Cuvântul lui Dumnezeu

... Să ştiţi că Domnul Iisus a fost, este şi va fi, şi ochii se vor lumina, ai aceluia care-L va vedea de atunci şi pururea, căci cine L-a văzut, nu-i va pieri vederea.

... Credinţa e o cămaşă fină, şi cine o îmbracă, nu se rupe, şi ţine, apără de rugină şi de orice durere trupul şi duhul.

Copilaşii Mei, vă întreabă Domnul şi pe voi: ştiţi să tămăduiţi? Ştiţi să vă închinaţi? Vă întreabă Domnul: ştiţi să credeţi în Domnul Iisus Hristos? Tată, mulţi fac cruci, mulţi se închină şi nu agonisesc nimic. Mulţi fac cruci pentru diferite boli. Mulţi fac cruci pentru diferite suferinţe. Mulţi fac cruci pentru diferite necazuri şi nu folosesc nimic, nu primesc nimic.

Am venit ca un prunc. Am venit ca un voinic. Dar azi sunt în chip nevăzut, în Duh, şi zbor din pom în pom şi vreau să-Mi sălăşluiesc loc, ca niciodată să nu plec din vatra voastră. Dar iată, vine vremea să nu mai găsesc loc şi vatră în inimile voastre.

... Iubitul Meu popor, ai să porţi în loc de cruce, un topor; ai să porţi în loc de cruce, o secure; ai să porţi în loc de cruce, un semn pe frunte. Şi să ştii că cine îşi va părăsi crucea, va muri; va muri o dată pentru totdeauna. Vai de omul care va fi lipsit de acest semn!

... Creştine, nimeni nu are cu ce să-ţi dea valoarea ta, că de la răsărit la apus, din miazănoapte în miazăzi de s-ar vinde tot, nimeni nu ar putea să dea valoarea ta. Valoarea unui lucrător al Meu nu are preţ, nu are nimeni, nimeni putere să-i plătească, decât numai Dumnezeu. Dumnezeu îi dă de la El plată nemăsurată. Nu ştiţi, tată, că aveţi de călătorit? Nu ştiţi, tată, că aveţi de suferit? Nu ştiţi, tată, că aveţi de muncit şi de lucrat cu Mine? De ce slăbiţi, tată? Daţi răspunsul. Veniţi-vă în fire. Fiule, dacă ai petrecut fără duh, să ştii că ai petrecut în întuneric. Domnul Iisus vă spune că ne vom vedea şi fiecare va apleca faţa la pământ, şi unii vor privi sus, la faţa Mea, şi vrednici vor fi.

... Bărbatul şi femeia vor să fie plăcuţi de legea de astăzi, nu de legea Mea. O, ce vopsită pe faţă era legea aceasta de astăzi când a venit! că-ţi dădea vasul plin de mâncare. Eu ţi-am umplut mii şi mii de vase, şi nu aşa ca să munceşti cu norma. Această lege de astăzi ţi-a luat tot, tot, şi ai să mori pe brazdă şi nu-ţi pune măcar o cruce la cap, că zice că eşti în sectă periculoasă. Iubitul Meu, ai să fii împuşcat pe cale, ai să fii înjunghiat pe cale, ai să fii măcelărit pe cale, dar Domnul Se va da la o parte şi nu te va cunoaşte, că Domnul îşi apără zidirea Sa, dar pe cel ce nu e cu Mine, nu pot.

... Zicea cineva: „Nu cred eu să nu reuşească fiica mea. Nu cred eu să nu reuşească fiul meu. Sunt foarte deştepţi”. Nu ştiinţa te ridică la treaptă, ci o singură cruce trainică, şi mulţi pentru o singură cruce folosesc multă avere.

Ascultaţi, creştinilor, căci cu foc vorbeşte Domnul în faţa voastră, şi cu acest foc va arde pământul tot şi va arde şi haina de petrol pe care o purtaţi voi astăzi. Credeţi?

... Nu mai îngăduiţi copiilor voştri să iasă afară din curte, că învaţă de la lume lucruri grele şi rele. Să nu ştie copiii voştri că acela e pumn, că ameninţarea aceasta aduce moarte.

... Nu vă îngrăşaţi trupul, şi să vă îngrăşaţi duhul, căci pe trupul îngrăşat pământeşte, toate durerile îl lovesc, iar trupul îngrăşat duhovniceşte, toate durerile le biruieşte. Cine este sănătos în duh, acela va sfărâma orice piatră care stă împotriva sa.

... Vine vremea să luaţi paloşul, dar să ştiţi să-l mânuiţi. Nu paloşul pe care l-au luat săracii ca să-i scoată pe cei bogaţi din casele lor, ci paloşul care-l va dezmoşteni pe antichrist.

... Tată, să nu dispreţuiţi acest trup prin care v-am grăit, că va veni vremea să vă părăsească, pentru că e prigonit şi alungat şi bătut şi hulit de toată inima celor ce Dumnezeu i-a învăţat binele şi ei nu au ascultat.

... Am căsătorit ca să nu ziceţi că am scos ceva din lege, şi n-am ţinut tineri necăsătoriţi. Ferice de cine a stat până la ziua păstrată şi şi-a păstrat fecioria. Vai de acela ce nu şi-a păstrat fecioria!

Este cineva care aşteaptă să se căsătorească şi zice: „A căsătorit alţii mai mici, şi pe mine mă trimitea la mănăstire. A căsătorit, şi pe mine m-a trimis să mă pocăiesc”. Nu mai judecaţi, că vă veţi căi. Da. E numai şi numai îndoială în poporul Meu de ceea ce a făcut Dumnezeu: „că m-a dus de la oraş, la ţară; că m-a dus la mănăstire; că la unul i-a dat să trăiască aşa, şi la altul i-a dat să trăiască aşa...”. E numai îndoială în poporul Meu: „că unul suferă, şi altul nu suferă”. Dar Eu zic: fiecare va avea vreme de suferit şi nimeni nu va scăpa de suferinţă, dar să asculte de aceste cuvinte, oricum ar fi ele. Suferinţa vasului Meu nu a avut-o nici Lazăr şi nici Iov, şi nimeni nu a avut şi nu a suferit această suferinţă, că nici în casa ei nu este iubită.

... Mai e puţin şi vine ce e scris să vină să facă ordine în această lume. E scris să facă dreptate şi să împartă la fiecare după meritul său.

14-07-1978