Mă aplec din cer și până pe pământ, și aplec cerul și cobor cu hrană de cuvânt pentru cerul Meu, pentru sfinții Mei, și pentru poporul Meu cel din mijlocul lumii, ca să-l povățuiesc pe el mereu cu graiul gurii Mele, iar el să ia din gura Mea și să împlinească așa cum Eu grăiesc, ca să-Mi fie el Mie fiu, iar Eu lui să-i fiu Dumnezeu, căci Dumnezeu este Cel ce Se apleacă spre făptura Sa ca s-o facă pe ea după asemănarea Sa și să aibă Domnul adăpost în om pe pământ. Amin.
O, sunt tare, tare îndurerat de la om! Omul nu vrea să se facă după asemănarea Mea. Am făcut omul după chipul Meu, căci am zis, Eu și cu Tatăl: «Să facem om după chipul și după asemănarea Noastră, să-l facem pe om stăpân peste toate; și a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său, după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat și femeie».
Am făcut și bărbat, am făcut și femeie când am făcut omul, și am zis să fie ei chipul lui Dumnezeu. O, atât de mult S-a umilit Dumnezeu când a făcut omul, și l-a făcut pe el după chipul Său, dar omul a rămas dator să se facă după asemănarea lui Dumnezeu și să-I fie Domnului casă, căci pentru ca să-Mi fie Mie casă l-am zidit pe el, și ca să Mă mărturisească el apoi pe Mine și nu pe sine. Dar iată, poporul Meu, de șapte mii de ani M-am mângâiat cu îngerii, care nu-și au voia lor, ci au numai voia Mea, și apoi M-au mângâiat sfinții, care s-au făcut Mie locaș pe pământ între oameni ca să mărturisească ei umilința Mea și umilința lor, prin care Eu am încăput în ei, și ca să mărturisească ei credința lor în Mine și adevărul ei și puterea ei, cu care ei îi rușinau pe toți cei potrivnici și necredincioși și le arătau lor adevărul lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat.
O, poporul Meu, Eu după ce l-am făcut pe om cu mâna Mea dumnezeiască, el nu M-a mângâiat, și a rămas dator Făcătorului său. A rămas omul dator să se nască din Dumnezeu ca să fie omul după asemănarea lui Dumnezeu, umilit ca Dumnezeu, și nu stăpân peste toate și atât, căci omul stăpânește peste toate câte sunt vii între pământ și cer, dar nu poate să le dea viață și să le hrănească așa cum Eu le hrănesc la cererea lor, căci toate ființele vii, Mie îmi cer hrana lor, și nu omului îi cer ele. O, nu numai stăpân trebuie să stea omul, ci trebuie să se facă el după asemănarea Mea, după umilința Mea cu care l-am făcut pe om după chipul Meu. Omul trebuie să se nască din Dumnezeu, așa cum mama Mea Fecioara s-a născut din Dumnezeu la cuvântul lui Dumnezeu prin trimisul lui Dumnezeu, căci proorocul David a rostit din vreme pentru ea și a zis: «Ascultă, fiică, și vezi, și uită poporul tău și casa părintelui tău», și s-a făcut Fecioara după asemănarea Mea și s-a născut din Mine, Cuvântul lui Dumnezeu, iar Eu M-am născut din ea, și unii altora Ne-am fost casă, și voia lui Dumnezeu am fost, și s-a împlinit cuvântul cel de la început, și s-a născut om după asemănarea lui Dumnezeu, bărbat și femeie, din cuvântul lui Dumnezeu născuți, căci Eu sunt născut din Tatăl și nu sunt făcut, ci sunt Ființa Tatălui, iar El este ființa Mea, și de o ființă suntem Eu și Tatăl. Amin.
O, poporul Meu, lucrarea Mea cu tine este ca să-l nasc pe om din Dumnezeu și ca să se facă omul voia lui Dumnezeu, așa cum sfinții s-au făcut pe pământ voia lui Dumnezeu și L-au mărturisit pe Dumnezeu înaintea oamenilor, căci credința lor era cu putere și cu duh dătător de viață în ea pentru ei. S-au făcut sfinții locaș al lui Dumnezeu și au fost ei asemenea Mie și M-au văzut și M-au iubit și M-au mărturisit împărțindu-Mă oamenilor cu cuvântul și cu fapta credinței lor. O, poporul Meu, Eu sunt Dumnezeul sfinților, iar sfinții sunt poporul Meu pe pământ, și apoi în cer, poporul Meu, căci sfinții sunt cei ce-L mărturisesc pe Dumnezeu pe pământ și în cer fiindcă sunt născuți din cer, și după asemănarea Mea sunt ei pe pământ și în cer. Amin, amin, amin.
– Suntem casa Ta, o, Doamne, în cer, așa cum și pe pământ Ți-am fost adăpost, căci Te-ai sălășluit în noi cu durerea Ta cea pentru omul care a rămas numai trup, Doamne. O, Tu nu mai găsești om care să vrea să-Ți fie casă acum, la vremea venirii Tale cu judecata făpturii, Doamne. O, Tu nu mai găsești adăpost în om, căci omului îi trebuie fericire, nu durere, Doamne, iar Tu ești tare, tare îndurerat și nu găsești om care să-Ți fie casă, dar vai omului care-și caută fericirea lui și, iarăși, vai și aceluia care-și caută chiar pe calea Ta fericirea lui când Tu ești atât de îndurerat de la om, Doamne! Noi, sfinții Tăi, am iubit să-Ți fim Ție casă, și nu nouă, Doamne. Noi Te-am mărturisit pe Tine, nu pe noi, Doamne, și apoi Tu ne-ai mărit dovedindu-ne fii ai Tăi, fii după asemănarea Ta, voia Ta, precum Tu ești voia Tatălui. Dar cum vrea omul cel credincios să fie fiu al Tău? Crede el, oare, că poate fi fiu al lui Dumnezeu dacă el nu se naște din Dumnezeu și apoi să fie după asemănarea lui Dumnezeu, după umilința lui Dumnezeu?
O, Doamne, o, Doamne, o, Doamne, credința fără de faptele Tale dumnezeiești în om și din om, este credință fără de viață, fără de faptă, Doamne. Poporul Tău de azi trebuie să înlesnească închinarea lumii pentru numele Tău purtat de el, și să spună apoi lumea așa cum a spus ucenicul Nestor rugându-se Ție ca să-l faci biruitor necredinței păgânilor din vremea mărturisirii mele pentru numele Tău cel sfânt, căci mucenicul acesta a zis așa: «Dumnezeul lui Dimitrie, ajută-mi mie să birui păgânia». Amin.
O, popor al cuvântului Sfântului sfinților! Tu scoală-te cu tărie și arată-ți iubirea ta de mireasă născută din Mirele tău, Care Se dă ție cuvânt atât de mult pentru nașterea ta mereu, mereu din Dumnezeu. Ridică-te mare, mai mare ca sfinții, și fii după asemănarea lui Dumnezeu, căci Domnul S-a umilit până la pământ și a făcut omul după chipul Său când l-a făcut. Stai sub duhul umilinței de duh, cel mai puternic duh, și te apleacă mereu prin acest duh, ca să fii asemenea Mirelui tău, Care S-a aplecat ca să te facă pe tine mireasă a Lui și cunună a sfinților Lui la vremea de sfârșit. Iar Tu, Doamne, fă-Te voia celor ce se fac pe ei înșiși voia Ta, așa cum noi, sfinții Tăi, ne-am făcut, și învață-l pe om duhul și darul cel sfânt al supunerii sfinte, al vieții sfinte prin supunere, că nu este de nici un preț viața sfântă în om dacă omul nu are peste el învățător, așa cum Nestor, ucenicul cel jertfit pentru numele Tău în vremea mea, a avut de învățător peste el puterea credinței mele și numele meu lângă numele Tău când el s-a mărturisit lumii fiu al Tău prin mărturisire, și iată puterea cea bună în fiii lui Dumnezeu, ea așa lucrează, și prin altă față ea nu poate să ajungă la Dumnezeu, Doamne. Vai celui fără de stăpân pe pământ! Toți sfinții Tăi au avut spre Tine stăpân pe pământ, și altfel ei nu puteau pentru numele Tău și nu ajungea până la Tine fapta credinței lor. Ajută-l și învață-l și dă-i putere din puterea Ta mereu, Doamne, poporului Tău, ca să lucreze el ca Tine și după povața Ta și ca să fie el fiul Tău, precum Tu, Doamne, ești Fiul Tatălui Tău și Dumnezeu al sfinților Tăi. Amin, amin, amin.
– O, mărturisitor iubit și minunat! Eu sunt Cel minunat întru sfinții Mei și între sfinții Mei. Amin. Iar acum stăm la masă de iubire și de prăznuire de sfinți cu tine, popor al cuvântului Meu, și merg înainte apoi cu cuvântul Meu de azi, ca să rostesc prin el pe cele ce Eu azi voiesc să grăiesc ție, căci voiesc să-ți spun rânduiala Mea spre tine pentru sfințirea și însemnarea noului mărgean, foișorul cel nou zidit pentru lucrul Meu cel cu ucenici și peste ucenici, poporul Meu, căci facerea Mea este cu Mine și o dau pe ea celor ce o iubesc pe ea, și lucrez aceasta cu ucenici și prin ucenici, poporul Meu. Amin, amin, amin.
***
Rostesc acum cuvânt de întărire în veghe și în iubire între voi și în voi pentru ascultarea voastră de Dumnezeu, căci ascultarea de Dumnezeu este viața cu Dumnezeu și încredințarea mereu că sunteți ai lui Dumnezeu pe pământ, fiilor. între frate și frate când este Dumnezeu prin ascultare de Dumnezeu, atunci frații se zidesc unii pe alții în Dumnezeu, și fac aceasta cu încredințarea că Dumnezeu este de-a pururi pentru toate câte ei lucrează și pot, căci Domnul este Cel ce poate, iar ei sunt voia Lui și mișcarea Lui. Amin.
O, poporul Meu, mare și plăcut este pentru cer omul care se face voia lui Dumnezeu pe pământ, și care știe cum vine spre el voia lui Dumnezeu, și cum vine el spre voia lui Dumnezeu. Aceasta este o iubire pentru care trebuie multă iubire. Iubire spre iubire trebuie să fie între Dumnezeu și om, și între om și Dumnezeu atunci când viața curată și inima și fapta curată se dau lui Dumnezeu din om pentru această lucrare de iubire, și fericit este omul care știe și poate să ia învățătură de la Dumnezeu, și care știe cum să fie curat pentru Dumnezeu, dat mereu lui Dumnezeu pentru voia lui Dumnezeu în el. M-a durut mereu, mereu în toți acești ani de cuvânt al Meu peste om, de când Eu, Domnul, acum la sfârșit, povățuiesc pe cel ce vine să audă cuvântul învățăturii Mele peste viața omului, și M-a durut cu dor și cu lacrimi că n-a vrut poporul cel chemat să învețe din învățătura Mea de peste el, iar Eu numai îndurerat am petrecut când îl vedeam pe creștin că se întoarce mereu și iar mereu la voia lui, la firea lui, la mintea lui trufașă, care nu știa să stea în Dumnezeu cu încredințare. Am lucrat plângând cu îngerii și cu sfinții, și am așteptat rodul răbdării Mele, iar acum Eu am sprijin, și Mă așez cu ajutorul lui pe pământ cu planul Meu, căci am fii care nu-Mi întorc voia, iar Eu îi tot întăresc și mereu îi învăț să nu le fie greu cu voia Mea peste ei, ci să fie ei plini de pace, plini de mulțumire că Domnul le dă lor de lucru la planul Lui cel proorocit din vreme, la voia Lui pe pământ acum, când omul nu mai are căutare spre Dumnezeu și spre ceea ce va fi să rămână între pământ și cer, după ce toți și toate își vor primi rodul lor după lucrul lor.
O, poporul Meu, Eu te-am povățuit să duci viață binecuvântată și cu sfială sfântă pentru ea înaintea Mea și în locașurile Mele cu tine, iar aceasta înseamnă voia lui Dumnezeu și pacea supunerii sfinte între tine și Mine, învățătorul pașilor tăi. O, nu vine omul să învețe să ia învățătură de la Mine, să învețe să fie curat pentru Mine, voia Mea să învețe să fie mereu omul. Dar Eu te am pe tine pe pământ și mereu grăiesc cu tine, ca să dau vorbirea Mea omului și să știe el că Eu peste tine Mă fac voia Mea și te voiesc în ea pentru Mine și pentru cele ce vor rămâne, iar cel ce vrea să se dea Mie pentru voia Mea în el, acela ia de la voi acest cuvânt și se încredințează Mie prin el și învață prin el ascultarea de Dumnezeu, care înseamnă viața cu Dumnezeu peste om.
O, poporul Meu, mai sunt câteva zile până ce Eu Mă așez la masă de cuvânt cu tine și cu cetele îngerești, care sunt voia Mea în cer sus și pe pământ jos. Am de însemnat și de pecetluit cu cuvântul Meu foișorul cel nou, pe care cu mare lucrare de taină Eu ți l-am dat să-l aduci la vedere, iar tu M-ai ascultat. Acum hai să netezim frumos, frumos, tot ce mai este de netezit la fața acestui mărgean, pe care mai-marii cetelor îngerești voiesc să-l ia în numele lor și să-l slăvească prin lucrarea voastră duhovnicească în el și să-l păzească prin ea, căci lucrul cel duhovnicesc al vostru, aceasta este ceea ce vă păzește pe voi în Mine, și pe Mine în voi, și mare este înțelepciunea celor ce știu să ia lucrul lor de la Dumnezeu peste ei, și nu de la ei înșiși, căci ei sunt ai lui Dumnezeu și fac voia lui Dumnezeu, și nu este nici o sminteală în ei și între ei, și iată, acesta este semnul celor ce sunt ai lui Dumnezeu în ei și între ei, iar această înțelepciune este rodul locuinței Mele în cel ce Mă poartă pe Mine pe pământ pentru înțelepciunea celor ce iubesc învățătura Mea și o păzesc pe ea peste ei.
O, fiilor, adunați-vă toți și lucrați toți și chivernisiți-vă cu înțelepciune timpul care mai este până la ziua serbării îngerilor și însuflețiți-vă puterile cele sfinte, care să vă dea vouă puteri în trup și să neteziți dulce și frumos tot ce mai este de netezit la fața acestui mărgean împlinit pe pământ de Mine și de voi. O, nu vă îndoiți, nu vă pripiți. încredințați-vă că Eu, Domnul, pot în voi și din voi, și încredințați-Mă și voi pe Mine că sunteți voia Mea care poate în voi prin Mine și nu prin voi, fiilor. Gătiți frumos și cu pace și cu duh ceresc tot ce mai este de săvârșit la trupul și la duhul acestui foișor, ca să pot Eu să vin în el cu îngerii și să rostesc nume peste el și lucrul Meu în el, căci pentru lucrul Meu cel cu ucenici l-am așezat pe el pe pământ la voi, că Eu am nevoie de lucru sfânt de la voi, de tot mai mult lucru sfânt între Mine și voi, căci ucenicia voastră cu Mine trebuie să aibă numai lucru sfânt în lucrarea ei, numai ascultare, numai facere, fiilor. Amin.
O, copii care Mă așezați în carte, cereți întărire de la Mine peste voi și socotiți bine vremea care mai este și stați în fața lucrului și puneți bună și sfântă rânduială pentru ca să meargă bine toată săvârșirea lucrului care mai este de pus peste noul foișor. însuflețiți-vă puterea cea de sus în voi și împărțiți lucrul care mai este de lucrat, și hai să așezăm ziua de sfințire și de numire a acestui mărgean, căci Eu pe toate cele din jurul grădiniței cuvântului Meu le-am proorocit din vreme să fie și să se arate.
O, poporul Meu, fii statornic în iubire și în puterea credinței, fiule, că Eu cu tine Mă sprijin, iar puterea ta e de la Mine și nu de la tine, și unul pentru altul lucrăm. O, poporul Meu, voi veni cu sfinții și cu îngerii, și vor veni la masa cuvântului Meu cu voi, vor veni cei care așteaptă învierea. Amin.
O, fiilor, fiți mereu, mereu fiii supunerii sfinte care poate totul în voi, căci Eu așa am lucrat și lucrez înaintea Tatălui Meu, iar Tatăl Mi-a dat toată puterea în cer și pe pământ. Aveți grijă să am putere în voi și să Mă arăt mereu în voi și prin voi cu voia Mea, fiilor. Unii altora să ne slujim pentru voia lui Dumnezeu pe pământ, căci pe pământ e numai voia omului care nu-L vrea pe Dumnezeu cu el.
Hai să lucrăm, fiilor. Eu vă însuflețesc. Binecuvântată să fie în voi puterea Mea și bunăvoința voastră în lucrul vostru cu Mine pentru așezarea zilei de sfințire și de numire a foișorului cel nou, care s-a arătat acum în grădina întâlnirii. Lucrați cu ascultare și cu dăruire și cu însuflețire pentru ascultare, căci fără ascultare nu este armonie, nu este pace, fiilor. Și lucrați cu iubire, că fără de iubire nu este putere, nu este pace, fiilor. O, lucrează, poporul Meu, căci orice lucrare a ta cu Mine și pentru Mine își are bucuria ei în Mine și în tine, acum și apoi. Această înțelepciune să te cuprindă în ea, și cu ea să înveți să ai și să păzești și să păstrezi după voia Mea și după așezarea Mea calea ta cu Mine, poporul Meu, căci Eu ți-am dat călăuză ca să mergi spre Mine, și prin așa mers al tău Eu te privesc și te aud și te îndemn spre viață atunci când tu cu încredințare lucrezi înaintea Mea iubirea supunerii sfinte și neîndoiala pe calea ta cu Mine, poporul Meu. Amin, amin, amin.