Meu Mă coboară de la Tatăl lângă tine cuvânt și ține în viață lucrarea venirii Mele ca să grăiesc pe pământ și să Mă audă cei pe care Tatăl îi atrage la El prin glasul Meu, prin cuvântul care iese din gura Mea și se face carte din cer între Mine și om. Grăiesc cu omul în chip deslușit și Mă fac lui cărare între pământ și cer ca să se înalțe el până la cer împărăție a Mea în om. Precum omul se coboară până la iad la îndemnul diavolului, care tainic îl îmbie pe om la voia sa, tot așa Dumnezeu Se face cărare a omului până la cer, la Tatăl, prin taina cuvântului Său de peste el. O, diavolul este slujit de toți oamenii, și tainic este el, și grăiește în calea omului ca să-l atragă spre slujirea lui. Tot așa lucrez și Eu în calea omului căzut în cursa diavolului și îi dau lui darul credinței sfinte și îl fac pe el fiu născut din Dumnezeu, răscumpărat din moarte, pârgă lui Dumnezeu și Mielului, precum este scris în Scripturi, și așa Îmi fac Eu popor, și biruitor Mă fac prin el peste întunericul de pe pământ.
Mi-e drag și Mi-e dor să grăiesc cu tine, poporul Meu de azi. Am așteptat șapte mii de ani vremea aceasta, când Eu grăiesc așa cu tine pe pământ, și Mă aud cei din morminte când grăiesc și se adună ei întru grăirea Mea, căci așa am făgăduit Eu acum două mii de ani, ca să audă cei din morminte glasul Meu cel de azi. O, când se vor scula nestricăcioși cei ce așteaptă măreața zi a sculării lor la glasul Meu, care va rosti peste ei scularea, ce vor face cei ce au ascultat cuvântul Meu de azi și n-au rămas întru el, ci s-au dezbrăcat de el și au rămas goi? O, ce vei face tu, cel care ai stat cu Mine prin acest cuvânt și l-ai lepădat apoi pentru voia ta, pentru îndoiala ta?
O, Tatăl Meu, nu lăsa să mai cadă din bărcuța Mea cei ce au urcat și încă urcă în ea din valuri ca să nu piară ei! O, ascultă-Mă, Tată! Eu știu că întotdeauna M-ai ascultat, dar dă-le duhul ascultării și al supunerii la toți cei care vin ca să fie ai Tăi prin cuvântul Meu care cheamă la Tine oamenii, o, Tată scump! O, se teme omul de supunere, de viața lui vegheată și purtată pe umerii Mei, dar de voia lui nu se teme, bietul de el. O, păzește-l de dorul de sine pe cel care vine la Noi ca să fie cu Noi prin credință și prin supunere, o, Tată al Meu, prin lepădare de sine, Tată, așa cum Tu ai spus să vină omul la Tine și să Te urmeze apoi! O, dă-le putere și răbdare celor ce Ne poartă ca să fim pe pământ cu oamenii, dă-le lor pază de toată primejdia rea, o, Tată Savaot, Tată al celor credincioși după voia Ta cea sfântă, căci Eu, Tată, Îmi port tainele Mele cu ei, așa cum Tu i-ai așezat să lucreze Nouă, Tată. Amin.
– O, Fiule Mieluț, supus copil cum ești, așa cum numai Dumnezeu este! O, Îți port suspinul, Tată, și e greu suspinul Nostru de la cei ce au sărit jos din bărcuța Noastră, jucându-se de-a voia lor, stăpâni pe ea prin valuri, precum s-au arătat. O, Fiule Mieluț, trebuie să ștergem mereu de tot răul drumurile și locurile binecuvântate pentru noua Noastră împărăție, căci călcătura duhului rău se încearcă cu încăpățânare peste hotarele cele binecuvântate pentru cei ascultători. Dăm poruncă îngerilor curățeniei și ai ștergerii urmelor dușmane și îi pornim pe ei să curețe zi și noapte locurile binecuvântate de Noi și atinse cu cele de pe drum presărate de dușmanii care nu pot îndura rodul cuvântului Tău de azi, Fiule Mieluț. Punem cerul în lucru, după cum trebuie să Ne fie de mare grija pentru locurile cele pecetluite de Noi ca să Ne fie Nouă așezământ în zilele acestea. Dar în ziua aceasta suntem în grădină și în cuvânt cu trâmbița din care Noi am cântat de Ne-am strâns un popor după alegerea ei în slujba Noastră, și hai, Fiule Mieluț, să-i dăm să lucreze ea în ziua aceasta peste poporul Tău. Amin.
– Eu, Tată al Meu, binecuvintez din Tine intrarea în carte a trâmbiței lui Dumnezeu Verginica, prin care Noi am așezat pe pământ acum cincizeci de ani și mai bine lucrarea cuvântului Nostru de azi.
Hai, Verginico, deschide-ți grăirea și te așează ca să păstorești. Amin.
– O, Tată și Fiule și Duhule Sfinte, o, Doamne, Doamne al poporului Tău și al meu de azi, mare îmi este jalea! O, cum să facem să nu mai avem jalea asta mare? E duhul rău ridicat asupra lucrării cuvântului Tău și a celor ce ne poartă ca să fim cuvânt pe pământ, și mi-e tare, tare milă de ei, și mi-e tare milă de Tine, Doamne. Aș grăi în taină despre durerea noastră, dar nu e loc pentru ca să fim auziți. Vine duminica tuturor sfinților, când eu iarăși voi fi cu grăirea peste poporul nostru din mijlocul zecilor de mii de sfinți și îi voi lua pe sfinți în grăirea mea și vom grăi peste încercările care sunt acum asupra venirii Tale de la Tatăl la poporul Tău și la om.
O, popor de la izvor, oțelește-ți credința, înviorează-ți veghea, stropește și tămâiază locurile sfințite pe care Domnul te-a așezat să stai și să veghezi și să lucrezi, căci călcătura duhului rău a prins rostul să fie folosită împotriva Domnului. Fiți ascultători, fiilor, căci ascultarea voastră arde puterea duhului rău. Stropiți și tămâiați nu numai o dată pe zi, căci greu Îi este Domnului acum să grăiască despre durerea Sa, fiindcă nu este auzit de cei nu vor să mai audă de la El. În zi de naștere a mea pe pământ, sărbătorită fiind de cei din cer, eu vin cu suspin și mă port peste tot și cert pe duhul rău, care se atinge acum cu cele din afară, cu cele luate de pe drum, peste Sfânta Sfintelor Domnului, căci își descuie ca să intre. Voi, cei rămași credincioși, curățiți prin cuvânt și prin stropire în toată vremea grădinița Domnului. Vegheați cu curățenia mereu, căci Domnul Se întărește în veghe mare cu cei din cer peste grădina Sa, Se întărește cu Duhul Său Cel biruitor prin rostire de cuvânt și cu certare peste duhul rău, care se obrăznicește ca să nu asculte, căci cine cade în necredință nu mai ascultă, și umblă cu duhul neascultării, duh potrivnic lui Dumnezeu.
O, Doamne, voiesc să grăiesc în ziua de praznic a tuturor sfinților, dar fă-mi putere să pot grăi atunci, căci greu putem grăi durerea noastră, Doamne, dar o vom grăi, căci ea ne împinge. O, ai grijă de popor, Doamne! O, ține-l pe el în Duhul Tău! Amin.
– Am grijă, Verginico. Cu cât mai mari se fac atacurile cele de la duhul rău al neascultării, cu atât mai mult lucrarea sfinților și a îngerilor întețește veghea la porunca Mea pentru cetatea Mea de nou Ierusalim. Voi începe cu curățirea și peste cei neascultători, care s-au îmbrăcat cu necredința, căci cine nu ascultă pierde darul credinței și își face rost de lovituri, de plata neascultării și a încăpățânării înaintea planului Meu, prin care Eu astăzi lucrez. Amin.
Iar tu, popor de la izvor, rămâi în iubirea Mea, căci tu ești dușmănit și ești disprețuit de cei care nu ne iubesc nici pe Mine, nici pe tine, pierzând ei darul iubirii de Dumnezeu și de oameni. Tu însă fă-te tare în iubire, iar harul Meu să te învăluie și să te ocrotească, și îți este de ajuns, fiule. Trâmbița Mea Verginica va veni cu sfinții la tine și va grăi în carte durerea Mea și a ei și a ta. Pace ție acum, și pace mereu de la Mine peste tine! Caută peste tine învățătură multă, tată, trezie mare, duh lucrător de Duh Sfânt și multă răbdare în încercări, căci tu ești cel ocrotit. Pace ție! Ține-te tare, ține-te pe picioare în bărcuța Mea și stai frumos în ea, căci cei răzvrătiți ne zdrobesc mereu pacea și nu se tem să facă așa. De mult, prea de mult se încearcă zdrobirea Mea și a lucrării Mele de azi cu tine, dar să nu uite cei ce se încearcă cu Mine, să nu uite că Eu sunt Mielul cel proorocit prin Scripturi că voi birui, Mielul lui Dumnezeu, despre Care este scris să biruiesc și să fiu Biruitorul, Eu, și nu ei. Amin, amin, amin.