Îmi iau toată oastea cerească, Îmi iau cetele de sfinți și de îngeri, și cu putere Ne adunăm la fântâna Duhului Sfânt, că mama Mea Fecioara se dă vouă cu tămăduiri de duh, de suflet și de trup, copii ai Ierusalimului nou. Umiliți-vă sub acest nume pe care Eu, Domnul, vi l-am pus pe creștet, căci poporul Noului Ierusalim trebuie să aibă din mijlocul lui izvor de har pentru toate neamurile de pe pământ, și aceasta trebuie să fiți voi, fiilor, că oamenii de pe pământ vă așteaptă fără să știe ei ce așteaptă, iar cerul tânjește după zilele voastre cu care ați ajuns sfârșitul veacurilor. Amin.
O, copii din porți, intrăm cuvânt în carte. Pace vouă! Fără voi, fără pacea Mea din voi, fără odihna Mea în voi, Eu nu pot să vin cuvânt din cer și să grăiesc Ierusalimului. Aveți grijă, fiilor, de odihna trupurilor voastre, de puterea lor, de sănătatea lor, ca să vă pot folosi urechile și inimioarele și mânuțele și gurița pentru Mine peste Ierusalim și peste tot pământul, fiilor copii. Slujiți-Mi cu multă socoteală în toate, că mare și grea este lucrarea Mea pe care o port cu voi între cer și pământ. Pace vouă, și să dăm slavă mamei Mele Fecioară, că ea se face peste Ierusalim mângâiere cu cuvântul și își mângâie iubirea cea pentru voi și cea pentru toți cei care iubesc coborârea Mea cu cerul pe pământ, tainica Mea venire după două mii de ani, pregătirea cea mare a poporului sfânt pentru gloria Mea, că scris este: «Cine este sfânt, să se sfințească și mai mult, iar cine este spurcat, să se spurce și mai mult», căci toate sfârșitu-s-au, cu bine sau cu rău. Amin.
Hai, mamă, revarsă-te cu mângâierea și cu harul cel împătrit, că Domnul Dumnezeul tău, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, te adaugă în lucrare de har peste Ierusalim, căci trebuie ajutat poporul cuvântului Meu. Amin.
O, de s-ar găsi oameni pe pământ care să iubească această comoară, acest petecuț de pământ peste care a coborât cerul cu slava cuvântului, și aflând acest mărgăritar de preț, să dea pentru el tot ce are și să se dea și pe el și să Mă ajute, și să aibă el parte la această moștenire apoi, că nu e de pe pământ aceasta, și nu se strică așa cum se strică cele de pe pământ din pricina păcătoșeniei omului care nu iubește calea, adevărul și viața cea cu Mine, mamă.
Le-am spus ucenicilor Mei când M-au întrebat de ce vorbesc mulțimilor în pilde, și le-am zis: «Pentru că vouă vi s-a dat să cunoașteți tainele împărăției cerurilor, pe când acelora nu li s-a dat, căci celui ce are, i se va da și îi va prisosi, iar de la cel ce nu are, și ce are i se va lua, și de aceea le vorbesc în pilde, că ei văzând nu văd, și auzind nu aud, nici nu înțeleg, dar fericiți sunt ochii voștri că văd, și urechile voastre că aud, căci mulți prooroci și drepți au dorit să vadă cele ce priviți voi, și n-au văzut, și să audă cele ce auziți voi, și n-au auzit».
O, poporul Meu, e mama Mea serbată de tot cerul, și vrea cerul să se umple de voi, umplându-vă voi de cele din cer, de cei din cer, fiilor, căci cerul e taina sfinților, trăirea și simțirea lor, locul lor pe pământ, și aceasta trebuie să știți voi pentru voi, mai mult decât orice știți pe pământ, mai mult decât orice lucrați și trăiți, fiilor. Amin, amin, amin.
– O, copilul meu, Emanuel! Cuvântul Tău dumnezeiesc e cuvânt cu putere. Pe vremea trupului Tău văzut între iudei, unii erau uimiți când le vorbeai, și ziceau: «De unde are El înțelepciunea aceasta și puterile?», iar alții se sminteau întru Tine, și Tu ai zis lor: «Nu este prooroc disprețuit decât în casa sa». Dar acum, Tu vei fi împlinitor ca și atunci când ai venit întrupat de la Tatăl și născut din trupul meu și când ai împlinit toate câte erau spuse pentru Tine, și iarăși vei împlini acum, când îngerii Tăi vor ieși, precum este scris, și vor despărți pe cei răi din mijlocul celor drepți și îi vor arunca în cuptorul cel de foc, și acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților, căci tot ce lucrează fiii veacului acesta, fiii lumii, aceea este partea lor, pe care singuri și-o clădesc, căci s-au ales pentru cele ce nu vor mai fi, și va fi în locul acestora plânsul și scrâșnirea dinților, fiindcă Tu vei împărăți cu drepții pe pământ sfânt, iar cei necredincioși, care păcătuiesc, vor fi ca în cuptorul de foc, după cum și sunt, iar când Te vor vedea ei pe Tine slăvit între cei drepți, vor plânge pentru zădărnicia trudei lor și vor scrâșni din dinți, căci plata necredinței este grea.
O, fiule Emanuel, cuvintez în cartea Ta, în Cartea Adevărului, în cartea judecății făpturii, și ce fericire ar fi pe noi, cei ce suntem cerul cel nevăzut, să vedem omul că se scoală să creadă ce vorbim noi, cerul cel nevăzut. Dar credința nu este a tuturor, Fiule necrezut de om. Tu însă ai aflat fii cărora le-ai dat darul credinței pentru că Te-au iubit pe Tine mai mult decât viața lor, și au luat viața Ta, și au fiii Tăi viață, și ai pus credință în ei, și dacă ai pus, ai găsit; și dacă ai găsit, ai venit, că era scris să vii și să-Ți pregătești mireasa și nunta, Fiule al Tatălui Savaot și al meu, că Te-ai făcut copil în toată ascultarea, ca să aibă omul pildă de copil și să se facă și el ca Tine, fiindcă pruncilor le este dat să afle împărăția cerurilor pe pământ și viața Ta, făcându-se ei părtași Trupului și Sângelui Tău cel de pe cruce. Amin.
Eu, ca mamă a Ta și a celor credincioși dumnezeirii Tale atunci și acum, mă împart între Tine și ei, între ei și Tine, și lucrez mijlocire ca să-i ajuți pe ei, ca să-i ajute sfinții cei purtători de multe haruri și îngerii cei slujitori, și să mergi cu ei, cu fiii cei din urmă, și să Te vestești prin ei și să faci din ei slava Ta cea de la sfârșit de timp de deșertăciune a omului care umblă gol de fapte cerești, și să fie ei mângâierea Ta, iar Tu, mângâierea lor, că lucrarea venirii Tale este multă și grea peste pământ, și oamenii se ascund de ea, iar cei din porțile cuvântului Tău sunt firavi, dar ajută-i cu tot cerul cel nevăzut, că sunt apăsați de griji și sunt obosiți, Doamne.
Vin cuvânt cu Tine curând, curând, Fiule, însoțită de mironosițele învierii Tale, și vom strânge poporul la praznic de înviere și de Duh Sfânt și vom învăța Ierusalimul și pe cei ce se vor aduna și le vom spune să iubească pe cele cerești, nu pe cele pământești, care-i pierd omului viața.
O, fiice ale Ierusalimului, fiți duhovnicești din zori și până în zori, iar taina aceasta și împlinirea ei vine de la ascultarea de Dumnezeu și de cuvântul Său și de cei ce vă veghează ca să fiți duhovnicești pe pământ. Primiți mereu îndemnul cel pentru duhovnicească trăire și purtare și ascultare și lucrare. Ușurați-vă lucrul cel cu mâna prin ascultare de cei ce veghează peste voi pentru Domnul, și apoi prin primire una pe alta, unii pe alții. Taina creștinătății este umilința în toate și pentru toate: la purtare, la îmbrăcăminte, la mâncare, la grija cea pentru sfințenia a toate, în toată, toată vremea, și la cinstire între frați, între surori, și nu vă culcați și nu vă sculați fără griji, fără griji duhovnicești, care se răsfrâng cu armonie în toate câte lucrați lucrul cel cu mâna. Iubiți prevederea în toate: în simțiri, în vorbiri, în priviri, în purtare, în ascultare, în credință, în pace, în sfințenie, că eu am fost în ascultare plăcută și toate le făceam cu Domnul meu Cel iubit, cu Fiul meu, pe Care-L așteptam și Îl iubeam până să vină El pe pământ, și apoi eu I-am fost cale. Amin.
Așijderea și voi, fii ai poporului sfânt, fiți cumpătați în toate, în cuvânt și în faptă, căci fericiți sunt cei ce nu greșesc în cuvânt și în faptă. Fiți cu duh vestitor de cele cerești, căci aveți cărțile Duhului Sfânt care vă sunt hrană și lucru al cugetului bun, al tainelor cerești, al armoniei îngerești, că mare este lucrarea acestui cuvânt, și eu, ca mamă a Fiului Cel răstignit de iudei și înviat de Tatăl și de Sine, vă tămăduiesc mereu de orice neputință, ca să fiți ai Fiului meu, rodul Lui cel pentru Tatăl, slava Lui înaintea sfinților, și dați loc rugăciunii și păcii sfinte, că frumos este duhul cel rugător spre Dumnezeu în om. Amin.
Îi strig și pe fiii oamenilor. Faceți-vă fii ai lui Dumnezeu, o, fii ai oamenilor! Credeți în acest cuvânt care adapă pământul ca un râu ca să crească pe el om nou, om născut de sus, din cuvântul Fiului meu, și El vă va da putere să vă faceți fii ai lui Dumnezeu. Amin. Părăsiți fărădelegea care vă ține în robie și luați în voi libertatea în Hristos, Fiul meu. Am venit cu duh de tămăduire, cu izvor de vindecare de suflete. Sculați-vă spre înviere! Amin.
Strig și la voi, slujitori ai bisericilor lumii. Treziți-vă spre sfințenie de duh, de suflet și de trup prin acest dulce și chemător cuvânt al Fiului meu, Fiul Tatălui Savaot, Care a murit și a înviat pentru fiecare om. Cercetați-vă inimile și lăsați-le sub lumina acestui cuvânt. Lăsați-vă însoriți de Soarele Hristos, Fiul meu, ca să creșteți în credință și în temere de Dumnezeu, și beți din acest izvor și împărțiți din el viața lui, că sunt fără viață în ei oamenii. Voi știți ce este cuvântul. Cuvântul este viața, iar viața este lumina oamenilor. Nu mai spuneți, nu vă mai spuneți că vă este de ajunsă Scriptura, că iată, nici pe ea nu vreți s-o împliniți, să ascultați de ea, să vă fie teamă de Dumnezeu. Cuvântul cel de azi este tot Fiul meu, nu este altceva acest cuvânt care hrănește duhul din om ca să învieze omul. Dacă vă este de ajunsă Scriptura, atunci înviați și fiți ca Hristos, Fiul meu, iar dacă nu înviați așa, intrați sub ploaia cea de azi a cuvântului Domnului, sub care crește Duhul Sfânt înăuntrul omului. Dumnezeu este același ieri și azi și de-a pururi. El este mereu astăzi. Nu uitați aceasta! El este Cel dintâi și Cel de pe urmă. Nu uitați aceasta! Amin, amin, amin.
Iar voi, fii ai cuvântului Fiului meu, Care este mereu astăzi, lucrați vestirea cuvântului Său și rugați-vă pentru credință în oameni, că eu, ca o mamă a mângâierii și a dreptății ei, vă dau azi, în zi de izvor de tămăduiri, vindecare de toate câte dau să vă doboare pe voi, și să aveți voi puterea biruinței cea de la sfârșit prin Fiul meu Cel iubit, prin Care eu v-am grăit. Amin, amin, amin.
– O, mamă, tot cuvântul tău să se lipească acolo unde este pus, și să se lipească de el și cei care-l iau de la tine, mamă a milei pentru Fiul tău, Care-l așteaptă pe om. Cei ce sunt copii ai Noului Ierusalim pe pământul român, acelora le-a fost dat să cunoască tainele împărăției cerurilor, căci celui ce are i se va da și îi va prisosi, iar de la cel ce nu are, și ceea ce are i se va lua, mamă. Amin.
Cuvântul Meu e cuvânt cu putere, poporul Meu. Cine te aude pe tine vorbind despre Mine și despre tainele împărăției cerurilor, acela trebuie să spună de tine așa cum unii iudei spuneau despre Mine: «De unde au ei înțelepciunea aceasta și puterile?». Cuvântul Meu să fie fapta ta mereu, și vei fi asemenea Mie, și Mă va vedea lumea în tine și va trage să fie ca tine, căci scris este: «Vor fi asemenea Lui, căci Îl vor vedea cum este». Amin.
Mama Mea s-a odihnit în cuvânt peste tine, și Eu M-am odihnit în cuvântul ei, iar tu să-l primești, Ierusalime, și să te rogi Tatălui și Fiului și Sfântului Duh să răsară în om sămânța aceasta, ca văzând să vadă și auzind să audă și să înțeleagă așa cum înțelegi tu, căci fericiți sunt ochii tăi că văd, și urechile tale că aud cele ce mulți prooroci și drepți au dorit să vadă și să audă cele ce vedeți și auziți voi, și n-au văzut și n-au auzit ceea ce ei văd și aud acum. Amin, amin, amin.