Eu sunt Cel ce am întemeiat în cer și pe pământ cuvântul. Mai înainte de a fi cerul și pământul, Eu am întemeiat cuvântul, și pe toate le-am făcut cu cuvântul. Numele Meu este Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Amin, amin, amin.
De ce zic Eu: „amin“? Zic „amin“, ca să fie pecete peste cuvântul rostit de Mine, pentru că nu poate fi desființat cuvântul Meu. Cerul și pământul nu pot desființa cuvântul Meu. Dar cine este cel ce poate desființa cuvântul Meu? Dacă Eu zic „amin“ peste cuvântul rostit de Mine, este, oare, cel ce poate desființa cuvântul Meu? Este. Este omul. Eu pe om l-am făcut nu numai cu cuvântul. L-am făcut și cu mâna trupului Meu, căci trupul Meu era când l-am făcut pe om, și după Mine M-am uitat când l-am făcut pe om. L-am făcut frumos ca și pe Mine, căci scris este: «Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul și după asemănarea Sa». Eu zic „amin“ peste tot cuvântul Meu, iar omul strică împlinirea cuvântului Meu, dar cuvântul Meu rămâne, și este, și se așează la judecată cu cel ce calcă peste el. Cuvântul omului și fapta omului zic „nu” cuvântului Meu și împlinirii lui.
Amin, amin rostesc din cer peste grădina cuvântului Meu, pe care Eu am întocmit-o dintru începutul cerului și al pământului, ca să fie atunci și acum, și să însemne Alfa și Omega, Dumnezeu la început și la sfârșit, căci după cum am început pământul la început, tot așa și la sfârșit, tot de aici încep și cu pământul cel nou, care iese din mare și se înfățișează înaintea Mea nou. Încet, încet, pământul cel nou se întinde și iese din marea lumii, căci marea este lumea care a luat sub stăpânire pământul, precum întunericul cuprindea totul la începutul cel dintâi, căci scris este în Scripturi: «Pământul era fără chip și pustiu, și întuneric era deasupra adâncului, iar Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor».
Deschideți cuvântului Meu, fiilor purtători de Dumnezeu între cer și pământ, căci îngerii din cer nu lucrează peste pământ fără om, fără trup de om locaș al lucrului lui Dumnezeu săvârșit prin îngeri, după cum este scris: «El face pe îngerii Săi duhuri, și pe slugile Sale, pară de foc». Fac din voi pară de foc peste pământ. Voi sunteți focul cu care Eu, Domnul, pârjolesc pământul peste tot, căci lucrul vostru cu Mine este foc, și cu el ajung de la o margine la alta a cerurilor și lucrez cu cuvântul Meu cer nou și pământ nou. Chiar dacă omul nu împlinește legea cuvântului Meu, cuvântul Meu este, și se numește judecător peste omul pentru care am rostit și rostesc din veac și până în veac cuvântul, căci lumea a fost și este judecată de la început și până la sfârșit prin cuvântul Meu cel dintre început și sfârșit. Amin, amin, amin.
Vin la voi, fiilor din grădină, că am făcut din voi ochi și urechi și credință pentru venirea Mea. Învățându-vă pe voi și pe cei ce se dau Mie cu totul, învăț pe orice om care voiește să ia de la Mine pentru creștere duhovnicească. Totul este cu putință celui ce se dă Mie cu totul, căci Eu am înființat cuvântul care spune: «Mai mari decât cele din vremea Mea săvârșite vor face cei ce cred în Mine dându-se Mie cu totul»; cu totul, căci Eu sunt un Dumnezeu gelos, și pot totul numai în cei ce se dau Mie cu totul. Dar ce va să zică acest cuvânt al Meu? O, fiilor iubiți, cel iubit de Dumnezeu este cel ce se dă Mie cu totul. Cel iubit este cel ce începe pentru Mine și sfârșește pentru Mine. Cine începe să fie al Meu cu fapta vieții lui și nu continuă și nu ajunge până la capătul lucrului Meu, acela nu începe bine și nu este hotărât, și se întoarce de la Mine la el și rămâne pentru el, și pe Mine Mă lasă.
O, fiilor, învățătura Mea pentru cei mântuiți, cuprinde în ea puțini oameni, căci cei mântuiți sunt cei ce trăiesc pentru Mine până la venirea Mea. Nu pricepe omul ce este fapta mântuirii lui și a veșniciei lui. Nu se dă omul Mie cu totul, și se oprește și pentru el, dar el, omul, nu știe ce vrea când face așa ceva, și omul este ca albina care moare după ce strânge alergând. Cel ce strânge este orbit de pofta lui, nu de pofta Mea. Dar tu, copil dăruit lui Dumnezeu, stai numai întru Mine dacă te-ai dat Mie și lucrului Meu ca să fii în numărul celor mântuiți, că mântuirea este acum, nu este mâine; este în fiecare clipă, nu pe sărite. Te învăț să fii pentru Mine cu totul. Te învăț să iei învățătura Mea pentru cei mântuiți. Te învăț mereu pe tine, cel ce te-ai dat Mie pentru ziua venirii Mele la tine. Te învăț să fii venirea Mea și să lucrezi lucrul Meu.
Fiilor din grădină, învățați bine pe cei ce s-au dat Mie și vouă pentru Mine spre mântuirea lor. Omul cel proaspăt născut din nou, are mult de învățat, adică mereu, adică până la venirea Mea, ca să-l găsesc ucenic supus mântuirii și lucrului venirii Mele. Tot omul trudește, dar pentru el. Voi însă învățați deosebit pe cei ce au dat de la ei crucea lor și au luat-o pe a Mea, pe cei ce au dat din ei viața lor și au luat-o pe a Mea, căci cel ce nu moare nu înviază, după cum este scris că «sămânța, până nu moare, nu dă altă sămânță, nu dă viață din ea până ea nu moare mai întâi». Cel care vine la Mine trebuie să înceapă murind, și să Mă învieze pe Mine în el, după cum Ioan, botezătorul Meu, a spus: «Eu trebuie să scad, și Domnul trebuie să crească».
Dar va auzi omul cuvântul Meu cel de peste voi și se va mira și va păcătui prin judecată nedreaptă, că se va uita la voi și nu va înțelege fapta cuvântului Meu. Nu sunt nedrept, dar sunt ceresc, și cerește vorbesc, omule, căci una e să ai pentru Mine, și alta e să ai pentru tine. Una e să fii al Meu, și alta e să fii al tău. Când îți faci pentru tine, ești al tău și se cunoaște pentru cine ești și pentru cine faci. Când ești al tău, nu-ți cauți mântuirea, ci vremelnicia, care piere. Când îți faci pentru tine ce este al Meu, atunci îți cauți mântuirea și veșnicia, care nu piere. Mare lucru este să lucreze creștinul pe cele înghițite de veșnicie odată cu făcutul lor.
Omului nu-i place să înțeleagă, și de aceea se face surd la învățătura Mea pentru cei mântuiți, dar voi, fiilor, voi și cei alăturați vouă pentru mântuire și pentru lucrul Meu cu voi în zilele acestea de venire a Mea, voi nu vă îndoiți pentru truda Mea cu voi și peste voi, că Eu v-am spus că fac totul nou, fac lucru sfânt. V-am sfințit numele și viața și fapta mâinilor voastre și fac prin voi lucruri sfinte, căci cel sfânt lucrează sfânt, și orice lucru făcut de cei sfinți este lucru pentru Mine, nu pentru ei. V-am sfințit numele și viața și fapta și v-am numit Ierusalim nou, popor nou, cetate de sfinți, cetățenie cerească pe pământ, cer nou și pământ nou, că de șapte veacuri aștept să vină pe pământ împărăția Mea cu oamenii. Fiți oameni noi zi și noapte, fiți venirea Mea și împărăția Mea în toată clipa, și lumina voastră nu se va stinge în veci. Amin, amin, amin. Dar lumina omului se va stinge curând, curând. Fapta și tot lucrul omului se vor clătina curând, curând, și atunci va fi vremea când omul își va vedea risipită truda, căci omul și-a făcut lui, nu Mie, și nici un om n-a făcut ca iconomul cel necredincios, a cărui pildă Eu am scris-o în Scripturi. El și-a agonisit prieteni prin bogățiile necinstite, ca atunci când ele se sfârșesc, să-l primească pe el în corturile cele veșnice. Cine nu este credincios în bogățiile nedrepte, nu le va avea pe cele adevărate. Cine nu este credincios în cele străine, cine, oare, îi va da ce este al lui? Tot omul își adună sieși comori și se bucură de ele, dar pentru Mine nu-și face ca să aibă. Dar vouă vă zic: nu fiți apăsați, fiilor! Viața este mai mult decât hrana, și trupul decât haina. Dați grija din inimioare, că inimioarele voastre au de purtat în ele lucrul cel ceresc pentru venirea Mea. Nu vă lăsați apăsați de griji. Tatăl a binevoit să vă dea vouă împărăția, și o aveți. Amin.
Cel ce e stăpân pe sine, acela este palat al Domnului, palat cu bogății cerești. Eu le-am mai spus odată bogaților, și le mai spun și azi că zadarnic strâng ei. Omul e trecător, că pentru asta trudește. Dacă ar trudi pentru Mine, n-ar mai trece omul, dar el nu are timp să se gândească la taina aceasta. Omul se trudește pentru cele ce trec odată cu el, și nu se trudește pentru cele ce se adună în cer. Eu le-am mai spus odată bogaților, și le mai spun și azi: voi, bogaților, vindeți averile voastre și dați-le în binefaceri pentru Dumnezeu și pentru lucrul cerului nou și al pământului nou, care vor dăinui. Faceți-vă pungi care nu se învechesc, comoară nesecată în ceruri, căci pungile voastre sunt sparte. Faceți-vă palate în ceruri, unde furul nu se apropie și molia nu strică, fiindcă unde este comoara voastră, acolo fi-va și inima voastră, și în starea în care vă voi găsi, așa veți fi judecați, căci tot lucrul omului cel fără Dumnezeu se va clătina curând, curând. Amin. Zic „Amin“, ca să fie pecete pentru cuvântul rostit de Mine și să nu fie desființat. Dar este, oare, cel ce poate desființa cuvântul Meu? Este. Este omul; omul care trăiește pentru sine; dar cuvântul Meu rămâne rostit, și este, și stă la judecată cu cel ce calcă peste el, căci omul trăiește pentru el și pentru cei ieșiți din el, ca să fie ai lui, și nu ai Mei, precum nici el nu este al Meu. Când lui Avraam i-am cerut Mie pe cel ieșit din el, Avraam a împlinit cuvântul Meu, iar Eu i l-am dat înapoi pe cel ieșit din el și i-am făgăduit din el neam veșnic și mare și mult ca stelele cerului, neamul creștinilor, neamul lui Hristos, neam care a trăit și trăiește pe pământ în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin, amin, amin.
Omule de pe pământ, trăiești tu zilele tale în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh? Și dacă Îmi răspunzi cu „Da“, ai tu casă în cer? Ai tu avere în cer? Ai tu prieteni în cer ca să-ți deschidă și să intri la adăpost în ziua când se va clătina cerul și pământul? Ți-am dat cheile împărăției cerurilor. Le-ai folosit, omule? Tu Îmi vei spune „Da“, Îmi vei spune că Mi-ai dat când Eu n-am avut. Îți spun și Eu câte ți-am dat înapoi pentru ce Mi-ai dat. Ți-am dat îndoit, ți-am dat înmiit. Ți-am dat ploaie, ți-am dat soare, ți-am dat lumină, ți-am dat aer, ți-am dat sare, ți-am dat pâine, ți-am dat umbră și răcoare, ți-am dat dulceață, ți-am dat zile, ți-am dat sănătate, ți-am dat vindecare, ți-am dat bucurie, ți-am dat putere, ți-am dat iertare pentru toate ranele pe care Mi le-ai făcut prin păcatele tale pe care Mi le-ai adus și Mi le aduci mereu înainte ca recunoștință pentru tot ce ți-am dat și îți dau Eu. Dar tu trăiești pentru tine, nu pentru Mine, căci cel ce trăiește pentru Mine nu trăiește pe sărite, ci mereu trăiește și învață învățătura Mea pentru cei mântuiți.
Omule despărțit de Mine, am murit, și pentru om am murit atunci când am murit. Am fost Dumnezeu, și tot am murit. Am murit ca să mori și tu, ca să faci și tu ce fac Eu, și ca să înviezi și tu cum am înviat Eu. Îți voi cere socoteală, omule, că de aceea M-a trimis Tatăl din nou pe pământ; M-a trimis să-ți arăt cuvintele tale și faptele tale, care te vor mântui sau te vor osândi. Ți-ai făcut rost de pedeapsă pentru viața pe care ai avut-o pentru tine. Eu am zis s-o trăiești pentru Mine, și tu te-ai făcut surd pentru cele ce ți-am cerut. Vine împărăția Mea peste pământ și te prinde din urmă și nu te găsește trecut în Cartea Vieții, că nu te-ai scris în ea cu mântuirea ta. Eu sunt mântuirea ta, și tu nu M-ai trăit, omule. Cartea Mea de azi este venirea Mea la tine ca să te scol pentru Mine și pentru trâmbițarea Mea peste tot omul, căci am lucrare coborâtă din cer pe pământ, ca să rușinez cu ea toată fapta omului cel ce a trăit fără Mine pe pământ.
Vin mereu cuvânt pe pământ ca să-Mi pregătesc calea arătării trupului Meu cel înălțat la Tatăl după învierea Mea dintre cei morți. Tot omul Îmi pregătește calea venirii Mele și nu vrea să știe cum voi veni, dar el Îmi pregătește venirea. Cei răi Îmi pregătesc venirea ca să-i curăț de jegul fărădelegilor lor cu care Mi-au îngreuiat pământul de sub ei. Cei sfinți Îmi grăbesc venirea ca să iau de pe ei apăsarea timpului și să le dau plata răbdării sfinte, fiindcă între răbdări este răbdarea sfântă, care se plătește cu cer nou și cu pământ nou. Amin.
Tot lucrul se lămurește în foc, căci «Domnul face din îngerii Săi duhuri, și din slugile Sale, pară de foc». Fac din voi pară de foc peste pământ, fiilor din grădina cuvântului Meu. Lucrul vostru cu Mine este foc. Lucrul Meu cu voi este foc curățitor. Cuvântul Meu cel coborât din cer până la voi, foc este. Cuvântul vostru cel ieșit prin Mine din gura voastră, este foc și adevăr, că am făcut din voi slujitori pentru împlinirea cuvântului Meu peste pământ. Amin. Las la voi învățătură pentru toți cei care s-au dat Mie ca să fie apoi cu voi în lucrul Meu. Învățați-i mereu, învățați-i să nu fie lacomi, să nu fie singuri în gând și în cuvânt și în faptă. Învățați-i să nu fie pofticioși, căci pofta este faptă care-l rușinează pe om. Învățați-i să nu-și agonisească singuri, fără Mine și fără voi. Învățați-i să nu aibă nimic decât ce le dau Eu și voi, și să nu-și ia singuri de la Mine și de la voi, ca să nu fie pedeapsă pentru faptă, ci să fie binecuvântare pentru supunere, căci varga este pentru cel nebun. Învățați-i pe cei ce vin să se dăruiască Mie. Învățați-i ce este dăruirea omului care se dăruiește pe sine lui Dumnezeu. Vreau să Mă uit la ei cu plăcere cerească. Plăcerea cerească trage la cei cerești. Vreau să nu vă apese, vreau să nu vă supere, vreau să nu vă îngreuieze lucrul vostru cu Mine, ci mai degrabă să vă sprijine cu frățească iubire, cu nefățarnică dăruire, că lucrul cel pentru venirea Mea e greu de tot, fiindcă n-am ajutor de pe pământ, iar voi sunteți pe pământ, fiilor. Am spus vouă pildă din cer despre sfântul care avea ucenici în vremea lui pe pământ și care se ocupa de ucenicii lui îndeaproape căutându-le la gânduri, la fapte, la iubire, la lepădarea de sine a ucenicilor. Vreau de la voi să faceți rod viu din cei adăugați grijilor voastre, că am nevoie de fii vii, măi copilași roditori de suflete vii.
Eu am grijă de toți fiii care s-au dăruit Mie cu totul, și cu greu am grijă, că omul de pe pământ a pus mâna pe bani și a băgat totul sub stăpânirea banului. Banul este împăratul lumii, iar lumea s-a întărit pe pământ, și Eu Mă rog la lume pentru un colț de pământ în care să Mă odihnesc cu lucrul Meu, pentru un colț de libertate sfântă, pentru o bucată de lemn sau de piatră sau de pâine sau de viață. Dar voi învățați-i sărăcia pe cei ce s-au dat Mie cu totul, și dacă au, să dea de la ei ce au, și să aibă de la Mine pâinică și apică și hăinică și acoperiș, căci Eu, Domnul, trudesc prin voi, prin lucrul mâinilor voastre, lucru sfânt pe care-l dau ca să cumpăr de la om milă pentru lucrarea cea cerească a venirii Mele.
Fericit este omul pe care-l va găsi venirea Mea lucrând și sprijinind truda voastră cea pentru Mine. Eu voiesc să întind cortul împărăției Mele, ca să am locașuri multe pentru tot omul pe care-l voi găsi agonisindu-și în cer locaș. În casa Tatălui Meu sunt multe locașuri, după fiecare slujbă închinată cerului pe pământ, dar voi fiți locașul Meu, ca să am venire pe pământ, fiilor, și să vă învăț viața cea întru venirea Mea, căci venirea Mea este acolo unde sunt Eu cu voi, după cum este scris: «Acolo unde sunt Eu, să fiți și voi, după cum v-am pregătit Eu sălaș».
Vă spun vouă, fiilor; vouă și celor ce s-au dat Mie cu totul: nu căutați să vă faceți loc lângă Dumnezeu, ci căutați să-I faceți loc lui Dumnezeu lângă voi și în voi, căci împărăția cerurilor va fi pe pământ. Amin, amin, amin. Și va fi cer nou și pământ nou, după cum Eu, Domnul, am făgăduit, iar între cer și pământ, omul drept, omul sfânt, poporul sfinților Mei, țara Mea pe pământ ca și în cer, căci cerul va fi pe pământ, iar cortul cerului va fi sus și va acoperi poporul sfinților. Dați Domnului popor sfânt, fiilor lucrători cu cerul pe pământ. Eu sunt Învățătorul, iar voi, lucrătorii învățăturii Mele. Sculați-vă și lucrați mereu, căci voi, ca și sfinții care așteaptă ridicarea trupurilor lor, nu trebuie să dormiți, ci trebuie să lucrați popor sfânt, pentru ca să întâmpine învierea morților și viața veacului ce vine. Amin.
Mă ridic în picioare din zi în zi tot mai mult, și umilesc pe toți cei ce încă vă mai împung pe voi, ca să vă fac cale cu veacul cel nou peste pământ. Mă scol în puterea Mea cea nebiruită, și Îmi fac loc cu voi, ca să plătesc celor ce Mă iubesc pe Mine și pe voi, și care adună cu Mine și nu risipesc în plăceri. Mă scol ca să plătesc și celor ce vă asupresc și vă nedreptățesc și vă strâmtorează pe voi pentru că sunteți ai Mei și nu ai lor. Dar voi iertați, că spre aceasta ați fost chemați, și fiți oglinda Mea, fiilor.
Din nou vă spun: învățați învățătura Mea peste cei mântuiți, peste cei ce au scăpat de rătăcirea cea de pe pământ. Deosebiți la dreapta voastră pe cei scăpați și îndemnați-i în desăvârșită ordine sufletească și trupească și frățească și duhovnicească, iar pe cei încă încurcați sfătuiți-i cu milă și țineți-i în stânga, căci dreapta este dreapta, și stânga este stânga, și fiecare mână își are pe ai ei, după cum și Eu lucrez. Aveți grijă, că venirea Mea nu vine peste amestecare, iar voi nu vă rușinați de fața omului, ci ascultați-Mă pe Mine ca să am cale de venire, fiilor. Cel ce nu are putere pentru lepădare de sine, acela este slab. Să nu-și ia singur unul ca acela când este vorba de cele de la Mine, și nici să nu dea cele de la Mine, că este slab, iar lucrul Meu este tare și este întreg. Eu sunt Cel bogat în har, nu în cele pământești. Tot așa să fie și cel ce voiește să se adăpostească de arșiță sub vița Mea, sub învățătura Mea. Amin.
Fiilor, este mult de lucrat și de orânduit. Trebuie bogăție de înțelepciune și de har peste cei dăruiți Mie cu totul. Trebuie sfială de la ei la Mine, de la ei la voi. Trebuie sfială sfântă, trebuie evlavie sfântă, care să-Mi facă Mie bine, nu lor. Trebuie smerenie fiecare pentru celălalt, și trebuie cârmă sănătoasă în toată vremea, care să vă dea vouă socoteală pentru tot lucrul, iar voi să-Mi dați Mie, să puneți înaintea Mea pricinile lui Israel, poporul Meu cel nou, modelul Meu cel nou, omul cel după chipul și asemănarea Mea.
Astăzi este sărbătoare și post. Este scris peste biserica Mea pomenirea lui Maria Egipteanca. Ea a fost sărbătoarea Mea pe pământ, și a trăit mai presus de firea cea omenească, până ce s-a suit la cer, la sfinții din cer. Ea a fost minune care a minunat pe îngeri, că am spus că cei ce vor crede Mie dându-se Mie cu totul, aceia vor lucra lucruri și mai mari ca acelea ce s-au făcut prin Mine la credința celor credincioși care M-au văzut pe Mine cu trupul pe pământ. Maria Egipteanca nu M-a văzut pe Mine trup pe pământ, dar a crezut fără să vadă și a putut mai mult ca toți cei de până la ea credincioși. Ea n-a avut nici un sprijin de pe pământ, ci numai din cer, căci făcuse din ea locaș al cerului cel de sus, și iată, credința celor credincioși face faptă pe Dumnezeu în ei.
Fiilor, râvniți la faptele credinței sfinților care s-au făcut pe pământ cer pentru Dumnezeu. Fiilor, râvniți la sărăcia cea pământească și la bogăția cea cerească pe care le-a dobândit Maria Egipteanca după ce s-a dat Mie cu totul. Mare har și mare dar este preoția, dar mai mare har și dar este sfințenia din om, fără de care nimeni nu poate vedea pe Dumnezeu. Smerenia înalță pe om deasupra trupului său mai mult decât iubirea de Dumnezeu, căci cel smerit este cumpătat și înțelept și mulțumit prin smerenie, și unul ca acela nu cade din har, căci este umilit, iar cel umilit se înalță de pe pământ spre cer.
Nu știu cum să-l mai învăț pe cel iubit de Mine ca să-Mi fac loc în el cu lucrarea harului Meu. Nu știu cum să-i mai vorbesc celui iubit ca să izvorască din el umilință înaintea Mea și în mijlocul bisericii Mele, spre pildă frățească și spre armonie folositoare Mie, ca să am crucea ușoară între cer și pământ, ca să fiți voi ușurați de apăsări, fiilor din grădina Mea, fiilor care stați sub greutatea lucrului împlinirii cuvântului Meu și al venirii Mele cu cele veșnice peste pământ. Nu vă descurajați. Puțin, puțin, și va fi ușor apoi. Puțin, puțin, fiilor îngreuiați de grijile Mele. Eu văd cât vă este de greu, căci sunteți în trup, și e greu, dar Eu sunt sub greul vostru cu Mine și salt pe umerii Mei greul vostru când vă văd doborâți, și dau peste voi îngeri întăritori și purtători de grijă, și trezesc pe pământ oameni pentru sprijinul lucrului Meu. Din nou rostesc și înnoiesc cuvântul și ridic pentru Mine și pentru voi ajutor de pe pământ. Amin, amin, amin. Ridic pe Simon Cireneanul, și Eu îi voi plăti lui, căci crucea Mea e grea și multă, iar voi sunteți mici pe pământ, și sunteți slabi, pentru ca să Mă pot Eu desăvârși în voi și prin voi peste pământ cu venirea Mea. Cei mari și cei tari nu au timp, nu au iubire pentru sfințenia Mea în ei, dar voi sunteți mici și slabi, iar Eu Mă slăvesc în voi cu slava cuvântului Meu. Amin.
Eu sunt Cel ce am întocmit în cer și pe pământ cuvântul prin care le-am făcut pe toate câte sunt văzute și nevăzute de om. Numele Meu este Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Amin, amin, amin. Eu sunt Dumnezeu deopotrivă în cer și pe pământ, și îi numesc cu numele Meu pe toți cei care știu ce este credința în Dumnezeu și fapta credinței și învățătura Mea peste cei mântuiți. Amin, amin, amin.