... Se desfășoară o ață de la cer până la pământ, dar nu e ață, și e un fulger de la răsărit. Iată, un îngeraș șade cu un picior pe mare și cu celălalt pe uscat și e gata să dea drumul. Iată, se ridică și spune să nu pună pecetea.
... Patru îngerași sunt dezlegați. Au fost legați până la o vreme. Iată, se ridică, copilași, se ridică de la apus un nor, o negură mare, și va da și grindină, dar nu e grindină. Înțelegeți? Vai, vai, se pune masa! Iată, îngerașul strigă la masă. Ferice de cel ce va birui, că acela, ca în cer va birui. O, măi copiii Mei, pentru cine vine aceasta ce s-a pregătit? Pentru Ierusalimul care e robit. Ierusalime, Ierusalime, dezrobește-te, că ai căzut sub sabie! Fraților, nu vă pregătesc pentru un jug străin, că nu are împărtășire lumina cu întunericul. O, v-am dat aur, și voi ziceți că v-am dat aramă. Dacă aurul Meu este aramă, copilașii Mei, atunci de ce nu iertați? O, de câte ori ziceți „și ne iartă nouă greșalele noastre precum și noi iertăm greșiților noștri“?!
... Copiilor, fiți tari, că și pietrele sunt contra voastră, că sunt numai draci în jurul vostru, numai antichriști la tot pasul, că e mai greu de voi decât a fost de sfinții ce au locuit aici înaintea voastră. Sunt numai draci care vă amăgesc. Fiți tari și treji, că Tatăl vă așteaptă. Nu lasă pe îngeraș să verse potirul; mai așteaptă Tatăl Meu.
O, măi copiii Mei! Voi știți că în mijlocul vostru sunt lupi îmbrăcați în piei de oaie? Iată cum aruncă mărgăritarele ce le-au primit; nu le e milă. Iată cum le aruncă și își bat joc de ele. Nu vă întristați. Nu toți, nu toată lumea va intra în împărăția Mea în grabă. Cum a fost cu potopul, așa e și acum când vine focul, și tu nu vei arde, tu, cel care ți-ai pus nădejdea în Tatăl. Luptă-te să împlinești și să păzești ceea ce ți-am dat. Eu vă acopăr pe voi, și ceilalți vor veni la voi să scape, dar în zadar vor veni, că vor zice: „Creștinilor, scăpați-ne!“, dar nu puteți să le fiți de nici un folos, cu nimic, și veți plânge amar.
... Rugăciunea din miez de noapte nu o lăsa, că te va scăpa de mânia care va veni.
... Fiule, spune fraților tăi să nu se închine vasului Meu; să se închine lui Dumnezeu și la sfintele icoane. Măi copii, nu vă puneți nădejdea în doctori mai mult decât în Dumnezeu. Tot de Mine sunt lăsați și doctorii, dar vindecările, de la Mine vin. Voi prea mult v-ați pus nădejdea în doctori, iar pe Dumnezeu L-ați uitat, L-ați dat la o parte. Fraților, postul și rugăciunea, acela e leacul, nu cum ziceți voi că postul omoară oamenii. Postul nu a omorât pe nimeni; din contră, a vindecat. Nu vedeți voi că și doctorii pământești vă dau regim, și voi îi ascultați, și vă fac sănătoși? Dar Doctorul ceresc, cum nu vă va vindeca și trupește și sufletește?
... Iată, măi copiii Mei, descoperirea morților! Iată, înviază câte doi, câte trei, și ferice de ei, care au înviat de la moarte la viață! Iată cum ies din groapa morții și cântă cântarea sfântă. Voi știți că toți înviază, dar nu toți o dată. Iată, copii, voi știți că și morții aud aceste cuvinte sfinte? Aceste cuvinte ce le auziți voi, le aud și morții și se miră cum voi ați avut acest dar duhovnicesc atât de mare, că dacă ei auzeau aceste cuvinte sfinte, ar fi ajuns pocăiți.