Eu sunt Cel ce sunt. Dulce este cuvântul Meu pentru cei ce au Duhul Meu în ei. Eu sunt în Tatăl, și Tatăl este în Mine când grăiesc, iar cei ce au Duhul Meu în ei Mă primesc când grăiesc, precum și cei ce nu-L au pe Dumnezeu Mă tăgăduiesc, căci orice om lucrează după credința lui, după puterea credinței lui. Când credința omului este mare el crede totul prin Dumnezeu și din Dumnezeu, iar când credința lui este mică el nu poate prin credință și poate prin mintea lui, care-i doboară mereu credința și statornicia, și iată, omului îi trebuie toiag ca să fie cu Dumnezeu și ca Dumnezeu, iar cel ce are toiag este născut din Dumnezeu și nu păcătuiește, pentru că Dumnezeu îl păzește, și cel viclean nu se atinge de el, căci lumea întreagă zace în cel viclean, precum este scris în Scripturi, iar cei ce sunt în Dumnezeul Cel adevărat, aceia cred în El și au viață, căci dragostea de Dumnezeu este păzirea poruncilor Lui, iar cel născut din Dumnezeu biruiește lumea, iar biruința care a biruit lumea este credința. Amin.
Mă fac izvor de cuvânt pentru poporul Meu cel din români credincios venirii Mele a doua oară de lângă Tatăl la om. Eu, Domnul Cel înviat dintre morți, îmi întâmpin poporul cu salutul învierii Mele:
Hristos a înviat, poporul Meu! Nu-Mi trebuie știința omului ca să grăiesc peste pământ mai mult decât oricând acum, căci oamenii care au crezut că știu ei L-au omorât mereu pe Dumnezeu, fiindcă omul care zice că știe el, este bolnav, căci omul cel sănătos cu inima și cu mintea crede de la Dumnezeu și nu face nimic decât de la Dumnezeu și ca Dumnezeu, iar cel ce zice că de unde să-i spună Dumnezeu lui ce să facă și ca să facă așa, acela nu a cunoscut pe Dumnezeu și nu știe ce înseamnă Dumnezeu cu omul pe pământ și nu-L va găsi pe Dumnezeu în preajma lui pentru sine, fiindcă un așa om este bolnav, așa cum au fost toți cei din vremea trupului Meu, care nu au avut ochi și inimă și apoi minte ca să înțeleagă de la Dumnezeu și nu de la oameni și nu de la ei înșiși venirea Mea de la Tatăl pe pământ. Duh este Dumnezeu, dar omul nu vrea să treacă din trup în duh ca să fie ca Dumnezeu, duh și nu trup și nu fire și nu minte a firii lui bolnave, căci omul care nu are pe Dumnezeu de toiag în toată clipa, acela este om bolnav, cel mai bolnav om, bolnav de moarte, nu de altceva bolnav, poporul Meu.
Hristos a înviat, Ierusalime de azi! Te-am ales din neamul român, tată, ca să izbăvesc prin tine acest neam de necredință și de nepăsare de Dumnezeu. Mă fac în mijlocul tău lumină a lumii și izvor de tămăduire a minții omului, căci omului nu-i trebuie minte, ci îi trebuie credință în Dumnezeu, credință care să biruiască lumea, nu oricum credință, căci lumea toată zace în cel viclean, iar cei credincioși sunt născuți din Dumnezeu și biruiesc lumea prin credința lor și prin păzirea poruncilor vieții. Amin.
Hristos a înviat, poporul Meu! Oamenii nu știu că nu asta e viața și că viața asta este să-și zidească omul cu ea viața lui ce va să fie când Eu voi fi înaintea lor în slava pe care o am de la Tatăl de la întemeierea lumii și când voi fi cu ai Mei, care au iubit să-și zidească viața.
Vai celor fără de toiag peste viața lor de fiecare clipă! Copilul nu-și alege singur mama ca să-l ocrotească și ca să-l îngrijească, dar omul mare la trup și amețit la minte se alege pe sine peste el, și viața lui nu are toiag și-și zice că poate singur, și omului îi este rușine cu Dumnezeu pe pământ, și acela așa trăiește și așa moare. Iată, în acest popor al Meu dacă a venit omul și s-a condus tot după el și după obiceiul minții lui, care zice că vede și că știe și că poate, un așa om n-a știut nici cum se vine, nici cum se stă la Dumnezeu și cu Dumnezeu, nici cum se lucrează pentru Dumnezeu, căci lui Dumnezeu nu-I poți lucra cu mâna, omule, nu, tată, nu, ci cu credința și cu fapta credinței, tată, căci Eu pe cei ce i-am făcut ucenici ai Mei i-am luat din lume, i-am luat dintre ai lor și le-am dat lucrarea cea cu duhul, lucrarea vieții veșnice, nu pe cea a vremelniciei așa cum lucrează cei ce lucrează cu mâna pe pământ și pentru pământ, căci toți oamenii sunt pământ, și pământul e greu de tot peste om. Mă fac izvor de cuvânt peste pământ ca să-l izbăvesc pe om de pământ și să-l înveșmântez cu cerul, că pe pământ nu e bine fără cer, ci e numai trudă, numai muncire, numai lume, iar lumea toată zace în cel rău, după cum este scris.
O, fii ai poporului Meu, fiți, tată, ucenicii Mei și nu lucrați decât de la Mine, că altfel nu-Mi puteți fi ucenici, căci este scris despre ucenici: «Cel ce nu lasă pentru Mine mamă, tată, soție și copii, țarini și ranguri, chiar și pe sine însuși, nu poate fi ucenicul Meu», și dacă vine altfel la Mine cel ce vine, aceluia Eu îi deschid dacă bate ca să vină, dar Mi se face povară, tată, unul ca acela. Nu-Mi poate lua de pe Mine greul unul ca acela ca să Mi-l ducă și ca să Mă sprijinesc cu el în greul Meu cel greu. Iată, nici atunci, nici acum nu am cu cine să-Mi port crucea Mea cea grea, căci crucea Mea cea grea de azi nu este din pământ, ci este din duh și este din suspin lucrată, și numai Tatăl Meu și mama Mea și sfinții Mei îmi știu durerea venirii Mele, căci omul care vine la Mine greu se lasă născut de sus unul ca acela și uită, bietul de el, că nu e cu biruință peste duhul lumii credința fără faptă, ci e cu biruință credința cea pentru cer, nu cea pentru pământ.
O, Tatăl Meu, o, mama Mea, e zi de izvor de tămăduire peste poporul Meu și peste neamul Meu de azi, neamul român, din care Mi-am ridicat un Ierusalim în zilele acestea, căci Ierusalimul Meu nu este din pământ sau din piatră, ci este din fii credincioși, care știu să biruiască lumea prin credința lor în Mine și în venirea Mea acum iarăși de la Tatăl la om. Sprijiniți-Mi poporul, o, Tată al Meu, o, mamă a Mea! Acum două mii de ani, când M-am întors iarăși la Tine după ce Mi-am împlinit lucrarea pentru care venisem pe pământ, Te-am rugat pentru ucenicii Mei, o, Tată al Meu, și îți spuneam: «Nu Mă rog să-i iei din lume, ci să-i păzești de cel viclean, căci cât am fost cu ei în lume i-am păzit Eu, dar dacă Eu vin la Tine păzește-i Tu de cel viclean». Așa Mă rog Eu și azi pentru poporul Meu de azi: păzește-l pe el de cel viclean și de lumea lui, Tată, și ajută-l să Ne iubească și să împlinească poruncile vieții, care sunt izvor de tămăduire pentru om, o, Tată al Meu. Amin.
– O, Fiule Emanuel, avem cuvântul în mijlocul lor și avem ucenici veghetori ziua și noaptea peste cei ce s-au dat Nouă să Ne fie popor. Să întărim, și Eu și Tu, această veghe peste poporul Meu și al Tău și să stea sub toiag poporul, căci vai celui fără de toiag peste el! îl păstorim din cer și de pe pământ, Fiule scump. Să stea sub învățătură poporul Nostru, căci iubirea trebuie mereu învățată, tată. Să-și lase învățată iubirea acest popor, căci avem ucenici locaș al Nostru între ei și pentru ei, tată.
O, stai sub călăuză, popor al cuvântului lui Dumnezeu, căci vai oilor fără toiag! învață izvorul tămăduirii mereu peste creștetul tău și descoperă-ți mintea și inima înaintea Domnului Dumnezeului tău ziua și noaptea, tată, că nimic nu este ascuns să nu iasă la lumină, fiindcă scris este: «Ziua zilei spune cuvânt, și noaptea nopții vestește știință și nu sunt graiuri, nici cuvinte ale căror glasuri să nu se audă». Așa să lucrezi tu, popor iubit, așa, tată, căci Eu, Tatăl și cu Fiul, te numim lumină pe pământ, tată.
O, Fiule Emanuel, așa am grăit Eu azi din Tine poporului Tău de azi, spre duh de tămăduire pentru el. Amin.
– O, slava pe care o am de la Tine, Tată, ești Tu în Mine, și voiesc să învețe bine și poporul Nostru de azi această slavă: Eu în ei, așa cum Tu în Mine ești, Tată al Meu. Amin.
Iar tu, mama Mea cea izvorâtoare de tămăduiri, dă-i poporului Meu putere și vindecare, mamă, că e zi de izvor de tămăduire, mama Mea. Amin.
– Mă dau eu, Fiule scump, leac de tămăduire pentru cei neîmpliniți în poporul Tău, căci împlinirea lor în Tine ești Tu în ei, iar eu mă dau lor pildă de viață și de ascultare și de lumină a mea în Tine și a Ta în mine, Fiule Doamne.
Deschide ochii bine, popor al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, căci Domnul te crește cu Duhul Său Cel Sfânt. Lasă-L pe Duhul Sfânt să-ți fie viață și suflare și faptă și rod peste pământ apoi, căci tu ești ales pentru duh, nu pentru trup. îți dau îndemn sfânt pentru tămăduirea ta mereu: păzește tu toate cuvintele Domnului și bine îți va fi și ție și Lui. Toate zilele și nopțile tale să fie trăite pentru împlinirea pe pământ a cuvântului Lui de peste tine. Liberează-te de sarcini și ia crucea Fiului meu. Fii ca păsările cerului și ca florile câmpului, căci Domnul este Cel ce poate pentru tine, nu tu, iar tu să poți pentru El, că la aceasta ai fost chemat și primit când ai venit să fii al Lui.
Tămăduiește-te de trup și de lume, tu, cel ce ai venit să fii cu poporul Domnului și încă n-ai știut să înviezi și să fii. Izvor de tămăduire este cuvântul Domnului, iar el trebuie luat în pântece ca doctorie, popor hrănit cu Dumnezeu. învață-te să iubești ca Dumnezeu și nu ca omul, căci iubirea este Dumnezeu, nu omul este ea. Purtarea cea sfântă înăuntru și în afara ta între frate și frate, între tine și Dumnezeu, aceasta este izvor de tămăduire a Domnului de la tine spre El, căci Fiul meu este sub rană grea. Precum în cer, așa să fii tu pe pământ între frate și frate, și să vadă Domnul la tine iubirea așa cum este ea în cer, și lumina s-o vadă la tine, căci ea le descoperă pe cele ascunse și le tămăduiește de rău și le povățuiește spre bine.
Tot poporul Domnului să se elibereze de sarcini pe pământ. Să nu-și adune, ci să se elibereze, ca să nu-l tragă spre ele cele adunate de el, ca să nu-l tragă spre lume cele adunate și cele lucrate de el. Ia din cer învățătură și n-o lăsa să treacă pe lângă tine, ci împlinește-o, popor iubit de Dumnezeu, căci Fiul meu a biruit lumea pentru ca și tu s-o biruiești. Tu ești popor al Domnului. Biruiește și tu lumea ca Domnul tău.
Eliberați-vă căsuțele de toate cele pământești și vindecați-vă de ele, fiilor, căci nimic nu vă trebuie pe pământ decât pe Dumnezeu, măi fiilor. Vindecați-vă de oameni, că lumea toată zace sub cel rău, și primiți și învățați de la Dumnezeu iubirea de Dumnezeu, care începe cu neagoniseala pe pământ și cu ieșirea din lume. Iubiți cerul pe pământ, dar cerul nu este pământ, ci este cer, și așa de puțin înțelege aceasta omul!
O, vino la izvor, popor hrănit de la Dumnezeu de sus, și stai la gura celor ce au pe Dumnezeu în ei pentru tine, pentru viața ta cea din cer pe pământ! Eu sunt tămăduitoarea cea de la Fiul lui Dumnezeu pentru tine. Ia-mă de pildă, ia-mă de viață a ta, pe mine și pe sfinții cerului, care n-au căutat spre pământ în viața lor de om! O, vino la izvorul tămăduirii tale și naște-te din cer prin el, că are Domnul izvor de viață veșnică pentru tine, cel ce știi să vii și să crezi și să primești ca să iei când ți se dă spre tămăduirea ta! începutul acestei înțelepciuni este temerea de Dumnezeu și credința ta în El, popor iubit. Amin.
Iar voi, copii călăuzitori din partea Domnului pentru cei ce s-au dat Lui popor ascultător, rămâneți în iubirea Lui și învățați poporul să iubească de la Dumnezeu și sprijiniți-l pe cel cu dor în el și pe cel apăsat pe calea lui cu Domnul. Uitați-vă mereu peste fiii și fiicele Ierusalimului, priviți-le viața și purtarea, cercetați-le gândul și inima și fapta și întăriți în ei viața cea veșnică, viața care tămăduiește de moarte pe om. Hai! E Domnul în voi, și voi în El. Duceți turma Domnului până sus și aduceți-L pe Domnul până la ea mereu, iar poporului sfânt îi hărăzesc credință ca a voastră și lucrare cu ascultare de Dumnezeu, căci Duh este Dumnezeu, și tot așa să fie și poporul Său. Amin.
Iar tu, o, țară scumpă a Fiului meu, aleasa Fiului meu, scumpă țară Românie, nu-ți închide urechea pentru șoapta Domnului de peste tine. Te povățuiesc pentru trezie și pentru credință și pentru înțelepciune de sus, căci tu ești îndurerată chiar dacă nu știi, chiar dacă nu simți.
Hristos a înviat! învață Evanghelia învierii, scumpă țară a noii alegeri a Fiului meu pentru venirea Lui iarăși pe pământ! Hristos a înviat din morți acum două mii de ani, și acum voiește să învieze din tine peste pământ și ca să creadă lumea că Tatăl L-a trimis la tine pentru slava ta cea de la El acum, la sfârșit de timp. O, lasă-te spre slava Lui și a ta! Iată izvorul slavei! Fii înțeleaptă!
Ascultă-l pe cel pus de Domnul să cârmuiască peste tine țara ta, neam român, căci el iubește dreptatea cea pentru tine mai mult decât toți cei care stau peste tine acum. Deschide ochii bine, că dacă nu-i deschizi te prinde sub el omul mincinos, care-ți zice că-ți face bine, dar el nu-ți face bine ție. O, ascultă-l tu pe cel drept peste tine și pentru tine, și cere de la Dumnezeu înțelepciune ca să-l vezi pe cel ce-ți voiește bine ție și lui Dumnezeu în mijlocul tău. Primește-l peste tine pe cel pus de Domnul cârmaci prin valuri pentru tine, căci vai celor fără de toiag peste creștetul lor!
Iată, toiagul Domnului este în mijlocul tău. Nu umbla fără toiag din cer și de pe pământ peste soarta ta, scumpă țară de întoarcere a Fiului meu pe pământ acum. Vino la lumină! Vino! Vino și ia lumină! Are Domnul în mijlocul tău sfeșnicul cuvântului Său. Ia din izvor și bea ca să înveți cărarea spre Dumnezeu, și a Domnului spre tine! Ia și bea și învață să fii, și nu uita că ești țara Fiului meu, țara venirii Lui iarăși de la Tatăl la om. Amin, amin, amin.
– O, mamă mireasă, mamă Fecioară! întăresc Eu acum cuvântul tău peste țara Mea de venire și îi spun ei așa:
Mama Mea este mijlocitoarea ta la Mine, țara Mea de azi. De două mii de ani veghează ea pentru tine și pentru Mine, căci de la Domnul s-a descoperit ei atunci țărmul Meu cel de acum, unde voi trage Eu pentru a doua Mea venire. în fel și chip a lucrat mama Mea peste pământ pentru om și pentru întoarcerea la Dumnezeu a lumii păcătoase, dar pentru tine ea stă peste tine, cu mâinile acoperindu-te de deasupra ta ca să fii tu a Mea acum, la sfârșit de timp. Luminează-te, dar, căci tu ești țara Noului Ierusalim, țara poporului Meu cel nou din mijlocul tău născut pentru ca să stea el acum înaintea Mea pentru venirea Mea!
Hristos a înviat! Eu, Domnul, îți trezesc iubirea și Evanghelia învierii Mele peste tine, țara Mea de azi. Hristos a înviat! Eu, Domnul Cel înviat, întind peste tine duhul învierii, giulgiul iubirii Mele. Hristos a înviat, țara Mea de azi! Eu bat la ușa ta. întărește-te în credință! Vino spre învierea ta, căci slava Domnului răsare peste tine!
Suflu peste tine cu Duh Sfânt, țara Mea de azi. Hai să înviezi! Eu nu-ți aduc ție decât mântuirea și învierea și veșnicia ta cu Mine, țara Mea cea pentru a doua Mea venire, țara Mea cea de la sfârșit de timp. Hristos a înviat! rostește peste tine Domnul Dumnezeul tău. Amin, amin, amin.