... E scris în carte de câte ori Dumnezeu v-a spălat de păcat, dar să știți că nu așa s-a întâmplat cum s-a întâmplat cu pământul acesta. Tată, s-au așternut multe păcate, pe care Domnul Iisus nu poate să le mai șteargă decât cu foc.
O, tată, copilașii Mei, de câte ori am venit Eu la voi pe norii cerului în fața voastră și am grăit cuvinte și n-am fost crezut și mulți M-au făcut mincinos. Măi tată, dacă se întâmplă să fiu mincinos și astăzi ca și atunci când am fost răstignit, cine vă mai iartă?
O, poporul Meu, vin din cale lungă și nu Mă mai odihnesc. Mereu călătoresc și Mă cobor la oi, și oaia e în grădina altuia. Pe cine să trimit să o ia?
... Aceasta e lucrarea Mea, adică e Duhul Meu prin voi. Printre voi a călătorit și nu L-ați crezut. Duhul Meu, nu trupul acesta. Acesta e o trâmbiță a lui Ioan Botezătorul, căci când a plecat, așa i-a spus Dumnezeu: „Lasă fluierul pe pământ, nu-l lua“. Fiți desăvârșiți, ca toate să le știți. Copilașii Mei, mai avem un pic de călătorit. Picul acesta, nimeni nu-l cunoaște.
Copilașii Mei care ați auzit acest cuvânt, mai veniți o dată să-l auziți. Veniți, care n-ați crezut acest cuvânt, și vă împăcați cu Noi.
... Creștine, nu înmulți neamul cu cine nu e cu Mine. Unde l-a trimis pe Isaac? La neamul său. De ce nu s-a dus la vecinul său? Pentru ca să se preamărească numele lui Dumnezeu. Pentru aceia care se unesc cu lumea, e pregătită sabia. Așa cum nu i-a cruțat pe cei ce au venit la fiica lui Iacob, așa nu se vor cruța nici aceștia. Copiii Mei, mai bine să n-ai prunci decât să-i zămislești pentru alt neam.
... Cunoaște, tată, bine și învață bine cartea. Dumnezeu nu vrea de la tine altceva decât să fii de partea Sa, cu tot avutul tău, căci vine peste tine Duhul Meu și ai să te miri singur cum ai să ieși din casa ta, și ai să fii folositor sufletelor. Și ai să te miri câți vor veni la tine să le dai pâine, ai să te miri singur de unde ai puterea aceasta, ai să te miri că va pleca bolnavul din poarta ta slăvind pe Dumnezeu. Dar acum nu ieși la drum, că e ocupat drumul.
... Se spune prin lume că s-a prelungit veacul, dar să nu credeți, că e minciună, că veacul îl face Dumnezeu. Vino de stai lângă Mine, că vei vedea că nu este așa. Stai cu Mine și călătorește cu Mine, să nu te dărâme. O, poporul Meu, cine va fi când Eu voi veni? Cine va rămâne? O, poporul Meu, tare este greu să fii ucenicul Meu în ziua când voi veni Eu, că bate vântul și îl mătură și nimic nu mai rămâne pe el. Poporul Meu, cine te va ține pe tine ca vântul să nu te dărâme? că nu va rămâne piatră pe piatră. Cine te va ține pe tine ca să nu te dărâmi?
O, poporul Meu, ce bine va fi de tine când vei auzi: „Intră, popor binecuvântat, intră, blândule popor, în grădina care s-a gătit pentru tine!“. Să vă rugați ca egiptenii și ca samarinenii și să spuneți: „Doamne, eu sunt cel ce Te-am răstignit. Iartă păcatele mele, iartă necredința mea“. Copilașii Mei, de ați ajunge cu fapta să puneți mâna pe poartă, dar dacă n-ai zis așa, n-ai să ajungi.
... O, popor pustiu, vei vinde vaca și vei vinde casa și toată averea ta ca să răscumperi pe cineva să iert greșeala ta, și nu vei afla. De ce? Pentru că a trecut vremea când umblam după tine.
O, tată, s-au împlinit toate câte sunt scrise în carte. Nici tu nu vezi, măi creștine. Nu trebuie să știi, măi creștine, că s-au împlinit toate câte s-au făcut. Ia cântați voi: „Amărâtă-i ziua amară“. Ia cântați, că e cântată și de Mine.
O, măi Daniele și Cristea! Și Caiafa, și Pilat, și Irod, și Anna, și aceștia se întorc la blândețe, și lupul se întoarce la blândețe, dar să știți că greu le va fi.
Fiule Ionică de la Viișoara, am vrut să stau de vorbă cu tine. Nu mai fi atât de neascultător și atât de tare la inimă, că nu poate inima să se înmoaie. Fiule Ionică, unde sunt oile pe care le-ai păscut și pe care le-ai avut? Spune-Mi și Mie. Fiule Ionică, spune-Mi și Mie mai crezi în proorocie? Mai crezi? Dacă Domnul Iisus Hristos, prin acest prooroc, ți-a proorocit că mult ai greșit, de ce nu te-ai umilit cum s-a umilit David când Domnul a trimis un prooroc la el? Să știi, tată, că aceasta îți lipsește. Și îți lipsește nu numai ție, ci la toți.
Când Domnul Iisus a pregătit această proorocie, pentru cine a pregătit? Pentru cer, sau pentru pământ? că și pământul se clatină de frică. O, copiii Mei, nu vă încredeți în știința voastră, că, să știți, nu veți ști nimic fără Dumnezeu. Dumnezeu, de când a făcut pământul și omul, a făcut și prooroc. Copilașii Mei, Dumnezeu a vorbit cu oamenii pe pământ prin Duhul Sfânt. Veniți-vă în fire, că și împăratul, și argatul are nevoie de călăuză, și dacă se trimite călăuza la tine, nu întoarce spatele la Mine, și umilește-te. Da, tată, moșii și strămoșii voștri au avut nevoie de prooroci, dar voi sunteți mai răi, că nu-i primiți pe prooroci. Împărații când mergeau la război cereau de sus prooroci ca să le spună cum să facă, dar voi sunteți răi, așteptați să vin Eu în trup, că nu vreți să-i vedeți pe prooroci. Luați bine seama la cine a ajuns la capătul lucrului și la cine n-a ajuns.
... Dacă ar mai fi David, ar da scaunul său ucenicului Meu, dacă s-ar găsi cineva să-l aducă.
Adam a avut timp să se curețe, dar acum nu mai este timp. Am sfârșit. Un moment a fost să fie această profeție.