La hotarul dintre sărbătoarea Bobotezei și cea a botezătorului Meu Ioan, Eu, Domnul, așez în cartea Mea de azi iarăși sărbătoare, iarăși venirea Mea, căci sunt Învățătorul celor ce cu credincioșie despart întunericul de lumină și îl dau de la ei și merg pe calea Mea cea cu lumină. Amin.
O, cum să nu-i învăț, cum să nu-i îndemn pe cei ce M-au ales pe Mine ca viață a lor? Este scris că «viața este lumina oamenilor, iar lumina luminează în întuneric, și întunericul n-a cuprins-o pe ea», iar Eu când după înviere M-am așezat iarăși de-a dreapta Tatălui, L-am rugat pe Tatăl și I-am spus: «Tată, ucenicii Mei sunt în lume, dar nu sunt din ea. Cât am stat cu ei i-am păzit Eu de cei dușmani Mie și lor. Păzește-i Tu de acum, Tată, și fă ca iubirea Noastră să fie desăvârșită în ei, și să fie ei una, precum Noi suntem, Tată». Amin. Așa a lucrat și botezătorul Ioan când el își sfârșea lucrarea pentru care venise pe pământ, căci pentru vestirea Celui drept s-a născut Ioan, și M-a vestit botezându-Mă în Iordan cu apă, iar Tatăl M-a botezat cu Duhul Sfânt, trimițându-L deasupra Mea în chipul porumbelului, și a grăit Tatăl și a zis prin Duhul Sfânt: «El este Fiul Meu iubit, întru Care binevoiesc». Amin. M-a mărturisit Ioan că el scade pentru ca Eu să cresc, și a spus celor cărora Mă vesteau: «Vine Unul după mine Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălțămintei, și Acela vă va boteza cu Duhul Sfânt și cu foc, și va sta cu lopata în mână și Își va curăți aria Sa, și Își va strânge grâul în hambar, iar pleava, în foc nestins».
O, poporul Meu, despre duhul mărturisirii voiesc mereu, mereu să te povățuiesc. Legea lui Moise și proorocii Scripturii și psalmii M-au mărturisit că voi veni. Și iată cum vin. Vin până ce voi sfârși desăvârșit lucrarea de «cer nou și de pământ nou», așa cum a spus Scriptura aceasta.
O, poporul Meu, învață de la sfinți și de la Mine și de la Tatăl, învață să Mă mărturisești, că la această lucrare ai fost chemat. Sfinții M-au mărturisit pe Mine, iar Eu i-am mărturisit pe ei prin cuvântul Meu, așa cum l-am mărturisit pe Ioan, botezătorul Meu, și i-am mărturisit pe sfinți prin semne și minuni, de la Mine și până în vremea ta când cu mână tare te-am păzit ca să te am popor mărturisitor, că mare, mare a fost paza și biruința Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh pentru paza ta cea din cer pe pământ ca să nu te vatăme nimeni și să Mă mărturisesc Eu în mijlocul tău, și Tatăl și sfinții să Mă mărturisească, iar tu să vestești cele ce Noi din cele cerești mărturisim ca să împlinim Scriptura împărăției cerurilor pe pământ nou stârpind fărădelegea de peste tot, iar când ea nu va mai fi în mintea și în fapta oamenilor, atunci nici satana nu va mai avea de lucru și își va sfârși și el lucrarea sa prin om, și omul își va sfârși și el lucrarea lui prin satana, iar Eu, Domnul, îi voi așeza la locul lor cel dintâi pe îngerii care au căzut slujind duhului semeției omului cel zidit de mâna Mea din pământ, și în care am suflat apoi duh de viață ca să-l am împărăție a Mea, bucurie și desfătare a lui Dumnezeu și a îngerilor Lui.
Acum două mii de ani Ioan M-a mărturisit la Iordan și a spus: «Iată Mielul lui Dumnezeu, Care spală păcatele lumii!». El a mărturisit atunci că Eu voi spăla cu sângele Meu vărsat pe cruce păcatul omului și suferința cea de veci a păcatelor lui. Le-a spus oamenilor să se lase de păcate mărturisindu-le mai întâi, căci cu gura se mărturisește, iar cu inima se crede, și Dumnezeu Își arată mila Sa către cei ce știu să se ridice din moarte.
O, botezătorule al Meu, așa Îmi învăț Eu mereu poporul, așa îl mărturisesc Eu pe el că este poporul Meu. Amin.
– Dar, Doamne, eu voiesc să-i spun lui despre Scriptura care spune că sfinții vor judeca lumea. Eu am fost om sfânt, și așa am judecat eu lumea. Toți cei care sunt sfinți cu duhul și cu sufletul și cu trupul, au judecat lumea, și ei nu mai sunt din lume când stau în mijlocul ei.
Lumea este judecată în însuși trupul omului. Tot cel ce scoate din el duhul lumii, acela a judecat lumea. Este însă o și mai mare judecată a lumii. Tu și eu și toți sfinții mărturisitori care au rostit cu gura lor păcatele lumii, au fost apoi să cadă în chinuri, căci lumea pentru păcatele ei i-a omorât pe sfinți, deși ea a fost judecată atunci când ea Te-a judecat pe Tine și Te-a dat crucii ca să mori, dar nimeni n-a știut atunci, din cei din lume că Tu ești mântuirea lor atunci și acum când ai venit și iarăși Ți-ai așezat biserica pe piatra ei cea dintâi și ai pus la lucru taina învierii morților și lucrare stăruitoare pentru iertarea păcatelor făpturii, de la începutul ei și până la cei mai mici ucenici ai Tăi prin care azi Te mărturisești în lung și în lat cu cuvântul venirii Tale pentru învierea morților, pentru cer nou și pământ nou, și pentru dreptatea care va fi apoi darul sfinților Tăi care au biruit în ei lumea. Amin.
O, popor ocrotit de harul lui Dumnezeu! Dacă ești așa de ocrotit, tu trebuie mult să lucrezi și să-L mărturisești pe Domnul, Care vine la tine, și să nu te bucuri cu bucuria ta, ci să-L bucuri pe Domnul când faci aceasta, căci eu n-am avut niciodată altă bucurie decât lucrarea pentru care am venit, căci nu eu eram lumina despre care mărturiseam, ci Domnul, pe Care eu și cu Tatăl și cu Duhul Sfânt L-am arătat la Iordan în chip minunat prin lucrarea Duhului Sfânt și prin glasul Tatălui Duhului Sfânt. Amin.
Din zi în zi mai mult te învață Domnul, și te învață învățătorii tăi cei de la El să te îndeletnicești tot mai desăvârșit cu lucrarea mărturisirii lui Dumnezeu Cuvântul, popor mărturisitor, chemând oamenii la viață, la lumină și la înțelepciunea cea de sus. Trebuie să începi cu iubirea, și apoi cu gândirea, și apoi cu mărturisirea, slăvind venirea Domnului prin aceste toate lucrări, căci voi, fiii acestui popor, trebuie să fiți la fel în toate ale Domnului, și ale voastre apoi, și să primiți mereu, mereu lucrarea păcii Lui peste voi și între voi, ca să puteți prin ea.
Nu este pace fără Domnul. În toate ale voastre îndeletniciri și mărturisiri să aveți și să lucrați prin pacea cea din Dumnezeu. Fiți mlădioși și creșteți în roadele Duhului. Părăsiți-vă pe voi și dați loc Domnului în voi. Așa să învețe să trăiască cei ce aud învățătura cerului de peste voi, căci orice apă bună și vie își are locul izvorului, și din el izvorăște ea peste mulți pe pământ. Amin.
Am petrecut cu Domnul și cu îngerii și cu voi praznicul Bobotezei. Am stat smerit, căci Domnul S-a mărit în cuvânt peste voi. El însă mi-a dat apoi lucru peste voi.
Creșteți în har și înmulțiți-vă și umpleți pământul și stăpâniți-l avându-L pe Domnul de Stăpân. Amin. Să fie cuvânt proorocesc acest cuvânt, iar Tu, Doamne al celor sfinți, pecetluiește puterea de împlinire a cuvântului meu rostit peste poporul Tău de azi, căci făgăduințele Tale toate, sunt mari, și apoi sunt veșnice, Doamne, Mieluțule jertfit și Cel veșnic viu. Amin, amin, amin.
– O, M-am slăvit peste tine cu sărbătoarea botezătorului Meu, poporul Meu. Slăvește-Mi venirea, fiule, și tot poporul Meu să se cunoască, să se vadă, din lucrarea mărturisirii lui, că din același izvor se adapă, și același gând lucrează, și înfăptuiește apoi.
Pace ție, Ierusalime nou, căci scris este: «Nu este pace fără Domnul». Amin, amin, amin.