... Luați bine seama, că am ajuns la marginea prăpastiei cea mare. Nu știe nimeni și nu o vede nimeni. Iată, Domnul a venit în marginea prăpastiei și Își întinde mâna la fiecare ce e al Lui, ca să-l apuce Domnul. Și îl va trece, va trece această prăpastie. O, Domnul, cu blândețea și mila Lui, întinde mâna Lui puternică la fiecare suflet să îl treacă, și voința Lui ar fi ca nimeni din ai Săi să nu scape în această râpă fără fund. Dar dacă înșelătorul și stăpânul acestei prăpăstii a umplut pământul de duhuri rele ca să orbească ochișorii la toată omenirea să nu mai vadă și nici să nu mai audă nici un strigăt de scăpare, să meargă până o scăpa unde nu mai poate ieși, atunci omenirea va deschide ochii mari, dar e prea târziu.
O, deschide, sufletule de creștin, ochii mari înainte și vezi mâna care te așteaptă cu nerăbdare să te treacă prăpastia. De ce stai nepăsător și nu te apropii să dai mâna Domnului, să te treacă El? Pune-ți toată nădejdea în această mână și milă, că e puternică și te poate scăpa de această prăpastie și de orice rău, dar iubește-L și ascultă-L și nu sta nepăsător, că a venit în scăparea tuturor.
... O, suflețelelor de preoți, aveți datoria să strigați în biserică la popor să facă închinăciunea dreaptă. Aveți datoria să îndrumați poporul care vine la biserică, să știe cum să se poarte în biserică și cu ce frică și smerenie să stea la sfânta Liturghie. Nu mai dați voie la lume să intre când nu trebuie în biserică. Veți răspunde de aceste păcate. O, ce au ajuns astăzi locașurile sfinte! Numai lume, lume fără Dumnezeu.