Cerul grăiește pământului. Domnul trâmbițează pe pământ. Eu, Domnul, grăiesc din cer, și se aude pe pământ. Eu, Domnul Iisus Hristos, Fiul Tatălui; Eu, Cel ce am norii suire și coborâre; Eu, Cel ce am umblare pe aripa și șoapta vântului; Eu, Cel ce răsar iarbă dobitoacelor și verdeață spre hrană oamenilor; Eu, Domnul, grăiesc din cer peste pământ, și ferice celui ce aude cuvintele glasului Meu și crede în Fiul lui Dumnezeu. Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu: să creadă omul în Cel pe Care L-a trimis Dumnezeu. Iar pe acela pe care Tatăl Mi-l dă, acela vine la Mine, și pe cel ce vine, nu-l voi scoate de la Mine, și aceasta este voia Tatălui, Care M-a trimis, ca pe toți cei ce Mi-i dă Tatăl, să-i țin și să-i întăresc și să-i înviez, căci cel ce crede în Mine, acela are viață veșnică și înviere și zi de înviere.
În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acesta este semnul celor ce Mă primesc pe Mine, acesta este numele celor ce cred în Dumnezeu, și Eu îi voi învia, îi voi aduce la ziua învierii. Eu sunt învierea, și oricine a auzit și a învățat de la Tatăl, acela vine la Mine, și va fi acela învățat de Dumnezeu. Eu sunt Cuvântul Tatălui, Cel Unul născut din Tatăl; sunt trimisul Tatălui; sunt Cel ce am grăit lui Israel, lui Avraam, Isaac și Iacov; sunt Cel ce am grăit cu Moise și cu profeții. Eu sunt Îngerul sfatului cel mare, Care am grăit cu Israel.
Eu grăiesc cu poporul Meu, care se numește Israel.
Pace ție, Israele, poporul Meu binecuvântat! căci tu cunoști pe Tatăl Meu, pentru că Mă cunoști pe Mine, măi Israele al făgăduinței. Tatăl este în Mine, și tu crezi această Scriptură, pentru că ești învățat de Dumnezeu, după cum scrie în Scripturi: «Și vor fi învățați de Dumnezeu», și așa se cheamă că învață de la Tatăl cel ce vine la Mine.
Israele, poporul Meu, Duhul Tatălui Meu Se odihnește peste tine, pentru că tu ai crezut în Cel pe Care Tatăl L-a trimis acum la tine, și te am martor, Israele, și te numesc poporul Meu Israel. Te-am ales și te numesc Israel, că și pe poporul cel ales la început l-am numit tot așa; tot Israel l-am strigat și pe el, tot Ierusalim l-am numit și l-am strigat și pe el, dară pe tine, care ești după harul Meu Israel, nu după trup Israel! Acela a fost după trup Israel, iar tu ești după har Israel, și după cuvântul Meu, care stă în sfat cu tine de patruzeci de ani, Israele al venirii Mele pe nori. Și tu ești martorul Meu de azi, martorul întoarcerii Mele pe nori, că din nori și din vânt și de deasupra creștetului tău și de lângă tine vorbesc cu tine, și te numesc Israel, și te hrănesc cu cuvântul Meu, mai mult decât pe tot Israelul din alte veacuri. O, tu ești martorul Meu din vremea aceasta, și lumea nu știe, și sătuțul acesta nu știe cine ești tu, popor adunat în staulul acestei lucrări de cuvânt dumnezeiesc; nu vrea să știe că Eu am avut o trâmbiță în satul acesta, o cântăreață din care Eu am cântat și am vorbit ca în cer pe pământ. Am vorbit douăzeci și cinci de ani prin vas ales de Mine, prin vas ales de Dumnezeu, și în acești ani Eu am ridicat rod, și rodul rodește, și Domnul grăiește din rod, și lucrarea Mea nu stă, și merge până la slava ei, până la capătul ei merge.
Eu sunt cuvântul acestei lucrări, și dacă Eu sunt, ferice ție, Israele, de credința ta, căci prin credința ta voi merge cu tine până la capătul lucrării Mele și voi cuvânta deasupra ta, și tu vei împlini cuvântul Meu. Eu pe toate le pot, ca un Dumnezeu, și iată, cuvintez peste tine și nu te las să mori, poporul Meu, alesul Meu Israel, dar să nu uiți că Eu te-am ales, și nu tu; Eu, și de aceea ești tu poporul Meu, și de aceea nu te las în voia ta. Nu te las, pentru că poporul Meu ales trebuie să facă voia Celui ce M-a trimis pe Mine la acest popor ca să-l aleg să asculte de Dumnezeu.
O, Israele tată, tu știi, tu crezi că nimeni nu mai ascultă de Dumnezeu? Nu mai ascultă nimeni de Mine, măi poporul Meu; nimeni, și nici tu n-ai fi ascultat dacă Eu nu ți-aș fi dat putere să crezi și să asculți pe Dumnezeu. Eu de aceea vin și cuvintez deasupra ta, ca să crezi în cuvântul Meu rostit și să-l împlinesc prin credința ta. Iată ce durere împart azi cu tine ca și cu un martor, tată, că tu ești martorul unei lucrări dumnezeiești de patruzeci de ani. Eu sunt cu tine în sfat și în cuvânt, și lumea n-a știut această taină, și iată, acum am spus lumii taina Mea cu tine, și lumea n-are credință, nu poate să creadă că Eu grăiesc peste pământ, că mereu am lucrat și am grăit pe pământ. Mereu, mereu am avut un popor pregătit, un cuib tainic cu care am mers înainte lângă om, ca să rămână mărturie de la om cum Eu, Domnul, am lucrat, și n-am tăcut, și n-am stat în cer, și am stat cu omul și am lucrat în mijlocul oamenilor, și oamenii lui Dumnezeu au mărturisit din veac în veac lucrarea Mea, prin care Eu sunt cu oamenii cei credincioși, sunt din veac în veac.
Iată ce durere împart Eu azi cu tine, Israele, martorul Meu cel de azi. Am dat bunăvestire lumii și am spus că sunt cu tine în lucrare și în cuvânt, și lumea are lumea ei și duhul ei și nu știe cum să-și aleagă duhul. Nu știe lumea și nu crede că sunt cu tine, ca să vină prin tine, să vină și ea la Mine așa cum ai venit tu, să mărturisească și ea ce mărturisești tu, să învețe și ea, tată, să învețe de la Dumnezeu, așa cum iei tu de la Mine din cer, ca să fii cu Mine și nu cu lumea, și nu fără Mine.
Vreau să te dau de mărturie, Israele, poporul Meu de azi, popor hrănit de Mine în vreme de necredință, că e veacul necredinței cea de dinaintea arătării Mele pe norii slavei. Eu sunt pe nori, sunt, dar ochii lumii sunt ținuți să vadă că sunt pe nori. Eu am norii suire și coborâre, precum este scris în Scripturi. O, Mi-am coborât glasul peste ieslea cuvântului Meu, iar fiii cuvântului Meu ies cu Mine în mijlocul tău și îți dau ție ce le-am dat Eu pentru tine, că i-am pus pe aceștia înaintea Mea pentru tine, tată, și în numele Meu stau ei înaintea ta cu Mine, Israele, cu cuvântul Meu, căci Eu sunt Cuvântul. Eu ți-am mai spus că numele Meu cel de azi este Cuvântul lui Dumnezeu. Acesta e numele Meu în mijlocul tău. Eu sunt Cuvântul lui Dumnezeu, și ție, Israele, ferice ție, că ești ales de Tatăl Meu ca să fii poporul Meu cel de azi, că lumea cea de azi care merge la biserică, nici nu știe cum cere Iisus Hristos să fie un om credincios. Cine să-i spună lumii? Cine, tată? că n-are cine. Și tu, când azi te întreb Eu, tu să spui ca proorocul: «Iată-mă, Doamne, ca să fac voia Ta». Spune, Israele, spune tu la lume ce te-am învățat Eu pe tine, ce te-am învățat să înveți și tu, ca să fii de același lucru cu Mine și să nu lucrezi nedreptate ca să te rușinezi de cel cu podoabe pământești, de cel cu scaune pământești; de cel cu știință să nu te rușinezi, și să-i spui omului acesta să ia înțelepciune din cer, că pe pământ e ca pe pământ, nu e ca în cer.
Israele, martor al lui Iisus Hristos și al înțelepciunii cuvântului Său, ia de la cer și dă și lumii, și să-i spui omului din lume să nu spună că e cu Mine. Spune-i că nu se poate și cu duhul lumii și cu Duhul Meu. Cine i-a spus ei, lumii, cine i-a spus că se poate cu Dumnezeu așa cum vrea ea? Vreau să te scol învățăcel peste lumea cea fără de Mine. Vreau să sufli tu, în numele Meu, să sufli Duhul Meu peste omul din lume care vine să te caute, și să-l ajuți să Mă găsească pe Mine și să Mă guste cu credință, căci cel ce Mă ia pe Mine de hrană cerească, acela în Mine rămâne, și Eu întru acela rămân. Eu ți-am spus ție că împart cu tine durerea care vine peste Mine de la necredința lumii de azi, că n-am avut cum să ies cu tine mărturie până acum, n-am avut cum, tată, că Eu am căutat să te am, și nu te-am lăsat să te înghită călăii tăi. Dar acum să nu mai stai; vin spre tine și îți spun să nu mai stai cu Mine sub obroc, să nu mai stai, că vreau să poruncesc necredinței să se tragă în lături și să vadă omul calea și să meargă pe ea. Tu ești calea Mea printre oameni. Tu ești poporul Meu cel pregătit ca să fii minune pe pământ, și lumină și sare și apă și jertfă de iubire în numele Meu, și pildă de sfințenie, Israele, popor cu nume sfânt, și mărturie între popoare, popor mititel, luat din mijlocul României ca să fii pentru ea începătură de înviere și de slavă cerească.
Eu sunt în mijlocul tău, iubitul Meu Israel, și sărbătoresc cu tine praznic ceresc, sărbătoarea înălțării Mele la Tatăl, că de aceea M-am înălțat, ca să pot veni apoi la ai Mei. Și am venit dacă așa am făgăduit celor ce au fost martorii înălțării Mele către Tatăl, că după zece zile apostolii Mei s-au îmbrăcat întru Mine, întru puterea Mea, căci Duhul Sfânt a fost trimis de Tatăl și de Mine. Iată de ce a trebuit să merg la Tatăl: ca să lucreze cu Mine Tatăl, că pe toate le-a lucrat cu Fiul, Cel născut din Tatăl mai înainte de veci.
E sărbătoare de înălțare în mijlocul tău. Pace ție întru Mine, și pace Mie întru tine! Dar cine ar putea înțelege bucuria ta cu Mine în ziua aceasta de înălțare? E zi de înălțare, și vin să te înalț la lucru de mărturie, poporul Meu Israel. Câți martori au fost la înălțarea Mea, au mărturisit spre credință oamenilor. Tot așa au mărturisit martorii nașterii Mele din Fecioară, păstorii de la oi și magii. În ziua schimbării Mele la față erau trei martori pe care deosebi i-am luat ca să mărturisească slava Mea. O, tată, slava Mea era mereu cu Mine, și nu M-am schimbat Eu atunci în ziua când se zice la voi sărbătoarea schimbării la față a Domnului vostru. Nu așa să înțelegeți și voi, și să spuneți că Eu Mi-am lăsat o clipă descoperită slava, pentru ca să-i încredințez de slava Mea de la Tatăl pe cei pe care Mi-i dăduse Tatăl. O clipă ochii acelora au fost sloboziți să vadă, și au văzut slava Mea și au mărturisit, și a rămas mărturia lor. La întâlnirea Mea cu cei din Emaus, tot așa să înțelegeți că s-a lăsat văzută slava Mea, care era mereu cu Mine. Tot așa și acum. O, și de câte ori Mi-am arătat Eu slava Mea în lucrarea Mea cu voi! Și câte mărturii sunt și vor mărturisi în mijlocul vostru! Dar ce durere! că iată, slava Mea văzută stă să se lase descoperită în lucrarea aceasta, și nu este credință pe pământ. O, și tu trebuia să fi crezut, măi Israele, că Eu cu tine am lucrat fapte mari de la Tatăl; cu tine împlinesc tot ce mai am de împlinit; cu tine grăiesc cum n-am grăit până acum prin veacuri; cu tine a fost slava Mea mereu, și vom mărturisi toată lucrarea acestei slave. Și dacă ar mai fi veacul, ar fi mărturie mare, tată, dar altfel, va mărturisi vremea voastră cu Mine. Ea va mărturisi și va împlini și va deschide ochii multora, căci toți vor fi învățați de Dumnezeu prin slava acestei lucrări. Lucrarea aceasta cerească cu atâția martori, cartea acestei lucrări dumnezeiești între oameni, va fi scrisă cu degetul de Dumnezeu pe orice bucățică, pe orice rămurică, pe orice pietricică; și pe râuri, și pe izvoare, și pe munți, și pe căi, și pe vânt, și pe nori, căci Eu am fost această lucrare, Eu, Cel ce am mers cu voi din loc în loc și am stropit pământul cu roua cuvântului Meu, care va fi mărturisit de toate cele văzute și nevăzute. Toate vor mărturisi: și timpul, și locul, și cerul, și pământul, și apa, și uscatul, și frunzele din pom, așa cum numai în închipuiri toate vorbesc. Așa va fi vestită această lucrare dumnezeiască, și va fi luată și purtată ca pe cea mai moale hăinuță, ca pe cel mai sfânt izvor, căci acesta este râul vieții, care curge din tronul Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Și vei mărturisi tu, popor ales la această masă, și tu vei fi mărturisit de slava care te va învălui pe tine înaintea oamenilor. Dar mai ai un pic de răbdare până va fi vestit peste tot, până ce Eu voi sfârși de profețit vestea de nou Ierusalim coborât între oameni ca să fie cu oamenii în vecii vecilor.
Să nu te pierzi, Ierusalime, că tot așa îl numeam și pe Israel. Să nu te prăpădești, Ierusalime, că tu ești rămășița cea cu har cu care Eu am mai rămas în vremea aceasta, și ți se vor pleca ție toate noroadele de pe pământ și vor sta sub lumina ta. Scoală-te și mărturisește ce am lucrat Eu pe pământ în zilele acestea. Mărturisește, Israele, martorul Meu, că vei fi Mie martor de pe pământ și până în cer, din zori și până în zori. Spune, tată, la lume și la omul mort și rece, spune tot ce am lucrat Eu cu tine, și tu cu Mine, toate faptele minunate. Spune tu, lucrătorule și ascultătorule, că voi face pe cei slabi să te caute, tată, și să mărturisești despre Mine și despre vremea Mea. Spune și tu, Iudo, scoală-te și tu să spui ce ai făcut tu în această lucrare. Spune, tată, și nu-ți mai pierde mințile ca să te mai spânzuri ca atunci. Spune, cu numărul tău cât ar fi de mare, cu prietenul tău, cu argatul tău, cu stăpânul tău, cu toți cei care au avut aceeași lucrare cu tine, spune și tu ce ai făcut, și ca să te pocăiești, nu să-ți mai pierzi iar mințile spânzurându-te. E vremea să mărturisim această lucrare dumnezeiască, fiindcă tu ești aici, că n-ai să vezi, Israele, n-ai să vezi iudă decât numai în mijlocul tău, tată. El nu se naște nicăieri decât în tine, Israele. Numai în tine are Iuda numele acesta, numai lângă Dumnezeu. Acum e vremea să se mărturisească lucrarea aceasta dumnezeiască, și tu faci parte din ea și n-ai unde să te tragi; ești prins în ea, ești în cartea acestei profeții. Ai în față pocăința. Nu mai fă ca atunci, nu fi prost ca atunci. Mărturisește-Mă pe Mine și crezi în Mine, și vei fi viu prin credință. Un iudă are năravul cel rău de a se ascunde, dar uită-te, ca să vezi, că slava Mea va cuprinde totul. Unde ar fi să te mai pitești? Ce-ar mai fi să faci atunci cu preț străin? Cu ura, cu minciuna, cu judecata n-ai să mai ai ce face, că e vremea să învieze tot ce este mort și să se înalțe spre Dumnezeu.
Poporul Meu de azi, lumea din acest sătuț nu știa, nu știa bine pentru ce veneai tu pe dealul acesta, nu știa despre izvorul Meu pentru tine, nu știa că aici era staulul cel pentru tine și pentru Mine. Frumoasă a fost lucrarea Mea cu tine, poporul Meu de azi. Verginica a fost cavalul din care am cântat Eu pentru tine, Israele, poporul Meu de azi, dar lumea de aici îți punea curse și ție, și Mie. Așa am pățit și atunci. Cei din neamul Meu, cei din cetatea Mea nu M-au prețuit, nu M-au primit. Așa a fost și trâmbița Mea, Verginica. Ea a fost vas ales de Dumnezeu, dar n-au prețuit-o nici sătenii, nici vecinii, nici nașii, nici finii, nici neamurile, nici rudele cele mai de aproape. Tot așa a fost și atunci când am venit Eu prin Fecioară, tot ca și acum când am venit în Duhul Sfânt ca să te aleg pe tine din lume; pe tine, Israele, poporul Meu de azi. Și nici n-am avut loc pe pământ ca să te învăț cum era să te învăț, că biserica de pe pământ care poartă numele Meu și haina Mea, ortodoxia căreia i-am zis Eu două mii de ani mireasa Mea, s-a lepădat de Dumnezeu. Voiește să se lepede de Mine, dar Eu spun că s-a și lepădat, că n-a fost de două mii de ani o mai mare schismă peste biserica Mea ca aceea care a fost acum șaptezeci de ani când s-a împlinit Scriptura aceea care spune: «Se vor încumeta să schimbe și vremurile». Iată, schisma aceea de atunci, a fost lepădarea de credință și de sfinții cei în sobor ceresc serbați, lepădarea de ortodoxia cea din părinți. Ortodoxia nu mai știe ce înseamnă Dumnezeu; s-a luat după știința acestui veac și crede ce zice știința. Dar cea mai mare știință este aceea să lucrezi poruncile sfințeniei și virtuțile creștinești și dumnezeiești, pentru care unii învățați au plecat din învățătura lumii și au îmbrățișat lumina virtuților cerești, căci scris este: «Cei ce sunt ai lui Hristos, și-au răstignit trupul și patimile și pofta» și legea, care învinuiește pe om la Dumnezeu așa cum azi pe voi vă învinuiesc cunoscătorii legii și vă condamnă vouă dragostea cea pentru cer.
O, Eu te-am vestit pe tine ca să te aduni în împrejurimea ieslei cuvântului Meu, și tu M-ai iubit și ai venit. De când am rostit cuvânt să vii, tu ai venit, Israele, și Eu am privit înaintea ta și ți-am pregătit cărarea, tată. Sunt trei, patru zile de când am coborât cuvânt aici, la ieslea Mea, și am învățat pe copiii cuvântului Meu să se așeze în genunchi, cu mâinile ridicate, și să ceară la Mine să hrănesc pământul cu ploaie. Ei M-au ascultat, și Eu am gătit ploaia și am adăpat pământul. Și iar le-am spus să ceară la Mine, să ceară senin și vreme dulce, ca să lucrez la cererea ta, poporule ales de azi, și așa lucrez. Eu lucrez în mijlocul tău, ca să te încredințez mereu că sunt în mijlocul tău prin cuvânt.
Măi copii, aveți credință în Dumnezeu. Aceasta este lucrarea pe care o aveți de împlinit: să credeți în Mine. Fiți atenți și să nu vă îngreunați de oboseala de pe drum. Fiți cu duhul atent, că vreau să vă povățuiesc pentru lucrarea de har, tată. Vreau să știți bine ce va să zică să aibă creștinul har de la Dumnezeu. Creștinul poporului Meu trebuie să aibă har, și dacă n-are, să ceară la Dumnezeu această lucrare, și va veni.
O, creștinilor, inima din voi este casa pentru Mine, tată, și dacă în ea locuiește harul Meu, creștinul stă mereu cu casa deschisă, pentru ca să intre harul Meu în ea. Fața ta, creștine tată, este fereastra inimii tale. Te uiți pe față și înțelegi dacă omul are har. Harul din om mângâie și încălzește tot ce are omul în preajma sa. Harul Meu din tine te face senin și mulțumit, te face pașnic și curat. Harul Meu din tine cheamă la viață și la liniște și la credință și la înviere. De aceea te învăț, poporul Meu, că vreau, tată, să știi cum să lucrezi prin har, dar prin harul Meu, și nu prin harul tău. Tu să înveți de la Mine lucrarea de har, că e mare lucru să stai sub harul Meu, Israele. Nu te supăra de suferințele tale, de încercările care vin peste tine nu te supăra, că ele sunt vestiri de îngeri ajutători. Iată prin ce capătă omul har! Omul care n-are cercetare de îngeri, care n-are nimic de suferit, care n-are de luptat pe pământ, acela nu a intrat încă la școala harului. Harul este o școală, se capătă prin școala lui, și fără școală nu poți învăța harul. Mustrarea care vine la tine, creștine, de la cel de lângă tine, de la cel mai mare ca tine, aceea este școala harului. Încercarea de la semenul tău, tot așa este, este școală. Durerile și umilința lucrată de dureri, este lucrarea școlii harului. Dacă pe acestea și pe cele ca acestea știi să le înveți și să le tălmăcești, atunci tu ești un școlar silitor și atent, dar dacă acestea nu te învață nimic, dacă nu te duc la Dumnezeu și la lucrarea harului, atunci tu ești un om fără de minte și fără de dragoste.
Israele, lucrarea pregătirii harului este binefacere de la Mine, tată. Nu te văita, creștine, când te încearcă Domnul pe pământ. Aceea este lucrarea harului, tată. Nu-ți mâhni inima; fața inimii tale nu ți-o încețoșa, nu ți-o aspri. Lasă-ți casa inimii în mâna Mea, și să înțelegi cât har vreau să-ți dau. Harul prin vedere este mult mai mic decât harul dobândit prin credință. Credința în cele văzute e ușor s-o lucrezi, dar harul credinței este lucrare mare; căci apostolii au văzut și au crezut și au avut har, dar harul tău, Israele, este mai mare ca al acelora, și de aceea ești tu iubit de cer și de Tatăl Meu, și nu mai e mult și vei vedea că ce-ți spun Eu acum, este adevărat peste tine.
Eu ți-am spus ție, popor iubit, să arunci de la tine slava cea deșartă, să n-o mai pui pe tine, să n-o mai ții în casă și să n-o mai iei în casă. Dacă Eu intru în casa ta ca să văd ce ai în ea, acest tablou este tabloul inimii tale. Eu te-am îndemnat la sfințenie, Israele, la curățenie, la smerenie, la sărăcie de duh, la ascultare, și te-am rugat să lepezi zbuciumul de la tine. De ce te zbuciumi? Că n-ai mâncare? Că n-ai hăinuță? Că n-ai lucruri scumpe sau casă bună? Că n-ai ce-ți trebuie ție? Să nu te zbuciumi de acestea, că acestea te fac pe tine să muncești toată ziua și să uiți de împărăția cea din cer. O, cât aș voi să nu mai faci așa! Mi-era milă de tine, creștine, că te vedeam muncind mai mult pentru o văcuță, pentru o găinuță, și erai legat și ocupat și îngrijorat și muncit. Mi-era milă de copiii tăi, că se duceau cu văcuța ta la iarbă și veneau acasă cu lecții străine, cu lecții rele și ascunse; veneau morți și răniți, și tu nu știai. Lasă, tată, e bine așa cum te-am învățat Eu, și nu te mâhni pentru viața aceasta. Poți și tu mânca așa cum a fost mâncarea cea dintâi, dată omului.
Fiecare să mănânce de la mama lui; fiecare să mănânce de la cel ce l-a făcut. Animalul să mănânce de la animal și de la hrana dată pentru el de la Dumnezeu, și omul să mănânce de la om și de la hrana dată pentru el de la Dumnezeu; de la Dumnezeu și nu de la animal. Tu ești om din om, nu ești din animal ca să mănânci altfel. Fiecare să mănânce de la mama lui și din mâna lui Dumnezeu, Care face să răsară iarbă pentru dobitoace și verdeață spre hrană oamenilor. Așa a fost de la începutul cel curat, dar dacă moartea a stricat acest cuib curat, a luat puii din cuib și i-a aruncat pe pământ, și puii au murit. Dar iată, Dumnezeu o ia de la început, și iarăși le așează pe cele dintru început.
Israele, învață harul, tată. Nu te mira că lumea nu înțelege cele dintru început. De ce să te miri? Lumea își alege pământul, iar tu ți-ai ales cerul, și dacă vei stărui cu cerul pe pământ, pământul se va face cer prin lucrarea ta, și cerul va lupta pentru pământ. Nu te mira de nimic, nu te supăra de nimic, și lucrează lucrare de cer nou și de pământ nou, că pentru asta ești tu ales din lume, ca să fii cu Dumnezeu, și vei fi de ajutor pentru vremea nemângâierii care va veni peste cei din lume, că lumea a ajuns la sfârșit, iar Domnul, la început. A ajuns Domnul la început cu tine, Israele. Te bucuri, tată? Îți place cu începutul? Se bucură Adam și Eva de vitejia duhului tău și a trupului tău, măi Israele care ești pentru Duhul Sfânt. Vino, tată, în dragostea cea dintâi, cea din Eden, cea fără de moarte, și fii copil supus, Israele, și nu fi curios, și nu fi pofticios, și nu te mări ca să treci peste Dumnezeu, că Adam te are pe tine ca să-i repari grădina și viața și greșeala, dar tu nu mai ai pe altul după tine. Nu cumva să te iei după lumea care lungește veacul. Citește în Scripturi și vezi ce scrie de venirea Mea, dar vezi cum citești. Citește bine, că nu se mai vede ce scrie în Scripturi. Învățătorii despre Scripturi, au ascuns Scripturile venirii Mele și nu Mă mai așteaptă să vin, nu mai veghează. Au lungit veacul de la ei citire, au schimbat cuvintele cărții lui Dumnezeu. O, câtă răbdare am avut în zilele acestea! Când dreptul Simeon a șters din Scripturi cuvântul nașterii Mele din Fecioară, Eu am lucrat de lângă Tatăl și l-am rușinat pe Simeon, și l-am făcut să vadă ce a șters el din cartea lui Dumnezeu. Dar pe aceștia de azi, care lucrează fără de părinții lor, care au făcut furtună în cer, adică în Scripturi, ce să le mai fac mai mult? Aceștia sunt pedepsiți prin ceea ce au făcut, că au schimbat numărul rostit de Dumnezeu prin Duhul Sfânt, au scos cărțile Duhului Sfânt.
O, Israele, nu cumva să te iei după omul care lungește suferința, care lungește veacul cel rău, care nu vrea să vină Domnul cu împărăția Sa cea fără de veac, cea fără de sfârșit. Uită-te tu, că dacă pui zece dascăli să-ți arate drumul și Scriptura, nu se potrivesc unul cu altul. Și cum mai vine asta? Și iată, lumea nu se trezește ca să vadă că străjerii ei nu străjuiesc de la Domnul, și străjuiesc de la ei. Să nu mai zică lumea că este cu Mine, că mai mare păcat are dacă zice așa. Și iar vă zic vouă: una este să zici biserică cu slujitori, și alta este să zici biserică a lui Iisus Hristos, cu slujitori ca Iisus Hristos, ca Învățătorul ei, Iisus Hristos.
Israele, Mi-a fost dor să stau în sfat cu tine, tată, să-Mi răcoresc dorul; Mi-a fost dor, și am voit să-ți răcoresc dorul tău, Israele care Mă iubești. Și dacă ai în tine fii care nu Mă iubesc, Eu cobor duh de iubire de la cer, ca să vindec de răceală pe fiii tăi, Israele, și să nu te mai moi pe drum cu Mine, creștine tată. Iată, am întocmit sărbătoare cerească și duh de bucurie cu cerul. Eu sunt deasupra ta cu cerul Meu, cu tronul Meu și cu toată așezarea slavei Mele. Verginica este serbată de cerul Meu, întru sărbătoarea nașterii ei. Iată, azi serbați ziua înălțării Mele la cer, și ziua nașterii lui Verginica, și ce bine se așează aceste două prăznuiri! Eu M-am dus, și ea a venit. Eu Mă duc, și ea vine. Eu Mă înalț, și ea coboară. Eu Mă opresc din grăire, și ea începe grăirea ei cu poporul Meu. Nici un sfânt nu este întru moarte, nici un sfânt nu este neputincios. Toți sfinții sunt îmbrăcați întru Dumnezeu, și nu trebuie să-ți mai spun Eu, Israele, că Verginica este vie și lucrătoare și cuvântătoare de lângă Dumnezeu, de lângă Avraam, Isaac și Iacov.
Nu te teme, Israele, de ar fi să stai o zi și o noapte pe drum, nu te îngrijora. Eu am stat mereu numai pe drum, pe arșiță și pe vânt. Nu te teme. Eu lucrez pentru tine, dar lasă-ți inima spre Mine, tată. Nu te lăsa spre somn, spre moleșeală nu te lăsa, și ia aminte la trâmbița Mea, că slobod glasul trâmbiței Mele peste tine. Ea a trâmbițat și pe pământ, și trâmbițează și din cer.
Binecuvântată să-ți fie trâmbițarea, Verginico. Eu în tine, și tu în Mine, tată. Pace ție, în mijlocul poporului tău!
– Hristos S-a înălțat, Israele al Domnului! Rostesc din mijlocul tău salutul praznicului de azi. Hristos S-a înălțat, popor al Domnului Iisus Hristos! Și ai grijă, fiule, Domnul nu voiește să piardă pe nimeni, și să ai numărul întreg și să te înmulțești chemând la Domnul pe cei ce vor învăța de la tine calea cea cerească pe pământ.
Iată eu și martorii lucrării lui Dumnezeu, care a fost lucrată și începută cu mine în anul 1955. Eu m-am născut cu un an înainte de căderea din biserică. Și dacă m-am născut atunci, m-a ales Domnul ca să fiu unealtă de îndreptare a celor ce s-au stricat atunci, a celor ce s-au dărâmat atunci. Și s-a așteptat șaptezeci de ani, și Domnul Și-a așezat la loc cele dărâmate, cele lovite și desființate de om. Vai, că s-au încumetat oamenii să schimbe cele ale Domnului, care au venit de la părinți și până în zilele acestea! Iată, poporul meu, ce lucrare a fost aceasta pe care a avut-o Domnul cu mine. Și după trecerea celor șaptezeci de ani, a început Domnul ridicarea la loc a celor desființate, a început cu voi întoarcerea la începutul cel dintâi, și nu mai spun la începutul bisericii lui Iisus Hristos. Rămâneți atenți cu această lucrare, că eu, fiilor, sunt cu rodul în picioare și grăiesc din cer, și rodul meu mă aude, căci oile aud glasul păstorului lor. Un păstor al lui Dumnezeu nu moare niciodată, și păstorește în veci, și are turmă în veci. Să nu fii plăpând, Israele, iar tu, creștine, cel ce ești de la începutul acestei lucrări, să te înveți s-o mărturisești de-acum, ca nu în zadar să fi muncit Domnul peste această vie.
O, ce scump ești tu lui Dumnezeu, Israele, tu și fiii tăi, care sunt pe calea acestei lucrări! Iar într-o zi va fi să strălucească harul Domnului, învăluindu-te de peste tot, și nu vei mai avea trebuință de soare, căci soarele va păli înaintea Celui ce a făcut lumina. La început a fost înțelepciunea, și apoi s-a făcut lumină. În ziua întâi s-a făcut lumina, și a fost o seară și o dimineață, și s-a numit ziua întâi. Și după ce a făcut Domnul cerul și pământul, a făcut apoi, în ziua a patra, soarele și luna, luminătorul zilei și al nopții.
Să stai la această școală de har, Israele; să stai, fiule, și să înveți lecția harului. Să te aduni mereu cu cerul și să ceri har și să stai sub har. Să fii senin la chip și la suflet, să fii curat la trup și la duh și să nu te lași spre moleșeală. Vindecați-vă de somn și de moleșeală, copii ai Domnului. Va fi să lucrăm mult; va fi să se deschidă porțile grădinii Domnului. Vindecați-vă inimile de somn și de ceață. Lăsați seninul cerului sfânt să vi se așeze pe inimi și pe chipuri, și eu vă voi vedea pe voi și vă voi spune ai cui fii sunteți și cu cine semănați. Sculați-vă la lucru. Învățați-vă să vestiți pe Domnul și țineți urma ciobănașilor, iar ciobănașii să țină urma Păstorului lor.
Israele, o, ce dar mi-ai adus tu mie! Ai ieșit la mine de ziua nașterii mele. Domnul Dumnezeu să te binecuvinteze, Israele. Când eu am venit pe lume, era în anul acela ziua duminicii tuturor sfinților, și s-au strâns în jurul meu în ziua aceea toți sfinții cerului, care aflaseră de la Domnul că s-a născut pe lume o lucrare de salvare.
Țineți urma trâmbiței, măi copii. Mergeți spre cerul sfânt, că iată cum coboară cerul sfânt în calea voastră. Eu ce să vă dau mai mult în ziua aceasta? Vă dau făgăduința că în curând vine Domnul cu cerul sfânt, și eu voi veni cu Domnul.
Astăzi e zi de sărbătoare și nu de întristare, dar nu pot să nu mă arunc și spre cei desprinși de la mine. Întoarceți-vă, voi, cei desprinși din pântecele acestei lucrări, și nu stați desprinși de trupul acestui popor! Întoarceți-vă, oricât de mare vă este depărtarea! Întoarceți-vă la mine! că eu sunt de la Domnul peste voi. E sărbătoarea acestei lucrări pe pământ. De trei ani de zile sunt în serbare cu această lucrare în cer și pe pământ deodată. Veniți la serbarea acestei lucrări! Întoarceți-vă la ea cu pocăință! Întoarceți-vă voi, să nu vă întoarcă Domnul. Vine clipa celor ce nu se văd, ale cerului și ale voastre. Lăsați-vă descoperiți mai dinainte, ca să fie zi de slavă ziua aceea, și nu zi de întristare.
Eu sunt serbată de Israel. Rămâi în veșnică serbare, Israele; rămâi, fiule, și fii pe veci cu Dumnezeul tău. Cerul stă deschis deasupra și vă însoțește pe voi și merge cu cântec deasupra, precum și voi mergeți, sărbătorind cerul cu cântul vostru, cu dorul vostru. E sărbătoare cerească în satul meu de naștere. Cerul stă deschis și vă însoțește până la poarta cea din vale, până la poarta Noului Ierusalim, despre care v-a spus Domnul demult, demult prin această lucrare.
Mi-e dor să vă dau iubirea mea prin cuvânt, să vă vestesc acest cuvânt de iubire. Iată, serbez ziua mea, și satul meu, și pe poporul meu.
Pace ție, popor al Domnului Dumnezeului meu! și să rămână pacea acestei sărbători, ca o pecete să rămână peste cetatea aceasta. Israele, mărturisește lucrarea aceasta care a fost cu Domnul și cu mine peste tine. Să aibă lumea raza aceasta de lucrare cerească așa cum o ai tu, popor hrănit de cuvântul cel venit din cer. Iată glasul Domnului peste aceste meleaguri pe unde atâta vreme Și-a păscut Domnul turma acestui popor. Și iată glasul trâmbiței Domnului. Pacea mea să fie cu tine, Israele, pacea și bucuria pe care o am eu de la Domnul Dumnezeul tău! Astăzi nu mi-e rușine cu tine în cer. Așa să trăiești și așa să-ți înmulțești harul Domnului peste tine.
Pace vouă, tineri și bătrâni, cei de demult și cei de mai încoace! Pace vouă, martori ai Domnului! Și duceți această mărturie până la marginile cerului și ale pământului, duceți pacea Domnului și vestea Domnului, ca să ia popoarele duh de înviere. Binecuvântată să fie bucuria voastră cu cerul. Să se înalțe la cer spre mărturie această zi de bucurie, și să vă întâmpine spre mărturie.
Pace ție, Israele! căci Domnul este Dumnezeul tău. Amin, amin, amin.