Am venit la poporul Meu de pe pământ cu ziua serbării îngerilor. Înaintea Mea și a lor merge căpetenia lor, Mihail arhanghelul, îngerul Meu, și toți ascultă la el și se așează de sărbătoare lângă poporul cuvântului Meu. E ordine cerească în toată suita venirii Mele cu îngerii și cu sfinții. E sărbătoare ca în cer, nu ca pe pământ, iar Eu așa vin când vin la popor ca să-l hrănesc cu cuvânt și cu har din har, și ca să-l înalț spre umilința de duh, care este har al sfinților Mei în cer și pe pământ.
Hai, deschideți-Mi, voi, cei din porți. Eu bat la porți când ajung înaintea lor. Hai, copii priveghetori, căci fericită este sluga pe care o găsesc priveghind pentru venirea Mea. Deschideți-Mi, dar! Eu sunt Cel ce sunt. Vă spun cine sunt când bat venind. Sunt Domnul Iisus Hristos, Domnul îngerilor slăvilor cerești, Domnul sfinților, și sunt Domnul Dumnezeul vostru, iar voi să aveți popor, ca să am Eu ce aveți voi, căci dacă voi nu aveți, nici Eu nu am. Cei ce vă au pe voi între ei și Mine, aceia sunt cei pe care Eu îi am, căci v-am așezat înaintea venirii Mele ca să împărțiți cuvântul Meu și să se strângă lângă el cei ce iubesc să-l împlinească pe el, căci vai de cei ce știu de la Mine cuvânt și nu-l împlinesc pe el spre slava numelui Meu peste cei credincioși și necredincioși venirii Mele o dată și încă o dată acum două mii de ani și, iarăși, acum, după ce s-au scurs veacurile și pecețile lor, ca să pot să-Mi desfac cartea cea cu șapte peceți și să lucrez cu ea dreptatea cea pentru Dumnezeu, și pe care oamenii veacurilor au pus-o spre uitare mereu, mereu, căci pe pământ nu e ca în cer și nu se vede ca în cer. Omul stă departe de Dumnezeu pe pământ, și de aceea cerul stă nevăzut de om, dar nu e om care dezbrăcându-și trupul să nu vadă cerul pe pământ și să nu-l doară adânc și greu depărtarea lui de Dumnezeu și de îngerii lui Dumnezeu, că fără îngeri, omul nu poate avea cuvânt înaintea Mea. Fără îngerii lui Dumnezeu nu se șterge de pe răboj depărtarea de Dumnezeu a omului. Și iată-Mă cu serbare îngerească alături de poporul Meu născut din cuvântul Meu din vremea aceasta.
Glasul Meu cel românesc umple văzduhul de slava cuvântului Meu cel purtat de îngerul Meu, căci Eu fără înger nu pot să fiu înaintea omului. Îngerii sunt fără de trup, și Îmi acoperă trupul între Mine și om, așa cum l-au acoperit când M-am așezat în Tatăl, înălțându-Mă pe îngeri după ce am înviat din răstignire.
Poporul Meu, voiesc să fac bucurie îngerilor. Ei au căpetenie peste ei pe Mihail arhanghelul, îngerul Meu, care este și îngerul poporului Meu. Eu sunt cuvântul lui, iar el este cuvântul Meu.
Am stăuraș în mijlocul tău, poporul Meu, și Mă nasc și cresc și Mă împart ție și omului de pe pământ, că am purtători ai Mei pe îngeri și pe cei ce Mă împart ție de lângă tine; ție și omului de pe pământ. Toată îngerimea slavei Mele ascultă de îngerul Meu, iar el ascultă de Mine precum în cer așa și pe pământ.
O, îngerul Meu! Cuvintează! Amin, amin, amin.
– Dacă Tu poruncești, Doamne, eu împlinesc, și Te slăvesc în cer și pe pământ, cuvântând. Glasul Tău cel românesc este în cuvântul meu, iar eu sunt îngerul Tău, cuvântul Tău, care se face înger peste poporul Tău și al îngerului Tău. Amin.
O, popor slujit de îngerii și de sfinții cerului cel nevăzut de om! Noi suntem cei ce acoperim cu firea noastră cea fără de trup pe Domnul slavei în venirea Lui la tine cu hrană de viață veșnică și cu putere pentru ea. Cel ce voiește să-L vadă pe Domnul slavei, să se ridice deasupra trupului său și să petreacă pe pământ ca unul fără de trup, prin roadele Duhului și apoi prin Duhul Sfânt. Amin.
O, Doamne, aș vrea să-i spun poporului Tău și al meu să-și amintească de cuvântul Tău prin care l-ai povățuit să lucreze ca în cer. Le-ai spus odată la cei ce Te așează cuvânt înaintea poporului Tău, le-ai spus să lase peste fiecare cetate de creștini numai o cârmă, ca să-l păzești de tot vaiul cel dinăuntrul și cel din afara lui pe poporul Tău. Duhul Tău Cel învățător a spus prin prooroci: «Vai de cetatea cea cu mulți cârmuitori sau fără de cârmuitor peste ea!». Acestea două sunt același fel de rău, căci cetatea cu mulți cârmuitori nu are cârmuitor, și de aceea este așa, iar cetatea fără de cârmuitor este așa din pricina că mulți se așează în ea să cârmuiască.
O, Doamne al slavei cea frumoasă a îngerilor și a sfinților Tăi! Frumoasă a fost să fie cârmuirea cea din vremea lui Moise peste poporul Israel. El punea cârmuitori, iar aceia alegeau și ei ajutoare pentru cârmuire bună și nu oricum se alegea la această cerească lucrare. Nimeni nu se alegea pe sine, căci Duhul Tău din Moise lucra însemnând pe cei ce meritau pe Dumnezeu. Dacă însă cei însemnați nu au spre îngrijire dintre cei cu credincioșie de duh, nu pot cei însemnați să facă ordine cerească și cârmuire cu pace și cu folos pentru Dumnezeu precum este între îngerii lui Dumnezeu. Nici un popor, nici o cetate nu scapă de vai peste ea dacă nu știe să aibă cârmuire peste cei din cetate. O, Doamne învățător, să ia pildă de la îngeri, să ia poporul Tău, și să aibă ordine îngerească toate cetățile Tale de nou Ierusalim. De șapte mii de ani îngerii slavei lucrărilor Tale stau cu supunere pentru cuvântul Tău cel rostit de mine în vremea căderii îngerilor, căci am spus atunci peste îngeri poruncă: «Să stăm bine, să stăm cu frică și să luăm aminte!». Această lucrare a supus sub fericirea ei pe îngeri, iar eu am trecut la cârmă și îngerii mi se supun să stea bine și cu frică și cu luare-aminte și așa să lucreze lucrările Tale pe pământ și în cer, în cer și pe pământ, Doamne. O, unde pe pământ nu este tot așa între oameni, Doamne, acolo este vaiul despre care au proorocit cei plini de Duhul Sfânt, dar fi-va așa pe pământ curând, curând, fi-va ca în cer pe pământ. Amin.
– O, îngerul Meu cel ascultător și supus Duhului Meu! Am spus ție: cuvintează! Iar tu așa ai făcut, și ai adus poporului Meu taina vieții îngerești peste el, minunată lucrare a fericirii pe pământ. Dar pentru așa lucrare este nevoie de iubire cerească în om, de înțelepciune cerească în om, de bunăvoință între om și om pentru lucrarea supunerii, care nu este o scădere pentru om, ci o slavă cerească este pentru el și cu el.
O, e tare greu pe pământ, că e mult de când omul a căzut, și tot atât de mult este de când Eu, Domnul, trudesc cu suspin zdrobit în Mine ca să-l pot înțelepți pe om, și apoi să vrea el fericirea, să vrea iarăși, așa cum au voit-o iarăși îngerii care au rămas ai Mei după căderea îngerilor, care s-a întâmplat după ce omul n-a mai iubit supunerea ce îl ținea pe el în fericirea raiului, și pe Mine în om, în casa pe care Eu am zidit-o. Amin.
Iată, strigăm la masa îngerilor pe cei care și-au lăsat trupul în vremea celor șapte mii de ani. Bucuria lor e de neînchipuit, dar și durerea lor pentru cei ce ca și ei în vremea lor nu știu pe pământ să prețuiască pe Dumnezeu, căci omul stă departe de Dumnezeu pe pământ și nu știe durerea care îl va lua în ea apoi. Cei adormiți așteaptă pe Dumnezeu de pe pământ, nu din cer, că ei văd cerul pe pământ, și văd și așteaptă bucuria care îi va lua în ea după ce Eu voi avea pe pământ precum între îngeri lucrare. Amin.
Mângâiați-vă, voi, cei întristați după Dumnezeu! Puțin, puțin, și va fi învierea și lumina ei și mângâierea ei. Fericiți sunt cei ce pe pământ iubesc întristarea după Dumnezeu, că aceea își plătesc bucuria care îi va lua în ea apoi. O, mângâiați-vă acum! Însemnatu-M-am peste voi cu glasul îngerului Meu, că vă este pusă masă cu îngerii.
O, este între voi un suflet care strigă. Trâmbița Mea Verginica voiește să fie lăsat să vorbească cel ce strigă. Să nu sfârșim cuvântul cărții de azi, copii din porți, până nu vedem ce este cu cel ce strigă la voi. Acum însă lucrăm ziua serbării îngerilor, și stăm apoi în lucru ca să cercetăm pe cel ce strigă dintre cei chemați la masa îngerească din ziua aceasta de serbare.
Lucrarea aceasta a venirii Mele la tine, poporul Meu, suspină după ea cerul și pământul și iadul, suspină după ea duhurile celor săvârșiți, poporul Meu, iar trâmbița Mea Verginica stă la acest hotar ca să fie mijlocitoare și să aducă pildă de învățat peste oameni, căci oamenii stau departe de Dumnezeu pe pământ, și de aceea cerul stă nevăzut de om.
O, poporul Meu, s-au strâns la sărbătoare cei ce se hrănesc cu cuvântul Meu. Le-am dat ca și vouă glasul arhanghelului, glasul îngerului Meu, învățătură pentru lucrare frumoasă peste tot pe unde sunt cei ce au învățătura Mea și vor să stea în ea. Când cade Dumnezeu dintre om și om, dintre frate și frate, atunci cerul și frumusețea lui suferă fără de casă. De aceea, privegheați, fiilor, să aibă cerul casă între voi și să se vadă cerul pe pământ. Însemnatu-M-am peste voi cu glasul cuvântului Meu pentru serbarea îngerilor. Plecați-vă genunchii și cereți-Mi mereu duh nou din Duhul Meu. Întăritu-M-am cu semnul Meu peste voi, iar voi întăriți-vă locașul din voi pentru Duhul Meu.
Fiilor, fiilor, stați departe de lucrarea diavolului și țineți-l departe de voi, căci v-am învățat mereu să ascultați de tot cuvântul învățăturii Mele de peste voi. Fiilor, fiilor, omul stă departe de Dumnezeu pe pământ, iar voi să stați departe de diavolul și aproape de Dumnezeu, împotrivindu-vă diavolului, căci v-am dat arme cerești. Supuneți-vă mereu învățăturii, fiilor. Învățați peste tot pe tot poporul cel ascultător să iubească supunerea precum îngerii o iubesc în cer, spre preafrumoasa fericire a lor, suspinând ei cu ea după fericirea omului care stă departe de Dumnezeu pe pământ, nevăzând cerul cel atât de aproape de el.
Glasul Meu cel românesc este dorit de toți cei care au purtat trup pe pământ, căci cuvântul Meu răcorește toată arșița și tot plânsul lor.
Îngerul Meu străbate peste tot în ziua aceasta și împarte mângâiere și nădejde, dar ajută-Mă, poporul Meu, să biruiesc pe vrăjmașul omului și să-l scot pe om de la supărare, căci tu pentru aceasta ai fost chemat la Mine. Amin, amin, amin.
Rămâneți cu cartea zilei de azi deschisă, copii din porți. Vom sta la masă cu îngerii, și vom slobozi apoi pe cei pomeniți la masa îngerilor Mei, și vom fi mângâietori, căci suntem din Tatăl, fiilor. Amin.
***
O, fiilor din porți, stau cu Verginica la hotarul dintre cele văzute și cele nevăzute, iar ordinea cea desăvârșită a îngerilor Ne însoțește și Ne slujește. Am lăsat să curgă sărbătoarea de azi, și v-am povățuit în ea prin îngeri. Îngerul Meu Mihail a amintit poporului Meu să lucreze și să trăiască după ordinea îngerilor, ca în cer pe pământ. Și iată, cei ce au trecut cu trupul, Mă așteaptă pe Mine de pe pământ, nu din cer, căci toată lucrarea cea pentru mântuirea lor, se lucrează pe pământ, iar cerul răspunde pământului. Amin.
O, Verginico, tu ai o dorință, iar Domnul și îngerii toți ți-o împlinesc, și apoi îi slobozim pe îngeri, dimpreună cu cei chemați la serbare prin pomenirea lor de azi. Între cei ce au trecut cu trupul, tu ai cu tine un glas de suflet strigând prin lucrarea cuvântului Meu care grăiește pe pământ. Care îți este dorința, Verginico?
– M-am bucurat între toți îngerii și între cei ce s-au strâns pentru serbarea lor, iar poporul nostru a pomenit pe cei adormiți, și s-au strâns și ei, Doamne, că e mare ascultare între cele ce nu se văd, și ei au venit strigați, și au luat bucuria sărbătorii și bucuria lor din ea și din lucrarea Ta cu poporul Tău. O, ce frumos, ce minunat lucrează cele ce se văd cu cele ce nu se văd, dar omul stă departe de Dumnezeu pe pământ, și de aceea cerul stă nevăzut de om. Aduc cu mine la copiii care ne poartă, aduc strigătul celui ce, dintre cei chemați și pomeniți la masa de azi, strigă la mine ca să dau de veste despre el pe pământ; un suflet din sătuțul meu de naștere, care mă roagă să-i dau parte să spună copiilor noștri care ne aduc pe pământ cuvânt, să-i dea lui alin în suspin. Eu, plină de milă cum am fost și pe pământ, caut și în cele cerești să lucrez mult, și să-Ți aduc rod, Doamne. Și acum grăiesc cu cei din porți, să știe ei apoi ce strigă acest suflețel pomenit azi între cei pomeniți.
O, copii veghetori la porți pentru Domnul și pentru sfinți și pentru îngeri și pentru cei ce au trecut cu trupul! Iată, vă spun suspinul celui ce strigă la voi prin mine. Eu îl aud, și voiesc să fie cunoscută strigarea lui, ca să știe și cei de pe pământ ce mare este această lucrare de cuvânt între cer și pământ. Voi sunteți osteniți de durerile cele pentru lucrarea Domnului și de durerile celor ce așteaptă fără de putere mântuirea și mângâierea lor de la Domnul. Iată, acest suflețel care strigă voiește să puneți înaintea lui mila și iubirea ce le aveți, că el este rănit adânc pentru toate durerile pe care vi le-a adus în neliniștea lui de la voi în vremea statului lui pe pământ, căci voi ați urmat pe placul Domnului calea acestui cuvânt, iar el știind, n-a făcut aceasta, și a fost mereu neliniștit, și v-a adus neliniște. Mă roagă, iată, mă roagă să vă spun vouă că stă înfricoșat, uitându-se la voi cu suspin, căci Domnul a lăsat văzut de el armura în care sunteți voi îmbrăcați, și el suspină cu amar că n-a știut aceasta, fiindcă l-a slujit pe el duhul mândriei și al semeției, și a trăit pe pământ împotrivitor vouă pentru calea voastră cu Domnul, după ce Domnul v-a făcut slugi ale Sale. Se mângâie și se răcorește dacă poate să vă dea de știre că suspină cu păreri de rău pentru ranele pe care mereu vi le-a făcut ca unul fără de cunoștință, de credință și de temere de Dumnezeu. Eu sunt cea care vă spun vouă pe cele ce suspină în el, că el nu are cum să treacă acum. Se căiește că v-a lovit, că v-a amenințat, că v-a urât și v-a urmărit ca să vă umple de dureri și de spaime ca unul fără de frică. Îl doare fără de mângâiere că v-a zdrobit de câte ori a putut aceasta, iar acum el vede ce are Domnul peste voi, ce iubire între cei din cer pentru voi, ce slujire aduceți cerului, și cerul vouă, ce lucrare minunată între cei din cer și voi, și el vede acum, și se umple de jale și de păreri de rău. V-a privit cu lacrimi toată ziua serbării de azi. Eu i-am fost ajutor lui, iar el a privit și a suspinat și a plâns să-l ajut să cunoașteți rana lui. Se rușinează înaintea îngerilor că a fost plin de semeție pe pământ, iar mintea lui omenească îl rușinează acum, că la Domnul acestea nu au preț. Ce este de preț la oameni, este fără de preț la Dumnezeu și la îngeri. Acum vă roagă el pe voi să fiți alături lui și să-i dați ce puteați să-i dați și pe pământ dacă ar fi putut fi mic înaintea acestei lucrări de serbare și de mângâiere a celor ce o iubesc pe ea pentru slava ei cerească între oameni. El se uită la voi, la bunătatea și la mila voastră, și îndrăznește, că sunteți miloși. Vă roagă pentru ajutor, că sunteți mari la Domnul. Vă roagă pentru el să-i fiți lui sprijin pentru alinarea durerii duhului lui cel fără de împăcare în suspin, că el nu mai are acum pe nimeni, nici mamă, nici tată, nici soră, nici frate, nici familie, nici prieteni ca să-l poată ajuta pe el. El strigă la voi, iar eu dau această veste pe pământ spre pildă peste toți și pentru toți cei care încă nu pun preț pe această măreață lucrare a Domnului cu voi pe pământ între oameni. Sloboziți duhul lui de durerea lui, că îl apasă dureros tot răul ce vi l-a adus prin răutatea lui fără să știe ce har aveți peste voi de la Domnul. Acum numai după voi caută, căci pe pământ v-a prigonit, v-a hulit, v-a rănit, v-a înspăimântat, iar spre sfârșitul trupului lui a lovit mult și cu semeție mare în voi și în poporul Domnului, suflând furtună și amenințare peste voi prin mândria lui semeață, hrănită de duhul împotrivirii. El se răcorește că-și poate arăta pocăința și că este o așa de mare minune lucrarea cuvântului acesta. Vă roagă cu suspin nemângâiat să-i dați putere de mângâiere, să ștergeți dinaintea Domnului rușinea lui și durerea lui, cu inimioarele voastre dulci și duioase pentru orice suflet pierdut de pe calea cea cu slavă a Domnului pe pământ. Eu îi voi spune lui, iar el va primi răcoarea și liniștea și mângâierea, că e tare, tare zbuciumat, fiilor copii, când vă vede înaintea Domnului deschizându-I să vă crească și să-Și crească poporul și să-l învețe și să-l ocrotească și să-l slăvească cu slava Lui cerească. Eu îi dau acestui suflețel zdrobit, îi dau de la voi tot ce dorește el să-i dați, iar Domnul să judece cu milă soarta lui și să-i dea din plinul milei Lui, fiilor copii.
Eu, Doamne, am vestit tot strigătul, toată ruga celui ce a strigat spre copiii coborârii Tale pe pământ în ziua serbării îngerilor când poporul Tău a adus pomenire pentru cei adormiți. Eu, Doamne, Te rog să-Ți întinzi mângâierea și răcoarea de suflet pentru cel ce a strigat la mine ca să grăiască la porți. Sunt cu el la hotar. Acum slobozește-i pe cei pomeniți, ca să duc la locul lui pe cel ce a strigat, iar Tu să faci cu el minunea de mângâiere și de ușurare, Doamne, că eu sunt trâmbița Ta care strigă peste tot, vestind lucrarea venirii Tale și stând la hotar ca să vii și să dai fiecăruia după fapta sa, și apoi după mila Ta, Doamne, că avem mijlocitori pe pământ, avem copii cu mila și cu lucrarea Ta în ei. Amin, amin, amin.
– O, Verginico, tu ești bucurie în cer și pe pământ, că ești mamă, și ai inimă de samarinean. Cei din porți au luat vestea adusă de tine, iar Eu văd inimioarele lor, și mângâi unde se strigă după mângâiere, Verginico, și fericiți sunt cei ce au ca portiță această lucrare de venire a Mea, căci poarta aceasta este poarta mângâierii. Amin.
O, copii priveghetori, glasul Meu cel românesc răvășește cerul și pământul. Mihail, îngerul Meu, așează în ordine pe îngeri, după ziua lor de serbare. Îndemnați mereu poporul să lucreze ca în cer, ca între îngeri, și să fie îngerașul Meu tot fiul care Mă împlinește în el în poporul Meu, și să asculte precum îngerii ascultă, căci vai de cetatea care nu este cârmuită sau care mulți o cârmuiesc pe ea!
Poporul Meu, ia pildă de la îngeri, fiule, căci lucrarea de cârmuire a lor prin îngerul Meu Mihail, a supus sub fericirea ei pe îngeri când aceștia erau să cadă de la Dumnezeu în urma semeției lui Lucifer. Tu să fii popor cuminte și supus ca îngerii, căci lucrarea Mea de venire pe pământ la tine, și de la tine peste pământul tot, este slujită de îngeri, poporul Meu, și tot așa să fie și de tine slujită, și să Mă ajuți, poporul Meu, să-l biruiesc pe diavol și să scot omul de la supărare, că tu pentru aceasta ai fost chemat la Mine. Amin, amin, amin.