Cuvântul lui Dumnezeu din Duminica a treia a Postului Mare, a sfintei Cruci. Sărbătoarea sfinţilor patruzeci de mucenici din Sevasta

Vine Tatăl şi Fiul şi Duhul Sfânt şi Se face cuvânt pe pământ. Amin. Israele român, Eu sunt Dumnezeu, şi locuiesc în ceruri, iar cerurile spun slava lui Dumnezeu. Amin.

Israele român, popor al Domnului, închină-te Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi să trăieşti cu închinare înaintea Mea, căci Eu sunt Domnul, Care M-am închinat înaintea ta ca să te învăţ lucrarea închinării. închinare înseamnă iubire. Fără iubire de Dumnezeu nimeni nu se poate închina lui Dumnezeu cu viaţa lui, nimeni nu-şi poate închina viaţa lui în mâinile lui Dumnezeu, şi şi-o închină potrivnicului lui Dumnezeu, dar tu, poporul Meu cel hrănit cu fructul iubirii Mele, închină-te cu tot cugetul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată virtutea ta, lui Dumnezeu, Care te-a învăţat El însuşi lucrarea închinării, prin închinarea Sa cea pentru om.

E sărbătoare de sfinţi mucenici, şi Eu vin din cer, de lângă Tatăl, şi cu Tatăl, şi cu sfinţii şi cu îngerii şi cu toate puterile cereşti, şi îţi dau din duhul mângâierii, poporul Meu. Eu sunt Domnul, şi trec prin porţi şi vin din cer la tine cu Duhul Mângâietorul, pe Care Eu L-am făgăduit celor ce se închină Mie în Duhul Adevărului, aşa cum voieşte Tatăl să fie închinarea celor ce iubesc pe Dumnezeu. Cei ce iubesc pe Dumnezeu, nu sunt osândiţi de păcat, căci sunt iubiţi de Domnul şi au peste ei pe Duhul Mângâietorul, Cel ce de la Tatăl purcede. Cei ce iubesc pe Dumnezeu, nu iubesc păcatul, căci păcatul osândeşte pe om, dar cei iubiţi de Domnul iubesc pe Domnul şi se fac iubire şi închinare înaintea Domnului.

Am pus ţie masă cerească, Israele, şi la masa Mea cu tine am sfinţii cei vii, care au adus închinarea lor înaintea Mea. Cu ce începe închinarea? începe cu credinţa în Dumnezeu, şi din credinţă se naşte iubirea de Dumnezeu, şi din iubire se naşte lucrarea închinării, şi omul se dă lui Dumnezeu, aşa cum toţi sfinţii cerului s-au dat. Cine se dă lui Dumnezeu, acela ştie să se închine. Cine nu se dă lui Dumnezeu în chip adevărat, acela se face fariseu prin închinarea lui.

O mulţime de lume merge la biserică, dar nu ştie ce este lucrarea bisericii. O, poporul Meu, o, biserică a Mea, o, copilaşi închinaţi lui Dumnezeu! Nu ştiu oamenii ce înseamnă biserică. Mă vait ca unul plin de durere fără de mângâiere. Nu ştiu oamenii care merg la biserică, zic ei, nu ştiu ce înseamnă această taină. Biserica este taina lui Dumnezeu, şi oamenii nu ştiu nimic despre această lucrare, despre taina bisericii nu ştiu oamenii. O, ce durere pe Mine, Cel înşelat de mulţime de oameni care zic că merg la biserică! Nu ştiu oamenii ce înseamnă închinare. Ei ştiu că închinare la Dumnezeu este să-şi facă omul pe trupul său semnul sfintei cruci cu mâna dreaptă. Mai mult de atât nu ştie omul care se scoală şi se spală şi se îmbracă şi pleacă la biserică, zice el. Nu ştiu oamenii că la biserică merg cei ce vor să înveţe să fie închinaţi lui Dumnezeu. O, nu mai am biserică pe pământ, căci preoţii mint pe oameni cu acest nume de biserică şi îşi fac câştig preoţii, şi mai mult nimic. Au căzut gloate întregi de oameni sub mâna preoţilor care înşeală pe Dumnezeu şi pe oameni, şi oamenii nu ştiu ce înseamnă închinare.

Astăzi biserica lumii are scris peste ea de la sfinţi şi de la părinţi sărbătoarea duminicii sfintei cruci, înjumătăţirea vremii postului cel mare pentru întâmpinarea sărbătorii răstignirii Mele şi a învierii Mele pentru om. Cu cine să vorbesc Eu despre post? Ce ştie lumea despre această putere? căci postul este putere în om, nu este slăbire în om. Scris este în Scripturi cuvântul Meu: «Este, oare, acesta un post care-Mi place, o zi în care omul îşi smereşte sufletul său: să se aplece ca o trestie, să stea în sac şi în cenuşă? Oare, acesta se cheamă post şi zi plăcută Mie? în fiecare zi aceştia Mă caută pentru că ei voiesc să ştie căile Mele, ca un popor care lucrează dreptatea Mea, ca un popor care nu se abate de la legea lui Dumnezeu». O, nu acesta este post, ca să nu mănânce omul mâncare bună sau deloc mâncare; nu numai atât înseamnă post. Post înseamnă iubire de Dumnezeu şi de oameni. Post înseamnă să ai şi să dai tot ce-ţi prisoseşte, căci de la Dumnezeu ai, nu de la tine ai. Sunt oameni plini de bogăţii şi postesc zile de post. O, bogaţii care postesc aşa, nu ştiu, n-are cine să le spună ce înseamnă post. Bogatul care nu posteşte de bogăţii, acela nu atinge cu mintea lui taina postului. Bogatul nu posteşte, şi el nu ştie acest adevăr. Precum săracul nu posteşte, tot aşa şi bogatul, dar nici unul, nici altul nu ştiu ce înseamnă taina postului. Dar cine sunt cei ce postesc?

Vine duhul înţelepciunii lui Dumnezeu pe pământ ca să înveţe pe oameni adevărul cuvintelor. Eu sunt Domnul, şi locuiesc în ceruri, iar cerurile spun slava lui Dumnezeu, spun adevărul lui Dumnezeu. Ce sunt cerurile? Cerurile sunt sfinţii, care au trăit şi trăiesc cu închinare înaintea lui Dumnezeu. Cine sunt cei ce postesc? Aceia sunt cei ce-şi închină viaţa lui Dumnezeu şi sfinţilor cei asemenea Lui. Cine-şi închină viaţa lui Dumnezeu şi celor plăcuţi lui Dumnezeu, aceia sunt oameni care împlinesc Scripturile lui Dumnezeu, voile lui Dumnezeu între cer şi pământ, şi aceştia lucrează taina şi lucrarea postului.

Cine trebuie să postească? Cel ce nu posteşte, acela trebuie să postească. Ce înseamnă să postească omul? Omul nepostitor este omul care calcă poruncile lui Dumnezeu, nu omul care mănâncă. Cel ce calcă voia lui Dumnezeu în el, acela poate să nu mănânce cât o vrea să nu mănânce, dar Eu îi spun unuia ca acela că nu ştie ce este postul.

Ce înseamnă om care posteşte? Acela face binele lui Dumnezeu în trupul său; acela pune acest bine înaintea oamenilor ca să fie văzut spre înţelepţirea multora care vor să înveţe taina bisericii, taina lui Iisus Hristos, pâinea omului îndumnezeit; acela împarte pâinea aceasta cu cel flămând de pâine, că nu este o mai mare milostenie între cer şi pământ ca atunci când înveţi şi deprinzi pe om să mănânce pâine din cer, căci Eu aşa am spus: «Eu sunt pâinea care se coboară din cer spre viaţa oamenilor». Amin.

Adevăr adevărat grăiesc ţie, Israele: săracul şi bogatul nu postesc. Nu ştiu oamenii adevărul cuvintelor acestea, sărac şi bogat; căci după mintea omenească, săracul este cel ce nu are, iar bogatul este cel ce are de toate. Dar după mintea cea dumnezeiască, săracul este cel ce nu voieşte să aibă cele ce nu sunt de folos sufletului, ca să aibă pe Dumnezeu bogăţie şi slavă şi bucurie şi mulţumire, iar bogatul este cel ce are de la Dumnezeu pentru ca să dea celor fără de griji pământeşti şi care poartă grijă de cele cereşti pentru el şi pentru oamenii închinători lui Dumnezeu. Când nu ai şi nu mănânci, nu înseamnă că posteşti. Când nu voieşti să ai, aceasta înseamnă post de cele ce sunt şi nu sunt spre viaţă veşnică. Iată postul ce este: când ai de toate şi nu le foloseşti tu, ci le chiverniseşti spre cele care folosesc lui Dumnezeu şi sfinţilor lui Dumnezeu, aceea înseamnă închinare lui Dumnezeu şi post pentru Dumnezeu, post pentru postitori, jertfă pentru postitori, nu pentru săracii care nu mănâncă pentru că nu au şi care ar mânca orice şi ar face orice dacă ar avea, ca şi lumea cea păcătoasă. Săracii Mei sunt alţii decât săracii pământului. Săracii cerului e una, iar săracii pământului e alta. Bogaţii cerului e una, iar bogaţii pământului e alta.

O, poporul Meu, nu ştiu oamenii adevărul cuvintelor. Vine duhul înţelepciunii lui Dumnezeu, vine din cer pe pământ ca să înveţe pe oameni adevărul cuvintelor. Nu cel ce posteşte de bucate este om postitor şi smerit înaintea Mea. Omul cel smerit lui Dumnezeu, omul postitor, este omul care se închină Mie cu cugetul şi cu inima şi cu sufletul şi cu virtutea lui, iubind pe Dumnezeu cu acestea ale lui.

O, fiilor din grădina cuvântului Meu care-Mi sunteţi poartă Mie între cer şi pământ! Desluşiţi bine tainele acestor cuvinte, ca să înveţe Israel de la Mine prin voi, căci aceste cuvinte sunt adânci, şi Israel se încurcă în ele. închinare lui Dumnezeu, e mare taină această lucrare. Să se plece omul înaintea lui Dumnezeu şi să stea aplecat sub voia Domnului şi să stea cu iubire, nu numai cu aplecare, căci adevărata aplecare este iubirea de Dumnezeu. Amin.

Cei patruzeci de sfinţi care sunt sărbătoriţi azi în cer şi pe pământ, au fost adevăraţi închinători lui Dumnezeu, iar cei adevăraţi sunt vii, şi sunt. închinarea începe cu credinţa în Dumnezeu, Cel propovăduit de sfinţi, şi din credinţă se naşte iubire de Dumnezeu, şi din iubire se lucrează lucrarea închinării, şi omul se dă lui Dumnezeu, aşa cum toţi sfinţii s-au dat. Cine se dă lui Dumnezeu, acela este învăţat de Dumnezeu să se închine cu viaţa lui, lui Dumnezeu. Amin. Cine nu se dă lui Dumnezeu în chip adevărat atunci când se dă, acela se face fariseu prin închinare.

O, copilaşi purtaţi de braţele mângâierilor Mele, învăţaţi mereu lucrarea închinării în chip adevărat. învăţaţi, ca să fiţi învăţători prin închinarea voastră înaintea Mea. Eu vin mereu cuvânt din cer la voi ca să vă mângâi şi să aveţi putere pentru viaţa voastră întru Mine. Eu vin, dar veniţi şi voi, şi să ne întâlnim prin venire unii spre alţii. Eu lucrez, dar lucraţi şi voi tot aşa. Eu grăiesc cu voi, dar grăiţi şi voi cu Mine şi pentru Mine. Eu vin cu sfinţii, dar sfinţii au nevoie de mângâiere de la voi.

De ce se întâlnesc cei ce se întâlnesc? Ca să se mângâie unii pe alţii, de aceea se întâlnesc. Voi, fiilor, vă întâlniţi unii cu alţii? întâlnirea înseamnă mângâiere a sufletelor, a duhurilor voastre, nu întâlnire a trupurilor şi atât. Vieţuirea împreună în Domnul înseamnă vieţuire împreună a duhurilor voastre, nu vieţuire a trupurilor împreună şi atât. în zadar este să vieţuiţi cu trupul împreună dacă nu vă adunaţi să vieţuiţi împreună cu duhul şi cu Domnul duhurilor cu voi.

Am spus vouă să trăiţi pentru suflet lucrând trei părţi, iar pentru trup lucrând o parte din părţi. Dar azi vin şi vă spun că vremea Mea este aproape de voi, şi cu voi este, iar voi trebuie să trăiţi patru părţi pentru suflet, nu numai trei. Să trăiţi cu tot întregul vostru pentru omul vostru cel ceresc, pentru trupul cel ceresc, fiilor. Dar cum se poate, oare? Să nu ziceţi şi voi că sunt grele cuvintele Mele pentru voi. Fiilor, fiilor scumpi între cer şi pământ, faceţi din trupurile voastre organe ale Duhului Sfânt folositoare sufletelor voastre, căci sufletele au veşnicie şi au lucrare de răscumpărare a trupurilor lor pentru veşnicie. Amin. Oare, veţi ţine voi minte cele ce v-am învăţat să faceţi cu trupul vostru? Oare, veţi face voi ce v-am spus să faceţi? Răspundeţi-Mi, fiilor! Răspunsul vostru va fi făcând cele în care v-am aşezat să le faceţi.

O, fiilor, nu staţi flămânzi de Dumnezeu, nu staţi nemâncaţi. Mâncaţi toată ziua şi toată noaptea această mâncare. Aşteaptă sfinţii zi şi noapte hrană din guriţele voastre, căci sfinţii sunt flămânzi după tainele Mele cele ce sunt puse în voi de la Mine. Faceţi-vă minune pentru sfinţi, faceţi-vă biserică a sfinţilor, că vor sfinţii să se slăvească prin voi cu slava lor pe care o au de la Mine pentru închinarea pe care au adus-o ei înaintea Mea.

Fiilor, fiilor, Mi-e dor de duhul vostru împreună, că unde sunteţi voi adunaţi cu duhurile, acolo şi Eu sunt, ca să Mă bucur şi ca să vă bucur dându-Mă vouă cu duhul mângâierii pe care l-am făgăduit celor sfinţi. Cel ce nu grăieşte în duhul, acela doarme cu duhul, acela este singur, şi nu este bine să fie omul singur. Am grăit vouă despre taina bisericii ca să audă şi omul bisericii lumii şi să facă voia Mea ca şi voi.

Fiilor, fiilor, atâtea bucurii aşteaptă să se desăvârşească prin voi, pentru voi şi pentru mulţi care aşteaptă răsplata pentru închinarea lor Mie! Eu sunt Domnul, Care Mă închin înaintea voastră, căci închinare înseamnă aplecare, înseamnă iubire, înseamnă să faci voia celui ce-l iubeşti, la ce este bine şi dumnezeiesc pe pământ. Sunt cu masă cerească între voi şi cu praznic de sfinţi, ca să vă învăţ, ca un Dumnezeu, lucrarea închinării. Nu uitaţi învăţătura Mea, căci cel ce nu face cele ce-l învăţ, este cel ce uită, iar cel ce face după cuvântul Meu, este cel ce învaţă pe alţii să se închine Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Amin.

Am grăit vouă ca să învăţaţi şi ca să fiţi învăţători peste pământ, şi ca să aveţi ucenici aşa cum am avut Eu, şi Eu să-i iau şi să fac din ei fii ai lui Dumnezeu, închinători adevăraţi zi şi noapte înaintea Mea, căci vin să pun slava Mea peste cei plăcuţi Mie. Amin, amin, amin.

22-03-1998