Cartea Mea de azi se deschide la porunca Mea, şi Eu intru în ea cuvânt, căci sunt Domnul puterilor şi împlinesc tot ceea ce Eu grăiesc în cer şi pe pământ. Am străjeri în cer şi pe pământ pentru împlinirea cuvântului Meu, şi altfel Eu nu-Mi rostesc cuvântul. Amin.
Cu mult timp mai înainte de a Mă face Eu la porunca Tatălui Fiu al omului, Duhul lui Dumnezeu a grăit prin prooroci şi a zis: «Bucură-te, Sioane, că iată, vine împăratul tău, vine la tine drept şi biruitor, şezând pe asin, pe mânzul asinei. El vine cu plata, şi răsplătirile merg înaintea Lui, şi ţie ţi se va zice popor răscumpărat de Dumnezeu, cetate nepărăsită, căci pentru Sion Eu nu voi tăcea şi pentru Ierusalim nu voi avea odihnă până ce dreptatea lui nu va ieşi la lumină şi mântuirea lui nu va arde ca flacăra, până ce neamurile nu vor vedea şi toţi regii slava ta, şi te vor chema pe tine cu nume nou, pe care îl va rosti gura Domnului, şi numele tău va fi: „întru tine am binevoit”, iar ţara ta, „cea cu bărbat”, şi pământul tău va avea soţ, şi Cel ce te-a zidit Se va însoţi cu tine, Ierusalime. Pe zidurile tale Eu pun străjeri, care nici zi, nici noapte nu vor tăcea, şi ei îi vor aduce Domnului aminte de făgăduinţele Lui, şi Domnul va aşeza din nou Ierusalimul, ca să facă din el lauda pământului, şi numai cei ce vor fi adunat grâul şi mustul vor mânca şi vor lăuda pe Domnul, iar cei ce vor fi făcut culesul vor bea vinul în curţile templului Meu cel sfânt». Amin.
O, Mă doare când Mă uit pe pământ şi îi văd pe cei ce-şi zic credincioşi şi creştini că nu ştiu ce înseamnă să-Mi sărbătorească ei sărbătorile Mele şi să se împlinească ele în ei ca o proorocie împlinită. Mă doare când văd că nu sunt pricepute Scripturile care au vestit despre venirea pe pământ a Mântuitorului lumii, căci este scris: «Nu te teme, fiica Sionului, Mântuitorul tău vine la tine drept şi biruitor, blând şi smerit şezând pe mânzul asinei, ca să Se însoţească cu tine ca un Mire». O, nici cei de atunci, nici cei de apoi nu au priceput Scripturile care s-au împlinit atunci şi care iarăşi se împlinesc acum, căci ceea ce a fost iarăşi este, şi omul piere din lipsă de înţelepciune, precum este scris, iar Eu, Domnul, sunt Cel îndurerat de la nedragostea omului, şi crucea Mea cea grea a fost şi este necredinţa omului, căci cel ce nu Mă împlineşte pe Mine în el, acela este necredincios, căci credinţa în Mine este omul blând şi smerit cu inima şi care seamănă cu Mine la duh şi la faptă, şi iată, Mi-e Duhul îndurerat în cer şi pe pământ şi nu găsesc mângâiere de la om, iar Scripturile Mele s-au împlinit şi se împlinesc, şi nu pricepe omul taina lui Dumnezeu, voia lui Dumnezeu, care va să se împlinească peste pământ spre bucuria Mea şi a omului. Am intrat pe mânz de asină în Ierusalim acum două mii de ani, mai înainte cu o săptămână de moartea şi de învierea Mea, şi am împlinit Scripturile aşa cum au fost ele scrise, dar nu le-au priceput cei care măcar o zi au dat să le împlinească şi să Mă primească de Mântuitor al lor şi să-Mi cânte: «Osana, binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, împăratul lui Israel».
O, poporul Meu de azi Ierusalim! Nu se poate călăuzi orb pe orb. Cel orb trebuie purtat de cel ce vede, şi trebuie să se lase purtat şi să ştie unde merge şi să asculte ca să poată merge, căci Eu am pus şi pun mereu călăuză înaintea omului, şi iată, Eu sunt Părinte şi sunt Stăpân. Celor ce Mă ascultă ca nişte fii, ca nişte copii, lor le sunt Părinte, iar celor ce Mă ascultă ca nişte slugi le sunt Stăpân, şi nu ştie sluga taina stăpânului ei ca să aibă înţelepciune pentru credincioşie înaintea stăpânului ei. Fiii cei credincioşi sunt numai cei ce-şi iubesc cu putere părintele, supunându-se lui cu iubire în duhul sfielii fieşti cu duhul şi cu trupul şi cu sufletul lor, iar slugile cele curate sunt cele ce slujesc cu credincioşie pe stăpânul lor în duhul supunerii şi al dreptăţii a toate, fiind călăuzite de stăpânul lor, de duhul stăpânului lor.
Mă uit înapoi cu două mii de ani şi-i văd pe cei ce stăpâneau în numele Domnului, aşezându-se peste gloate, îi văd călăuzindu-i pe cei orbi, pe cei ce nu ştiau ca şi ei proorociile şi împlinirea lor, şi îi văd necredincioşi Stăpânului Căruia ziceau ei că îi slujeau înaintea supuşilor lor. O, nu poate orb pe orb să se călăuzească, şi iată, au căzut cei necredincioşi care nu L-au văzut pe Domnul cu ochiul credinţei lor drept şi biruitor venind pe pământ pentru Ierusalim, precum era scris să se împlinească.
O, poporul Meu, credinţa fiilor trebuie să fie curată şi sfântă, şi statornică să fie ea ca a unor prunci care cred când văd şi când aud. O, poporul Meu, să te fereşti, tată, de duhul înţelepciunii omeneşti care îl îngâmfă pe om ca să nu-L aibă pe Domnul de Stăpân peste el. Te-am povăţuit mereu spre pruncie cu iubire în ea ca să-ţi dau ţie împărăţia Mea. Lucrează aşa cum te-am povăţuit, căci Eu, Domnul, te călăuzesc ca să te am, poporul Meu, şi ca să nu te pierd, şi ca să nu te pierzi tu dinaintea Mea dacă ai merge singur fără Mine înaintea faptei tale, înaintea paşilor tăi. Ai grijă să Mă ai Mântuitor al tău drept şi biruitor, căci Eu pentru tine nu am odihnă până nu voi vedea că dreptatea şi mântuirea ta nu va lumina şi nu va arde ca flacăra şi până ce neamurile şi regii de peste ele nu vor vedea slava Mea din tine şi cuvântul Meu împlinit peste tine pe pământ. Ai grijă, Ierusalime, de numele tău cel nou şi de numele Meu cel nou, căci Eu Mă numesc peste tine Cuvântul lui Dumnezeu, precum este scris, şi vin la tine ca un Mântuitor, ca un Mire, iar tu ai grijă să stai în taina miresei, poporul Meu. Iată, e sărbătoarea stâlpărilor, e duminica Floriilor, iar Eu, Domnul, deschid porţile tale şi intru la tine, şi binecuvântat este Cel ce vine la tine întru numele Domnului. O, mângâie-Mi suspinul, poporul Meu Ierusalim. Păstrează-te, tată, în taina şi în fapta Ierusalimului nou. Aşează-te, tată, din zi în zi mai mult în chipul şi asemănarea Mea. Uită-te mereu în Mine şi la Mine, şi caută să semeni cu Mine la cuvânt şi la faptă şi la viaţă, ca să ia totul viaţă de la tine precum ia de la Mine, şi să fii şi tu cu duh dătător de viaţă precum sunt Eu, căci una este să fie omul cu suflet viu, şi alta este să se facă el din Mine cu duh dătător de viaţă, căci viaţa când este în om, este cea care se împarte, şi numai aceea care se împarte este viaţă. Eu am venit ca viaţă să dau, şi din belşug să dau. Aşa şi tu să lucrezi frate peste frate, poporul Meu, şi apoi peste omul necunoscător de taina vieţii, de taina lui Dumnezeu, Ierusalime.
O, mângâie-Mi suspinul, popor miluit de Dumnezeu, şi aşa vei avea şi vei împărţi viaţă din viaţă şi vei fi din Mine precum Eu sunt din Tatăl. Cuvântul Meu tu să-l împlineşti şi să ai grijă de el şi să nu-l pui deoparte după ce ţi-l dau, poporul Meu, ci să-l faci faptă, tată. O, dă-mi putere să stau în mijlocul tău drept şi biruitor şi să-ţi fiu Mântuitor şi să ardă ca flacăra mântuirea ta şi să vadă neamurile pământului şi regii lor, şi să vadă sfinţii şi îngerii şi să se înveselească de la tine, căci gura Mea ţi-a pus nume nou, şi îţi trebuie înţelepciunea Mea ca să lucrezi la asemănarea ta cu numele tău cel nou. O, stai în Duhul lui Dumnezeu, poporul Meu. Fă-te vas al cuvântului Meu şi al Duhului Meu Care grăieşte peste tine şi Care mântuieşte din mijlocul tău. Voiesc mereu să-ţi grăiesc şi să te înţelepţesc, iar tu să iei şi să poţi după voia Mea, poporul Meu. Fiii sunt cei ce au părinte, sunt cei ce împlinesc ascultând de la el, blânzi şi smeriţi cu inima ca şi el, căci Eu sunt Părintele celor ce Mă iubesc aşa cum Eu îl iubesc pe Tatăl şi voia Lui o fac şi stau copil înaintea Lui şi iau din slava Lui şi dau din ea celor ce o iubesc pe ea, împărţind-o pe ea, precum Eu o iau de la Tatăl şi o împart celor ce o iubesc pe ea, căci cei ce iubesc slava lui Dumnezeu, sunt cei ce o împart pe ea. Amin.
Binecuvântate şi împlinite să fie în mijlocul tău sărbătorile Mele, poporul Meu, şi peste şapte zile să cânţi cu îngerii şi cu sfinţii învierea Mea cea de acum două mii de ani, şi să te audă lumea că tu cânţi, şi să adevereşti tu în tine şi în mijlocul tău că Eu sunt înviat în tine, şi cu adevărat să cânţi şi să se audă când tu cânţi Hristos a înviat. O, să nu cânţi cum cântă lumea sau cum au cântat Osana la Ierusalim cei ce M-au primit pe mânzul asinei intrând, şi care apoi Mi-au strigat răstignirea. Tu să cânţi ca fiii, Ierusalime, şi cu credincioşia iubirii să te porţi înaintea Mea şi cu Duhul Sfânt să fie plină fiinţa ta, şi aşa să cânţi şi aşa să ştii ce cânţi, şi aşa să te porţi tu înaintea Mea, iar Eu să am în Mine şi în Tatăl deplină bucuria că tu eşti după adevăr şi după faptă şi după duh popor al Meu, şi aşa să-Mi mângâi tu multul şi îndureratul Meu suspin, poporul Meu. Amin, amin, amin.
01-04-2007
