Sunt Domnul învierii și Mă așez pe pământ cuvânt, și numele Meu se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu, nume tainic, ca și venirea Mea cuvânt pe pământ la om. Mă așez cu salutul învierii înaintea poporului Meu din mijlocul neamului român și înaintea a tot omul de pe pământ, care știe și care nu știe că Eu vin acum pe pământ cuvânt la om și că îmi gătesc împlinirea biruinței Mele celei mari, căci sunt Mielul lui Dumnezeu, vestit prin Scripturi să vin și să biruiesc fărădelegea de pe pământ și să fac cer nou și pământ nou și Ierusalim nou și om nou să fac din om. Amin.
Hristos a înviat, Ierusalime nou!
„Hristos a înviat!”, Eu, Domnul Cel înviat dintre morți, spun la tot omul de pe pământ, care știe și care nu știe că Eu sunt cu slava cuvântului Meu pe vatra neamului român!
„Hristos a înviat!”, salută cerul și pământul mama Mea Fecioara pentru învierea Mea!
„Hristos a înviat!”, strigă ucenicii și ucenițele Mele sus în cer și jos pe pământ, căci cu sfinții vin când vin, precum este scris să vin! Amin.
O, poporul Meu, să Mă ia de la tine omul care Mă iubește și așteaptă pe Domnul să vină! O, tată, să Mă ia de la tine și cei necredincioși Mie și să Mă creadă prin acest cuvânt! Să Mă ia de la acest izvor cei ce iubesc viața și voiesc să vadă zile bune de la Domnul pe pământ, căci Eu Mă vestesc cu zile de tămăduire peste om, iar tămăduirea lui stă în mâna lui, în credința lui, în voința lui cea plăcută lui Dumnezeu.
Hristos a înviat, Eu, Domnul, îi salut pe cei ce s-au strâns la izvorul tămăduirii și îi învăț învierea, pe ei și pe tot omul de pe pământ! Păziți cuvântul Meu, tată, căci el vă învață viața. Credeți în Mine, căci cel ce crede în Mine nu va muri niciodată, așa este scris în Evanghelia Mea acum două mii de ani. Am spus aceasta ca să nu mai păcătuiască omul, căci aceasta înseamnă tămăduirea lui. Iubirea îl tămăduiește pe om. Iubirea îl vindecă pe om de păcat. Cel ce iubește pe Dumnezeu din toată inima și cugetul și sufletul său, acela nu iubește moartea, nu iubește păcatul, căci iubirea de Dumnezeu este Dumnezeu în om. O, voiesc să-l tămăduiesc de sine pe om, căci din pricina iubirii de sine păcătuiește omul. Voiesc să slujească omul Evangheliei Mele și învierii omului, căci învierea omului vine de la lucrarea Evangheliei Mele peste pământ și peste om. Voiesc să fie duhovnicesc omul, și nu firesc sau pământesc. Voiesc să treacă din trup în duh omul, așa cum a trecut Maria, care și-a ales partea cea bună și care nu se va lua de la om, și numai pe aceea ar fi s-o aleagă omul care iubește pe Dumnezeu, dar este scris că fiul cel după trup prigonește pe fiul cel după duh, căci cel ce voiește să fie trupesc slujește trupește și prigonește pe cel ce iubește să fie duhovnicesc și să se hrănească cu iubirea de Dumnezeu, cu statul Meu întru învățătura Mea și dulce s-o mănânce pe ea, căci ea este dulce și este pentru cei dulci, pentru cei ce iubesc pe Dumnezeu și care se tămăduiesc cu Dumnezeu. Amin.
Eu, Domnul Cel înviat, Mă fac tămăduire peste tot omul de pe pământ și îl învăț pe el bunătatea, învățătura și cunoștința împotriva greșalelor lui, căci David, unsul Meu, stând înaintea Mea îmi zicea: «Bunătate ai făcut cu robul Tău, Doamne, așa cum a fost cuvântul Tău, iar acum învață-mă bunătatea, învățătura și cunoștința, căci eu mai înainte de a fi umilit am greșit, și de aceea cuvântul Tău apoi am păzit».
O, omule, tămăduiește-te, tată, de păcat! Fii tămăduitorul tău, căci vierme neadormit este păcatul, și trupul omului este încă din viață mâncare viermilor, căci omul se mângâie cu poftele trupești împotriva urcușului sufletului său și n-are cine să-i spună lui să părăsească moartea, să osândească în trupul său păcatul și să se tămăduiască de păcat, căci după păcat vine durerea, vine dezamăgirea, și ea îl condamnă pe om.
O, e mare durerea Mea de la om, de la neputința omului căzut din slava Mea! Mă uit pe pământ cum își face omul casa curată și cum peste tot în jurul lui face curat și frumos. Mă uit din cer cum își curăță și își strălucește omul peste tot gospodăria și ograda și haina și hrana odată cu sosirea zilelor învierii Mele, dar dacă trupul lui cel lăuntric nu și-l face curat pentru Mine, curat de păcat, de acest vierme neadormit în om, o, zadarnic, zadarnic își face omul casa curată, zadarnic, căci Eu nu stau în casă făcută de mână de om, ci în trupul omului stau dacă stau, dacă este curat pentru Mine ca să stau întru el. O, cine este cel ce înțelege aceasta? Se duce omul să fie uns cu untdelemn vindecător, așa cum este învățătura cea creștinească pentru vindecare, dar dacă el nu se unge și întru cele dinăuntru ale sale pentru vindecarea lui de păcat, zadarnic se unge el pe frunte și pe mână și pe tot trupul lui pe dinafară. O, cine să-l învețe pe om tămăduirea lui și păzirea ei apoi în el? O, dacă nu-ți faci trupul cel lăuntric curat de păcat, zadarnică este curățirea ta, omule, dar vino, tată, să înveți slava învierii și vino să iubești suferința, căci fericirea ta te desparte de Mine, te desparte de viață și de curatul ei și de mărirea ei cea de la Mine. Eu, Domnul, îți spun că păcatul din om este viermele cel neadormit și îl mănâncă pe dinăuntru pe om și pe Dumnezeu din om, și apoi moare omul cu trupul și se face mâncare viermilor. O, nu așa a fost să fie soarta trupului omului, căci Eu l-am făcut pe om să-Mi fie Mie biserică și nu locaș păcatului, care s-a făcut vierme neadormit în om de nu mai poate omul să umble după tămăduirea lui de păcat!
O, Eu ies în calea ta, omule, ies cu izvorul Meu ca să-ți dau din el să bei și să simți răcoarea și dulceața și viața și tămăduirea ta în el. Ia și bea și te vindecă de cele dinăuntru ale tale, pe care le-ai luat din mâna Mea și te-ai făcut stăpân pe tine, și tu nu-ți iubești viața dacă faci așa, și tu nu-L iubești pe Dumnezeu dacă faci așa. O, dă-te Mie, tată, ca să te tămăduiesc, căci iată, îți dau doctorie ca să te curățești, și apoi Eu să Mă așez și să Mă odihnesc întru cele dinăuntru ale tale, curate de păcat, curate de vicleșug și de deșertăciune și de moartea cea de la ele. O, așa l-am învățat Eu și așa îl învăț pe poporul Meu, cel ce vine la izvorul Meu cel de cuvânt, și iau din izvor și îți dau și ție, omule de pe pământ, iar tu auzi-Mă, tată, auzi-L pe Domnul cum te strigă ca să-ți dea de la El ceea ce tu nu poți să-ți dai.
Dar tu, neam român, pe tine te doresc mult al Meu să fii, și voii Mele aplecat să fii, căci alegerea ta cea pentru mântuirea cea de la Mine a omului e mare, e de la Tatăl alegerea ta, și satana știe și-ți pune gând rău, că e supărat pe Mine și pe tine pentru căderea lui din cer, dar tu ești mâna Mea de biruință și dau să-ți spun aceasta și dau să te fac să Mă auzi ca să te tămăduiesc de satana, tată, că el vrea să-și desfacă cortul său în tine, iar tu ești muntele Meu cel sfânt din pricina cuvântului Meu, care curge în tine izvor peste pământ, acum, și se face râu al vieții ca să adape pământul în lung și în lat, căci Duhul Meu poate aceasta. O, neam român, o, tată, te povățuiesc cu dor: acest soi de demoni nu ies din tine decât cu post și cu rugăciune, tată. Am pe poporul cuvântului Meu în mijlocul tău și l-am pus pe el la lucrul mântuirii tale, dar scoală-te și tu și crede, tată, și scutură de pe grumazul tău jugul pe care dă satana să-l pună acum spre batjocura ta. Nu uita că strămoșii tăi puneau peste ei înaintea Mea zile sfinte, zile de post și de strigare la Dumnezeu și își puneau păzitori sfinții și îngerii și veneau sfinții și biruiau pentru ei, pentru neamul tău, țara Mea. Mila Mea te roagă să înveți și să asculți, că iată, te vestesc pentru zile de post și de strigare către cer, căci mama Mea Fecioara se așează înaintea Mea pentru tine cu strigare nouă ca să nu te prăbușească pe tine în țărâna pământului satana. Așez în mijlocul tău zile numite de post și de strigare la cer, ultimele trei zile ale lunii florilor, (luna aprilie - n.r.), și te învăț, tată, să aprinzi candele și să pui în ele scrisă rugăciunea ta și să scrii așa: „Izbăvește, Doamne, neamul român de satana și de lucrarea lui cea neagră, cu care dă să ne despartă de Tine și de izbăvirea noastră cea de la Tine. Fii pentru noi biruitor, căci zilele grele sunt și nu se văd. învață-ne bunătatea, învățătura și cunoștința, căci mai înainte de a fi umiliți am greșit, și de aceea dă-ne putere să păzim cuvântul Tău și scoate-ne Tu de sub mâna satanei, căci Tu ești Mielul Tatălui și este scris să biruiești. Amin”.
O, țara Mea română, o, Sionul Meu de azi, temeliile Sionului Meu de azi sunt în tine, și ele sunt muntele Meu cel sfânt, de pe care Eu grăiesc. O, Eu iubesc porțile Sionului tău mai mult decât toate locurile tale, iar cetatea aceasta am vestit-o, și Eu Mă nasc în ea cuvânt, căci Tatăl Meu a întemeiat-o pe ea pentru Fiul Său. O, fă-ți trupul curat de păcat, fiu român, căci Noe a trăit curat, curat de păcat, el și toată casa sa, care a intrat în corabie mai înainte de venirea potopului, și așa au fost salvate de potop cele opt suflete și toate viețuitoarele din corabia lor. O, aleargă spre Mine cu zile de post și de strigare și de sfințire a trupului și a sufletului și a cugetului tău spre Dumnezeu, neam român, ca să scapi, tată, de cursele satanei, căci tu ai în mijlocul tău pe Domnul Dumnezeul tău cuvântând și învățându-te bunătatea, învățătura și cunoștința, tată. Scoală-te, neam român, și stârpește din mijlocul tău păcatul și pune legi sfinte peste tine ca să te ocrotească ele, tată. Dă de la tine beția și fumatul, desfrânarea și necredința și oprește-te la cuvântul Meu de la mâncarea de carne, căci omul ucide ca să mănânce carne, dar curând, curând Eu voi opri omul să mănânce carne, căci nu va mai avea, că pe pământ va veni cerul cel nou și pământul cel nou și Ierusalimul cel nou, precum este scris în Scripturi, și cu omul le voi lucra pe acestea, dar nu după voia lui și după planul lui, ci după voia și planul Tatălui Meu, Care lucrează prin Duhul Său și prin prooroci, prin poporul Său cel sfințit și pus la sfințit în mijlocul neamului român pentru toate popoarele de pe pământ, care vor vrea și Mă vor asculta pentru bunătățile care vin de la Domnul pe pământ curând, curând.
O, neam român, pune, tată, candele pe masă și scrie în ele rugăciunea ta cea dată ție de Mine ca să ardă ea spre Dumnezeu odată cu tine, odată cu inima ta spre Mine și scoală-te cu strigare și cu zile de post înaintea Mea pentru ca să biruim pe satana, care dă să te pecetluiască sub voia și sub pecetea sa pe tine, dar Eu te învăț să-L strigi pe Dumnezeu în ajutorul tău ca să-ți dau Eu apoi biruința, neam român. O, preoții tăi își văd de-ale lor, tată, și joacă în placul lui satana cu viața și cu voirea lor, dar Eu, Păstorul Cel bun și milos, te chem sub curcubeul biruinței și al mântuirii tale, turmă română. Ia, tată, cuvântul Meu peste tine, și din gură în gură să-l dai, din român în român să meargă el, iar cine va da cuvântul Meu din gură în gură român către român pentru vestirea zilelor de post și de strigare pentru salvarea cea de la Mine a acestui neam, acela nu-și va pierde plata. Amin, amin, amin.
Iar voi, cei ce Mă împărțiți pe Mine, Domnul, cuvânt peste pământ, ridicați-vă să împliniți, tată. O, cine vă iubește pe voi pe pământ pentru că sunteți servii Mei, acela nu-și va pierde plata sa, ba îi voi ierta toate păcatele pe care le-a făcut ca un om și îl voi aștepta spre sfințenie și spre biruința prin sfinți, căci sfinții Mei vin cu Mine pe pământ și se dau ajutor celor ce se biruiesc pe ei înșiși pentru biruința Mea. Amin.
Izvor de tămăduire este cuvântul Meu, iar mama Mea Fecioara se dă cuvânt prin izvorul Meu spre tămăduirea multora. O, mamă, te sărbătoresc sfinții cerului în cer și pe pământ, că ești tămăduitoare, mamă. Duhul tămăduirii îl dăm omului, numai să ne audă și să ne asculte omul, mamă. Amin, amin, amin.
– O, fii ai Domnului, și voi, fii ai oamenilor! Hristos a înviat pentru voi! Am suferit cu El și pentru El și pentru voi când El a fost pus pe cruce de satana ca să moară, dar satana s-a înșelat atunci, căci Domnul a înviat și a biruit, și stăpânitorul acestei lumi a fost judecat atunci.
„Hristos a înviat!”, neam român, îți spune ție mama Mielului Cel junghiat pentru mântuirea ta, pentru mântuirea celor credincioși Lui, Mielului lui Dumnezeu, Care spală păcatele lumii! O, ți-a dat Domnul veste cerească. Nu cumva să calci cuvântul Său cel de sus și cel de jos, căci cerul lucrează cu pământul pentru biruința Mielului lui Dumnezeu și pentru biruința ta, spre salvarea multora. Ți-a dat Domnul veste pentru zile de post și de strigare cu candele aprinse și rugătoare pe vatra ta. Cele trei zile de la sfârșitul lunii florilor le-a scris Domnul în cer și pe pământ zile de post de mâncare și de păcat, post și strigare, neam român. O, să nu mănânci în zilele acestea, ci să strigi cu lacrimi ca cetatea Ninivei pentru salvarea ta de sub mâna lui satana și pentru învierea ta apoi întru Hristos Cel înviat. Să mănânci fructe curate și apă curată să bei dacă nu poți să stai flămând pentru bucuria ta cea de apoi. Să mănânci numai fructe și legume, așa cum mânca omul în rai, fiule, și dacă poți, dacă ești sănătos, să mănânci după apusul soarelui, iar dacă în tine cel neputincios este biruit de slăbiciunea sa, acela să mănânce fructe și legume și să bea apă curată, cu zile lepădate de păcat și de fumat și de băut băutură nebinecuvântată, căci băutura cea de la Domnul este numai apa și vinul, iar orice altă băutură este potrivnică vieții omului și binecuvântării lui cea de la Dumnezeu.
Dați veste unii altora, fii români, pentru ascultarea de Dumnezeu și fiți credincioși, căci Domnul vă iubește și vă cheamă să-L ascultați pe El pentru biruința cea de la El, și apoi, fiți iubitori, iubitori de Dumnezeu și urâtori de păcat, căci păcatul este diavol, este satană în om încă de la început, de când omul a pierdut pentru păcat raiul.
Fii binecuvântatul Fiului meu Iisus Hristos, Cel înviat din morți acum două mii de ani, o, neam român! Cuvântul Fiului meu și cuvântul meu prin izvorul Lui cel din mijlocul tău este izvor de tămăduire peste tine, și de la tine peste mulți. Fii credincios, și nu necredincios, căci Domnul voiește să șteargă de la fața Sa păcatele tale, pentru care suferi, și să te așeze în sfințenia Sa, căci fără ea nimeni nu va vedea pe Domnul, și iată, Domnul vine, precum este scris. Amin.
Hristos a înviat, popor al cuvântului Fiului meu!
Hristos a înviat, fii ai oamenilor!
Hristos a înviat, popor român, și vino spre Fiul meu cu ascultarea ta, căci izvorul acesta de cuvânt este Fiul meu, Mielul Tatălui Savaot, trimisul Tatălui la tine, pentru tine și pentru toate neamurile de pe pământ apoi. Amin, amin, amin.
– O, mama Mea, izvor de putere pentru cei păcătoși care se pocăiesc! Harul Meu cel mare este cu tot cuvântul Meu și al tău în ziua aceasta de izvor de tămăduiri pentru om. Când Eu am trimis îngerul la tine ca să te vestească cu cele de la Mine pentru venirea Mea pe lume acum două mii de ani, tu ai spus îngerului: «Fie mie după cuvântul tău». Așa să spună și neamul român pentru cuvântul Meu, vestit în ziua aceasta peste el pentru izbăvirea lui. Amin.
O, neam român, Domnul Dumnezeul tău, Mielul Tatălui, ți-a grăit ție în zi de izvor de tămăduiri, izvor de cuvânt peste tine. Fericit, fericit vei fi tu dacă Mă vei asculta și vei fi credincios Celui ce a grăit cu tine din ceruri pentru salvarea ta. Amin.
„Hristos a înviat!”, neam român, îți spune ție Domnul învierii, Domnul Cel înviat. O, ridică porțile tale ca să intre la tine Domnul Dumnezeul tău, împăratul tău, împăratul cerului și al pământului, neam român, neamul Meu cel nou, și binecuvântată să fie ascultarea ta de cuvântul Meu, pentru viața ta, pentru salvarea ta. Amin, amin, amin.