Cu nuntă de veac nou Se așează Tatăl ceresc pe pământ pentru Fiul Său, Care Se face cuvânt. Să se deschidă cartea Mea de la sfârșit de timp, ca să Mă scriu în ea cu zile de nuntă pe pământul român. Amin.
Eu sunt Cel ce sunt, și Mă fac cuvânt peste pământ și Mă fac Duh Sfânt, căci Tatăl Mă trimite, iar Eu Îl ascult, că Îi sunt Fiu.
Sunt Fiul Tatălui Savaot, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor și nevăzutelor. Sunt Unul născut din Tatăl mai înainte de vecii. Sunt Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, prin Care toate s-au făcut.
M-am născut cu trupul acum două mii de ani când M-am coborât din cer și M-am întrupat de la Duhul Sfânt și din mamă Fecioară și M-am făcut Om. Fiul Omului M-am făcut, și M-am umilit pe pământ până la moarte pe cruce, și apoi am înviat și M-am suit la ceruri, ca iarăși să stau de-a dreapta Tatălui, și de lângă El să vin din nou pe pământ, căci apostolii Mei cei credincioși Mie prin duhul proorociei cu care i-am hărăzit pe ei când le-am spus: «Luați Duh Sfânt!», au proorocit și au spus după ce Eu M-am suit la Tatăl: «Domnul iarăși va să vie să judece viii și morții, iar împărăția Sa nu va avea sfârșit». Amin, amin, amin.
Ucenicii Mei au mai rostit proorocia pentru învierea morților și pentru viața veacului ce va să fie, iar ei au așteptat două mii de ani împreună cu toți sfinții împlinirea Scripturii descoperirii fiilor lui Dumnezeu, după care toată firea suspină, de la facerea cerului și a pământului, după ce omul cel zidit de mâna Mea s-a smuls din rai prin neascultare și când Eu, Fiul și Cuvântul Tatălui, am vestit-o pe Fecioara mama Mea, care va zdrobi, în veacul al șaselea de la facere, pe stricătorul firii, născându-Mă pe Mine Fiu al Tatălui și al ei, Dumnezeu între oameni pe pământ.
Pace vouă, celor ce ați auzit glasul Fiului lui Dumnezeu, care cheamă văzutele și nevăzutele la nunta Sa cu mireasă din lume aleasă ca să facă voia Sa! Pace vouă, celor ce iubiți pacea Mea, căci nu precum v-o dă lumea v-o dau Eu. Pace vouă, nuntași ai nunții Fiului de Împărat, Unul născut din Tatăl și din mama Fecioară! V-am chemat ca să-Mi auziți glasul, că Eu am spus încă de acum două mii de ani: «Vine vremea, și a și venit, când morții vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu și vor învia». Ba chiar și cei din morminte vor învia, am spus Eu când am spus acestea. V-am chemat ca să Mă fac cuvânt și să vă spun că Dumnezeu este iubire, și că tot așa voiesc să fie și omul care aude glasul cuvântului Meu care vine cu norii. Iubirea Mea nu este ca iubirea omului, ci este ca Dumnezeu, și voiesc să aduc pe pământ vremea când omul să înțeleagă că iubirea înseamnă Dumnezeu, și că de aceea am spus Eu că Dumnezeu este iubire. Iar acum voiesc ca ființa Mea să fie pe pământ ca și în cer, iubire ca și în cer pe pământ, căci Eu i-am învățat pe ucenici să ceară peste ei împărăția Mea și voia Mea, care este din Tatăl în Mine, precum în cer așa și pe pământ. Amin, amin, amin.
Eu sunt pâinea care se coboară din cer pentru viața celor ce cred în Mine prin duhul propovăduirii cu care lucrez prin cei trimiși de Mine și nu prin cei ce se duc să facă ceea ce Eu nu le-am spus decât ucenicilor care se făcuseră voie a Mea pe pământ înaintea Tatălui Meu, Care M-a trimis din cer după om ca să-l trag din nou pe om la Tatăl. Eu Însumi am venit acum după om, căci le-am făgăduit ucenicilor Mei că voi veni să fac din nou lumea, să-l fac din nou pe om. Nimeni nu poate să facă lucrarea Tatălui decât Fiul Său, pe Care El L-a trimis și pe Care-L trimite. Nimeni nu poate să facă lucrarea Fiului decât ucenicul pe care Fiul îl trimite, precum Tatăl L-a trimis pe Fiul, căci Eu nu fac nimic decât voia Tatălui, Care Mă trimite, și așa trebuie să facă și cel pe care Fiul îl trimite pentru ca să facă voia Sa, voia Fiului Tatălui. Amin, amin, amin.
O, mamă Fecioară, tu ai făcut voia Tatălui la glasul arhanghelului, și ai făcut voia Fiului, Cel trimis de Tatăl ca să ia trup din trupul tău între oameni. Mă așez cuvânt de sărbătoare pentru nașterea ta pe pământ, mamă. Am strâns în jurul ieslei cuvântului Meu pe mulți care aud glasul Meu cel de la sfârșit de timp. Îi învăț pe ei să creadă că Eu sunt trimisul Tatălui ca să fac voia Sa pe pământ. Le spun lor că sunt Fiul tău, mamă, și că vin cu sărbătoarea zilei nașterii tale și serbăm cu cei ce beau din izvorul cuvântului Meu care vine cu norii pentru nașterea din nou a lumii, mamă. Eu sunt Mire din cer, și Îmi doresc mireasă care să fie biserică a Duhului lui Dumnezeu și a Fiului Său, și Îmi zidesc trup viu în trupul celor ce Mă vor de Mire, și Mă dau lor să Mă bea și să Mă mănânce ca să-i fac asemenea Mie și să Mă cunoască în ei, iar Eu să-i cunosc pe ei și să cinez cu ei, și ei, cu Mine, după cum și fac, mamă; și să Mă arăt lor, precum am făgăduit pentru cei ce cred în Mine că sunt de la Tatăl. Amin.
O, fericiți sunteți voi, cei ce auziți chemarea Mea, și crezând în Mine vă adunați în jurul glasului Meu chiar dacă nu Mă vedeți. Cea mai mare minune pe care o puteți face prin credința din voi este să fiți asemenea Mie și să Mă văd în voi, iar Eu să vă dau bucuria Duhului Sfânt, Care mângâie, căci El este Mângâietorul, pe Care L-am promis ucenicilor Mei când M-am suit la Tatăl și le-am zis lor: «Nu vă voi lăsa orfani. Vă voi trimite pe Duhul Sfânt Mângâietorul, Care din Mine va lua și vă va vesti vouă toate câte Eu aud de la Tatăl, căci vă numesc prietenii Mei». O, așa iubește Dumnezeu, căci Dumnezeu este iubire, și tot așa voiesc să fie și omul care aude glasul cuvântului Meu venind cu norii. Iubirea înseamnă Dumnezeu, și de aceea este scris: «Dumnezeu este iubire». Amin.
O, fii ai oamenilor, voiesc să vă fac fii ai Tatălui și vă dau putere să vă faceți, căci vedeți ce fel de iubire v-a arătat Tatăl, ca să vă faceți, și apoi să vă numiți fii ai lui Dumnezeu, iar Eu să fiu întâi între mulți frați și să vă uitați la Mine așa cum am fost Eu și să fiți asemenea Mie, și tot așa să și iubiți, căci vedeți ce fel de iubire v-am arătat când am venit de la Tatăl. V-am dat ca viață viața Mea, și nimeni nu Mi-a luat-o. Eu Însumi Mi-am pus-o, ca iarăși să o iau. Nimeni n-a luat-o de la Mine, ci Eu de la Mine Însumi am pus-o. Putere am avut ca s-o pun, și putere am avut ca iarăși s-o iau, după cum am avut porunca de la Tatăl, și aceasta este iubirea pe care Tatăl v-a arătat-o. Amin, amin, amin.
– O, Fiule al Tatălui ceresc, și Fiule al meu! O, Dumnezeule copil, iubirea Ta este ca iubirea Tatălui. Iubirea Ta îi arată omului că până nu se va naște de sus, din cer, nu va moșteni omul împărăția cerurilor. Omul trebuie să se facă iar copil, căci această iubire a arătat-o Tatăl și i-a dat omului putere ca să se facă fiu al lui Dumnezeu prin ascultare, așa cum Tu ai arătat că faci, Dumnezeule copil. Când Te-ai născut din mine, eu eram iubire înaintea Ta, iar inima mea erai Tu, Fiule vestit de înger ca să Te naști din trupul meu fecioresc și să zdrobești pe stricătorul și să-i dai iarăși omului viața și înfierea, să-i dai putere să se facă fiu al lui Dumnezeu dându-i lui viața, precum Tu ai făcut când Însuți Ți-ai pus-o, ca iarăși s-o iei.
O, Fiule al omului îndurerat după om, i-ai arătat omului că Ți-ai dat viața, ca iarăși s-o iei. I-ai arătat ce fel de iubire ai avut, ca să iubească și omul cum Tu ai iubit, ca să-Ți dea omul viața, și iarăși s-o ia, și s-o ia din Tine și să se nască de sus, ca să fie moștenitor al cerului, căci fiecare își are moștenire în cel din care se naște. Eu, ca o mamă a Fiului Tatălui Savaot, îi arăt omului izvorul vieții, taina vieții lui, nașterea lui din Tine, precum Tu ești născut din Tatăl, ca toți cei ce cred în El prin Tine, să trăiască în Tine; în Tine și nu în ei; ei în Tine, și Tu în ei, căci aceasta este iubirea pe care Tatăl le-a arătat-o când Te-a făcut Fiu al omului, Dumnezeule copil. Îl chem pe om la Tine, că Tu ești viața omului, și nu este înțelepciune omenească și care să înțeleagă viața Ta în om și viața omului în Tine, izvorule al vieții.
O, fii ai oamenilor, această poruncă v-a dat-o Fiul meu, ca să vă iubiți unii pe alții precum El v-a iubit și nu altfel. El Și-a pus viața și iarăși Și-a luat-o, și așa v-a învățat El, și nu este învățător în afară de El. Aduceți-vă pe voi înșivă jertfă plăcută Lui, căci El S-a umilit ca un Dumnezeu și v-a învățat iubirea cea fără de păcat, viața Lui pe care Și-a pus-o pentru voi, ca iarăși s-o ia, și vouă să v-o dea, și viață să aveți, căci El a murit pentru voi și a înviat din morți ca să vă dea viață. O, fii ai oamenilor, sunt două mii de ani de când El a venit iubind pe pământ și a spus că iarăși va veni. Vine Domnul pe pământ cuvânt, cuvânt de Duh Sfânt. Veniți spre El și învățați duhul mângâierii, duhul vieții, care se dă vouă ca să moșteniți viața, căci Fiul meu această iubire v-a arătat vouă. Această poruncă v-a dat Fiul meu, ca să vă iubiți unii pe alții precum El v-a iubit și nu altfel, fii ai oamenilor. Amin, amin, amin.
– O, mamă, ca un plâns după om este cuvântul tău, iar locașul tău este în Mine, mamă. Te serbez în zile de nuntă cerească pe pământ și Îmi vestesc țara venirii Mele a doua oară de lângă Tatăl și îl chem pe om să bea din apa vieții și să fie viu omul, mamă.
Te mângâi cu șoapta duhului vieții, omule. Te chem să iei ființă, căci am venit de la Tatăl cuvânt pentru nașterea din nou a lumii, așa cum am făgăduit, și sunt adevărat prin acest cuvânt așa cum am fost prin cuvântul cel de acum două mii de ani când am spus tuturor că s-a apropiat împărăția cerurilor, iar cei ce au crezut s-au făcut împărăție a Mea, iar Eu, împărăție a lor, căci iubirea își are soții ei, și Dumnezeu înseamnă iubire. Amin.
Cântați cântarea nunții Fiului lui Dumnezeu, voi, cei ce veniți la nuntă. Doiniți doina miresei Mirelui și învățați de la Mine și de la ea veșnicia Mea cu omul, a cărui împărăție Eu sunt.
Pace vouă, celor ce ați venit la izvor! Luați Duh Sfânt, căci duhul lumii nu are nimic în Mine, și nici Eu în el. Pace vouă! Și iarăși vă voi mângâia cu șoapta Mea, cu cuvântul mângâierii pentru cei ce iubesc ca și Mine între pământ și cer. Amin, amin, amin.