Sunt înconjurat de cetele îngerești și de cetele de sfinți în coborârea Mea la tine, popor al cuvântului Meu. E sărbătoarea sfinților, așa cum din părinți sărbătorește cerul și pământul ziua aceasta de serbare, iar Eu și cu tine, poporul Meu, avem în mijlocul lor sărbătorită azi pe trâmbița Mea Verginica, vas al cuvântului Meu, care s-a născut între oameni în duminica tuturor sfinților și care apoi a fost îmbrăcată în darul cuvântului Meu, căci Eu, Domnul, am trâmbițat cuvântul Meu prin gura ei timp de douăzeci și cinci de ani, și am grăit unui popor ca să rămână pe pământ cuvântul Meu peste om în zilele acestea despre care era scris în Scripturi să vin cuvânt pe pământ.
O, poporul Meu, semnele venirii Mele a doua oară așa cum M-am și suit la Tatăl după învierea Mea, erau scrise în Scripturi, și nu poate omul necredincios venirii Mele, nu poate să spună că Eu n-am spus că voi veni și când voi veni și cum voi veni. O, poporul Meu, am spus că împărăția Mea nu vine în chip văzut, ci vine în om dacă ea vine, și în om trebuie să se vadă ea. O, poporul Meu, te-am zidit pe pământ prin cuvânt și te-am așezat între oameni semn și locaș al împărăției Mele, ca să-L vadă tot omul pe Dumnezeu cu tine, și ți-am pus nume nou pe pământ, precum este scris în Scripturi de această taină, iar tu trebuie să-Mi arăți împlinirea Mea în tine, că tot omul se arată pe el împlinit în el, iar tu trebuie să Mă arăți pe Mine împlinit în tine, căci cei ce Mă văd așa, aceia sunt cei în care Eu sunt împlinit ca un Dumnezeu adevărat ce sunt.
O, copii osteniți care Mă aduceți cuvânt pe pământ! Eu v-am spus vouă că dacă cineva dintre oameni vă întreabă de numele vostru, voi să-i spuneți că sunteți cuvântul lui Dumnezeu, căci așa rod este cel ce se naște din cuvântul Meu și așa lucrare slobozesc Eu din el între oameni pe pământ. Am ridicat cu voi cartea cuvântului Meu cel de cincizeci de ani și am dat-o oamenilor spre mărturia venirii Mele a doua oară de lângă Tatăl, iar acum voiesc s-o dau și celor ce s-au hrănit din ea în tot acest timp. Vă așez să pregătiți împărțirea cărții și să chemați poporul căruia i-am grăit, și să-i dați cartea, fiilor copii. Vin cu Verginica și cu sărbătoarea ei între sfinții sărbătoriți în ziua aceasta, și voim să grăim poporului pentru împărțirea cărții. Întăriți-vă, dar, căci cu voi Îmi lucrez toată lucrarea Mea, și cu nimeni din poporul Meu nu pot lucra ca și cu voi, căci voi aveți duhul umilit, iar Eu am loc în voi cu Duhul Meu, și apoi prin voi cu lucrul Meu cel din cer. Întăriți-vă din Mine, că grea a fost sarcina voastră pentru întocmirea cărții cuvântului Meu din zilele acestea, și Mi-e milă de voi, că sunteți mici și sunteți osteniți. Dar Eu voiesc să vă întăresc pentru toți cei care voiesc să fie voia Mea și rodul Meu cel din cuvântul cărții Mele, și voiesc să cuvintez cu voi peste cei ce se fac împărăție a Mea, că lumea nu vrea ca Mine chiar dacă ea are acum cunoștința cuvântului Meu care s-a făcut carte prin puterea Mea și prin iubirea voastră pentru oameni, fiilor copii. Cel ce iubește împărăția Mea în el, acela știe să Mă primească prin voi și caută zidire de la voi pentru el, căci Eu am pus în voi cunoștința facerii omului, facere după plăcerea Mea, iar pentru aceasta Eu vă întăresc pe voi, și multă bucurie Mi-ar face tot sufletul care ar ști să se dea la făcut și să priceapă că această cale și lucrarea pentru ea este duhul cel umilit din om, duhul care Îi face loc lui Dumnezeu în om, duhul care lucrează precum în cer așa și pe pământ și în om voia Mea, împărăția Mea în om, lucrare sfântă și față sfântă înăuntrul și în afara omului cel luminat cu Dumnezeu din el.
Iată, adunăm acum pe cei ce s-au hrănit cu hrana cuvântului Meu. Vestiți-i să vină și să le dăm cartea și să-i învățăm din ea și pentru ea, ca să știe ei cum să lucreze cu ea peste ființa lor, peste noua lor viață, căci cele vechi trec cu trosnet, după cum este scris în Scripturi. Pun cuvântul Meu în gura voastră, fiilor împărțitori de carte din cer, și voi da povețe de viață celor hrăniți din cer prin cuvânt și le vom spune că duhul cel curat al umilinței îi face loc împărăției lui Dumnezeu în om, și îi vom îndemna să-și pregătească hăinuța slavei pentru întâmpinarea Mea.
Iată, trâmbița Mea Verginica grăiește dintre sfinți poporului care o știe pe ea și celui care vă știe pe voi pentru ea, căci voi sunteți rodul ei. Hai, Verginico! E sărbătoarea nașterii tale între oameni, și tu ești născătoare de fii născuți de sus prin cuvântul Meu. Dă-le lor dulce cuvânt, îndemn ceresc dintre sfinți, iar sfinții se mângâie cu glasul tău cu care îi înveți pe cei ce s-au hrănit din cer cu cuvântul Meu care poate să vină, precum am și lucrat peste om. Tu ai fost rodul credinței sfinte și neîndoielnice înaintea Mea ca să vin. Am găsit la tine iubire și credință cu dor și am venit și te-am pregătit și te-am făcut locaș al împărăției Mele, că te-am aflat săracă cu duhul, și fericit a fost Duhul Meu Cel îndurerat că Mi-am găsit cale să vin pe pământ și să Mă arăt împărăție a Mea în tine și să ies cuvânt din tine și să-l hrănesc cu el pe cel sărac cu duhul, căci Eu numai în acela încap, și acela rămâne cu Mine și se face voie a Mea pe pământ. Hai, trâmbița Mea, fă-te cuvânt cu putere, fă-te împărțitoare de carte din cer împreună cu cei mici care Ne sunt rodul, Verginico. Amin, amin, amin.
– O, Doamne, Care Te împarți și rămâi întreg pentru fiecare din cei care Te voiesc întreg în ei! O, Mielule al Tatălui, să le dăm cuvânt de împărăție cerească la cei ce vor primi cartea Ta! Eu sunt în Tine și Tu ești în mine, iar Duhul Tău din mine lucrează ca Tine, căci scris este: «Vor fi asemenea Lui, căci Îl vor vedea». Cel ce Te vede, acela știe și poate să se facă asemenea Ție, un duh cu Tine, spre slava venirii Tale cu împărăția Ta în om, Doamne, dar prea puțini sunt cei ce Te lasă Stăpân în ei. Cei ce văd din Scripturi ființa Ta și lucrarea ei, dacă aceștia nu se fac apoi asemenea Ție, ei nu Te văd din Scripturi ca să Te împlinească apoi în ei, și aceștia rămân scriși cu păgânii lumii, rămân păgâni pentru Tine și pentru ei, Doamne, și unii pentru alții apoi, și nu știe omul calea împărăției Tale, calea celor sfinți, Bunule Învățător al celor ce iau de la Tine ca să fie ai Tăi pe pământ. Ne-am așezat cu poporul cel credincios și ne-am arătat lumii mulți ani la rând, dar lumea a rămas tot păgână, tot în pofte, tot fără lumină, Doamne. Acum am dat lumii cartea Ta spre vedere, ca să vadă și să știe și să audă lumea că Tu Te-ai făcut cuvânt și carte de învățătură din cer peste om, dar lumea are duhul ei și nu poate să Te iubească urmându-Te, de vreme ce Tu mărturisești că faptele ei sunt rele. Iată, acum îi învățăm pe cei ce s-au hrănit de la Tine, îi chemăm și le dăm cartea Ta și îi învățăm să-L iubească pe Dumnezeu și nu să fugă de învățătura Ta împlinită în ei, căci fericit este cel ce Te iubește și Te caută ca să-i spui pe toate cele ce nu sunt bune ale lui, căci acela este cu duhul umilit, duh în care poate fi zidită împărăția Ta. Amin.
O, popor hrănit și strigat mereu din cer la masa Domnului, la masa cuvântului! Adu-ți aminte de Domnul Dumnezeul tău și să nu iubești alt dumnezeu în afară de El și să nu te iubești nici pe tine împotriva Lui, împotriva Celui ce vine să ia de pe tine faptele tale rele și să Se așeze apoi în tine cu împărăția Sa, care înțelege și poate ca Dumnezeu în om. Când El era cu ucenicii Lui prin lume, le spunea lor: «Pe voi lumea nu vă urăște, dar pe Mine Mă urăște, pentru că Eu mărturisesc despre ea că faptele ei sunt rele».
O, popor care ai mâncat cu Domnul la masa aceasta de cuvânt! Să nu-L urăști pe Domnul pentru faptele tale rele, ci să te apropii de ființa Lui ca să te curețe El de cele străine de Dumnezeu. Caută să poți și să vrei să-I dai Domnului grija de viața ta, căci zis-a Domnul: «Să nu vă îngrijiți ce veți mânca și cu ce vă veți îmbrăca, fiindcă toate acestea păgânii lumii le caută, iar împărăția cerurilor a fost găsită dreaptă de către toți fiii ei, și toate cele de trebuință lor li se adaugă lor». Tu, cel ce ai mâncat la această masă, ferice ție dacă vei lua de la Domnul învățătură și mustrare spre înțelepțirea ta fără să-L urăști pe Domnul pentru faptele tale rele. Tu să-L iubești pe Domnul, Care te curăță de rău pentru ca să te facă împărăție a Sa, și să știi să iei de la El când El îți dă viața Sa. Numai Domnul înseamnă viață, numai El este fără de sfârșit, ca și izvorul Lui de cuvânt cu care iarăși face lumea cea pentru sfinți, și fericiți sunt păcătoșii care se apleacă Domnului ca să se facă sfinți, că aceia Îl vor iubi pe El cu putere, iar El le va da putere să se facă fii ai lui Dumnezeu, și aceasta este calea iubirii omului spre Dumnezeu, iar altă față nu are iubirea, popor hrănit de Dumnezeu. Ia cartea și citește-o și fă din învățătura ei cale a Domnului spre tine și a ta spre Domnul, dar să nu fii neînțelept ca să crezi că e ca pe pământ calea cea cu Domnul, căci El a spus că voia Lui pe pământ trebuie să fie ca în cer, nu ca pe pământ. Iată, nepriceperea îl ia pe om mereu, mereu din calea lui spre Domnul, dar cartea aceasta, pe care acum ți-o dă Domnul ție, este cuvântul umilinței Domnului spre tine timp de cincizeci de ani, și Domnul te învață să fii umilit, popor al învățăturii cerești. Caută să înveți din carte că nu ca pe pământ trebuie să trăiești, și caută să prinzi puteri cerești pentru învățat și pentru împlinit cartea. Cel ce are duhul umilit lasă de la el și ia de la Duhul lui Dumnezeu, și Îl ia pe Domnul din tot jurul lui când el pe Domnul Îl vrea. Cel ce are duhul umilit nu așteaptă mai mult decât merită sau mai mult decât i se cuvine, ci Îl ia pe Domnul după cum Domnul i Se dăruiește lui, căci statura omului își atrage singură tot ceea ce are ea în aluatul ei. Duhul umilinței a fost duhul care i-a învățat pe sfinți calea împărăției cerurilor în ei, căci ei înșiși se umileau pentru ea. Vă învăț pe voi duhul umilinței sfinților ca să nu-mi ceară Domnul răspuns că nu v-am învățat calea mântuirii, calea umilinței. E zi de serbare de sfinți, iar calea lor și a bucuriei lor cu Domnul a fost duhul lor cel umilit, care știa în ei să primească totul ca de la Domnul și nu ca de la om. Darul pe care vi-l dau dintre sfinți pentru duhul cărții Mielului lui Dumnezeu, este duhul umilit, cea mai sfântă jertfă pe care I-o poate omul dărui lui Dumnezeu, pe el însuși, cu duhul cel umilit din el, așa cum sfinții s-au dăruit Domnului spre împărăția Sa în ei apoi. Vederea duhului umilit este vedere sfântă și făcătoare de om nou pentru om și pentru cel asemenea lui. Duhul umilit din om stă în Domnul, nu în lumea aceasta, nu în cele ce pier. Umilința de duh îl face pe om să se dea în mâna Domnului pentru voia Domnului în el, îl face pe om să asculte de cuvântul cel din fața lui, nu de cel dinăuntrul lui, care Îl aruncă afară pe Dumnezeu când Domnul vine să intre. O, popor al hranei cerești, așa este calea omului spre Dumnezeu și calea lui Dumnezeu spre om pentru ca să se facă omul împărăție a cerurilor pe pământ, luând de la Dumnezeu prin cei ce sunt cuvântul lui Dumnezeu. Cartea cuvântului lui Dumnezeu are în ea toate darurile care îl pot împodobi pe om cu fața împărăției cerurilor, iar eu, trâmbița Domnului, îți dau dintre sfinți în ziua aceasta darul umilinței de duh pentru ca să poți tu prin el să te faci fiu plăcut lui Dumnezeu și locaș de odihnă a Sa, popor al Domnului. Amin.
O, Doamne, dintre sfinți m-am sărbătorit cu duhul umilinței mele, cu care m-am făcut locaș al Tău și din care Tu Ți-ai povățuit un popor. Te rog din ceata sfinților Tăi, și cu ei Te rog, coboară Duhul Tău Cel Sfânt în toți cei care s-au hrănit din masa cuvântului Tău, și fă-i pe ei să se lase plămădiți de Tine, născuți din nou, din cuvântul Tău, și să aibă înțelepciunea aceasta în ei și să știe ei că fără înțelepciunea umilinței nu poate nimeni să se facă locaș al Tău între oameni. Dă-le lor Duh Sfânt și nu-i lăsa să mai alunece spre duhul lumii. Dă-le lor putere să stea în Tine și să nu Te mai părăsească. Dă-le lor ajutor prin sfinți și ajută-i să stea cu sfinții și cu îngerii pe pământ prin căutarea lor după ei, și înțelepțește-i, Doamne, spre această unire a lor cu cerul Tău cel nevăzut, cerul de sfinți și de îngeri, Doamne, ca apoi să Te descoperi cu ei și lângă ei cu slava Ta cea nevăzută acum, dar care se va arăta curând, curând, Doamne al celor umiliți, Mieluțule umilit al Tatălui ceresc. Amin, amin, amin.
– O, trâmbița Mea, o, Verginico, îi voi unge la înțelepciune ca să iubească ei calea împărăției cerurilor pe pământ, că i-am pus la scumpit, și Mă voi desăvârși în ei cu Duhul Cel de sus, Care nu are nimic din lumea aceasta. Pe cei ce vor înțelege și vor iubi voia Mea, Eu îi voi ajuta cu sfinții și cu îngerii și Mă voi sălășlui cu slavă în ei, și ei vor gusta din slava umilinței de duh, slava Mea și a sfinților Mei, căci numai ea este viața cea dulce, cea ușoară de purtat, cea frumoasă și odihnitoare Mie și sfinților Mei. Iar tu, Verginico, îți vei înmulți pacea prin cei ce se vor face asemenea Nouă pe pământ, ca să vadă cei de aproape și cei de departe binefacerile Domnului peste cei ce se umilesc și se mântuiesc de lumea aceasta ca să se facă împărăție a Mea prin slava umilinței de duh. Amin.
O, poporul Meu, deschide-ți urechile și apoi mintea ca să intre în tine Duhul Meu și înțelepciunea umilinței de duh în duhul tău, și vino cu iubire cerească și așează-L în tine pe Domnul Dumnezeul tău în toată slava Lui. Ia cartea și te roagă lui Dumnezeu pentru tine ca să-ți dea înțelepciunea pentru calea ta cu El. Ia cartea și te îmbracă în cuvântul ei cel împlinit în tine, căci cartea aceasta este mângâierea Mea cea pentru om. Se mângâie toată făptura când se aude din cartea Mea peste pământ. Ea este duhul mângâierii, care îndeamnă și ceartă spre înțelepțire și spre mântuire. Ia cartea, poporul Meu, și mergi la casa ta și așează-te pe temelia cuvântului Meu și fă voia Mea precum în cer așa și pe pământ, iar toate cele de trebuință ție, Eu, Domnul Dumnezeul tău, îți voi da ție. Amin.
O, poporul Meu, învață-te să stai frumos în așteptarea Mea. Amin, amin, amin.