Mă scriu în carte cu sărbătoare de arhierei şi Mă dau poporului Meu învăţătură de viaţă, ca un Învăţător Care-Şi are grijă de ai Săi. Sunt Domnul Iisus Hristos Învăţătorul şi M-am făcut pildă de viaţă celor învăţaţi de Mine pentru trăirea lor, aşa cum un învăţător poate fi adevărat învăţător şi cu putere pentru învăţătură peste cei ce învaţă de la el viaţa. Aşa i-aş fi voit Eu învăţători pe cei ce s-au aşezat în numele Meu peste oameni, o, şi câtă viaţă ar fi în oameni dacă ar fi avut la cine să se uite ca să-şi lucreze ei viaţa lor!
Eu sunt Păstorul Cel cu crucea în spate, însângerat sub ea cum am fost şi neiubit de lumea cea plină de păcat, dar cei ce s-au aşezat pe scaune de păstori nu stau sub cruce, ci îşi poartă la gât cruce strălucitoare şi sunt măriţi de lume cu podoabele lor bătute cu fir şi n-au suferinţă pentru cruce, şi numai slava cea trecătoare învaţă omul de la ei, şi nu mai sunt pe pământ păstori cu milă de turma Mea cea săracă de duh şi de har, şi Mă fac Eu Însumi păstor peste ea şi-Mi las glasul blând de păstor peste ranele ei, neştiute de ea rane, că nu mai are ea doctor ca s-o cerceteze pe ea şi s-o aducă în braţe la izvor şi la vindecare, aşa cum Eu Mă dădeam celor zdrobiţi sub bucuria vieţii trecătoare şi zbuciumaţi apoi de amăgirea ei.
Am avut din timp în timp păstori cu milă şi-Mi vegheau cu dreptate turma, dar cei drepţi pentru ea încap cu greu cu lucrarea lor lângă cei numiţi păstori numai pentru slava lor peste oameni. Au adunat părinţii sfinţi într-o singură zi de sărbătoare pe cei trei arhierei ai Mei, Vasile, Grigorie şi Ioan, păstori care s-au jertfit pentru asemănarea lor cu Mine, pildă făcându-se ei celor ce se vor păstori de suflete, dar amăgitorii Mi-au furat mereu slava Mea de păstor ca să se facă ei cu ea slavă pentru ei, numai că slava Mea este suferinţa, crucea purtată din greu, viaţă Mie dată spre răstignire, în locul celor ce păcătuiau pentru pedeapsa lor apoi.
Mare şi multă a rămas pe pământ învăţătura celor trei păstori, pomeniţi azi în duh de biserică, prigoniţi pe pământ în vremea lor de cei ce se aşezau unul pe altul pe scaune de păstori pentru slava lor. Adevăratul păstor este cel ce arată celor învăţaţi de el cum se suferă pentru vindecarea celor povăţuiţi de el pentru scăparea lor din vină, căci oamenii îşi fac rost de vină pentru viaţa lor cea fără de păstor peste ea, şi apoi ei trebuie să sufere pentru curăţirea lor ca să-şi câştige înapoi viaţa irosită în păcat. Un păstor de suflete îi arată omului că păcătuieşte împotriva vieţii cea de la Dumnezeu lăsată pentru om şi că trebuie să se vindece de păcat. Un păstor cu milă de oameni se ia la luptă cu vrăjmaşul vieţii omului şi este rănit apoi în locul celor vindecaţi, şi seamănă cu Mine cei ce păstoresc aşa.
Eu, Domnul, Păstorul Cel cu crucea în spate şi apoi aşezat pe ea în cuie bătut, plin de răni pe drumul crucii pentru viaţa oilor păstorite, voi sta la judecată cu furii, cu cei ce şi-au luat slavă de păstori în numele Meu, uitând ei ce trebuie să fie un păstor adevărat, după chipul şi asemănarea Mea păstorind peste oameni, şi voi sta de-a dreapta Mea cu cei ce au păstorit dându-şi viaţa pentru om, aşa cum Eu am păstorit, iar furii va fi să dea răspuns lui Dumnezeu pentru oile rătăcite şi nepăstorite pe drumul cel plin de spini şi de pălămidă, drum care-i răsare în calea omului cel căzut pe cale de şapte mii de ani prin neascultare, şi pentru care Eu am ridicat pe umeri crucea Mea cea grea şi M-am lăsat apoi pe ea întins în cuie ca să plătesc în locul omului simbria cea pentru păcatele lui şi să-l dau pe el apoi Tatălui, ca trudă a Mea înaintea Sa pentru plânsul Lui cel după om. Amin.
– De-a dreapta Ta suntem întru venirea Ta cu noi pe pământ cuvânt pentru judecata furului, o, Doamne, Păstor slăvit prin cruce între pământ şi cer acum două mii de ani, şi apoi slăvit prin toţi cei ce sufereau de la cei necredincioşi pentru numele Tău mare peste pământ! Toţi trei într-un duh al iubirii de Dumnezeu am tânjit pentru Tine şi pentru oile Tale, strivite pe cale din pizma diavolului, care s-a aşezat să-l cadă pe om dacă el a căzut din slava sa prin omul neascultării de Tine la început. Ne-am luptat cu duhul lui satana ca să scoatem oamenii de sub osânda lui, şi am îndrăznit acestea toate în numele Tău, păstori cu milă de oi cum eram, căci aşa ne-ai zidit Tu mai înainte să ne alegi păstori pentru oi prin iconomia Ta, o, şi cât de dispreţuiţi şi alungaţi am fost de arhiereii, de slujitorii de peste biserică atunci! Păstoream cu milă şi cu dreptate peste cei ce li se făcea strâmbătate şi povăţuiam îndeaproape turma Ta din mijlocul ei, nu de pe scaune slăvite sau din haine strălucitoare, iar cei de lângă noi slujitori de biserică ne vindeau batjocurii şi dispreţului. Învinuirii şi înjosirii ne dădeau cei ce aveau grijă de păcatele noastre, iar de ale lor ba, şi aşa ne dădeau ei prigoanei şi suferinţei apoi, ca să nu-i mai păstorim pe cei credincioşi Ţie şi nu lor, căci cei credincioşi îşi căutau prin noi mântuirea cea de la Tine, iar noi căutam prin ei mântuirea noastră prin lucrul nostru cel pentru ei înaintea Ta, dar nu ne-au putut îndura furii de cele sfinte, slujitorii de biserică îmbrăcaţi în piei de oi, şi ne-au chinuit pe pământ şi ne-au alungat ca stricători, iar urmaşii lor ne-au zidit de atunci şi până azi mormintele, înfrumuseţându-ni-le, mărturisind ei prin aceasta că sunt urmaşii celor ce ne-au nimicit dintre oameni ca să păstorească ei după plăcerea lor, după socoteala lor cea pentru ei, şi nu după dorul Tău cel lung după om, ostoit în Tine numai de la cei ce au păstorit ca şi Tine turma Ta pierdută, din pricina lipsei de păstori peste ea.
Venim cu Tine cuvânt pe pământ şi mergem şi intrăm în casa furului şi a celui ce jură strâmb pe numele Tău şi vor fi nimicite lemnele şi pietrele ei, precum este scris în Scripturi despre efa în care se află toată fărădelegea şi care va fi dusă în Babilon, la locul ei. Venim cu Tine în cuvânt şi rostim în casa celor ce stau în numele Tău stăpâni peste oameni, şi le cerem răspuns pentru viaţa oilor Tale şi le spunem lor aşa:
Pentru că aţi păstorit cu asprime şi cu cruzime oile, iar ele au rătăcit pe toţi munţii şi dealurile, Domnul Însuşi vine şi păstoreşte şi cercetează turma Sa, iar voi veţi da Lui răspuns pentru ceea ce aţi lucrat pentru El sau împotriva Lui peste oile Sale. Noi însă vă povăţuim cu iubire, împăcaţi-vă cu Dumnezeu, că El este iertător şi vă dă din plinul Său, din Duhul Său darul iubirii şi al temerii de Dumnezeu, numai să-L primiţi voi aşa cum vine El la voi şi să căutaţi să lucraţi ca Domnul pentru turma Sa, căci nedreptatea cea pentru El şi pentru oile Lui nu este lucrarea păstorilor, ci a furilor de oi. Fiţi iubitori, fiţi credincioşi, fiţi sfinţi şi nu vă îndoiţi în voi pentru aceste sfinte puteri pentru cei mântuiţi! Deschideţi Domnului! Iată-L cum vine la voi! Cunoaşteţi-L şi primiţi-L! El aşteaptă să-I deschideţi şi să-L primiţi ca să vă şteargă păcatele şi să vă daţi Lui şi lucrului Său cel sfânt pentru Scriptura înnoirii lumii, că iată, vine Domnul, vine cu zecile de mii de sfinţi ai Săi, precum este scris să vină, şi fericiţi vor fi cei ce vor spune Lui: vino! Amin.
– O, stau şi ascult iubirea şi lucrarea voastră cea din dreapta Mea, o, arhierei iubiţi ai Mei. V-am dat menire mare acum, la sfârşit de timp, căci iconomia Tatălui Savaot v-a dat vouă partea să binecuvântaţi din cer cu binecuvântare arhierească lucrarea cuvântului Meu cel de azi la începutul ei în anul 1955, şi apoi iarăşi, spre sfârşitul cel bun al mersului Meu pe mai departe apoi cu lucrarea Mea, cu noua Mea lucrare, căci am spus prin Duhul Meu: «Noi le facem pe toate!». Îmi fac lucrare mare pe pământ şi zidesc Noul Ierusalim, şi lucrarea cuvântului Meu a mers din greu vreme de cincizeci de ani ca să ajung cu ea la praznicul cincizecimii ei, la Scriptura de Nou Ierusalim, de nou popor, buchet de flori, culese cu lacrimi şi cu dor nestăpânit ca să-l pun în glastră înaintea Tatălui şi să-l pun în sfeşnic ca să lumineze şi să zidesc pe el viaţa veacului ce va să fie după învierea morţilor, precum este scris. Amin.
Binecuvântată este lucrarea Mea arhierească prin voi în mijlocul poporului Meu cel nou! Voi sunteţi martorii Mei cei din cer, şi tainic am lucrat şi lucrez prin voi, prin lucrarea ungerii Mele celei de azi, ungere din cer, după rânduiala lui Melchisedec, aşa cum este scris în Scripturi despre lucrarea cea tainică a lui Dumnezeu peste cei credincioşi la sfârşit. Mângâiaţi-vă, că şi Eu Mă mângâi, căci truda, ca şi durerea Noastră, este grea. Aşa Ne este şi aşteptarea, iar cei necredincioşi vor fi ruşinaţi când Domnul va şterge lacrima celor dispreţuiţi de ei pentru mersul Meu cel greu pe mai departe prin cei credincioşi, şi cărora li se şterge orice greşeală, căci sunt credincioşi, şi duhul pocăinţei este duhul lor. Amin, amin, amin.
12-02-2010
