Cuvântul lui Dumnezeu din Duminica a doua după Paşti, a sfântului apostol Toma

Mă apropii ca să intru în grădină. Amin. Sunt Domnul! Sunt Cel înviat dintre morţi, şi intru şi zic străjerilor Mei: Hristos a înviat!

Vin de la Tatăl, fiilor, şi Mă port cu locaşul Meu cel sfânt spre voi, cu carul slavei Mele, căci scris este: «Carele lui Dumnezeu sunt mii de mii; mii sunt cei ce se bucură de ele. Domnul în mijlocul lor, pe Sinai, în locaşul Său cel sfânt». Amin.

Taina învierii Mele este taina care acoperă pe sfinţi, iar sfinţii sunt vii şi se poartă cu Mine, iar Eu, în mijlocul lor, slujit de îngeri şi de sfinţi. Amin.

Cuvântul Meu este râul de foc care curăţă pe om cu iubirea lui ca să-l tragă la lumină, căci scris-a proorocul: «Un râu de foc se varsă din El. Mii şi mii îi slujeau, şi miriade de miriade stăteau înaintea Lui». Amin.

Mi-am aşezat tronul dreptăţii în grădina de la voi, şi îmi vărs peste pământ cuvântul care curăţă şi vă învăţ lucrarea dreptăţii, lucrarea iubirii, căci scris este: «Domnul iubeşte judecata şi nu va părăsi pe cei ce-L binecuvintează pe El; în veac vor fi păziţi, căci drepţii vor moşteni pământul şi vor locui în veacul veacului pe el şi se vor desfăta de mulţimea păcii». Amin.

Sunt cu zilele învierii peste voi, şi fericiţi sunt cei ce cred cele ce au fost lucrate de Mine în vremea aceea. Apostolul Toma a fost fericit, că din dorul lui de Mine, a voit să Mă vadă înviat, şi M-a văzut după opt zile de la învierea Mea, şi Eu i-am spus: «Fericit eşti că Mă vezi, dar cei ce nu M-au văzut vor fi mai fericiţi», căci credinţa lor va lucra pentru ei, şi credincioşii sunt mai fericiţi. Cei ce Mă văd se învaţă cu fericirea, dar cei ce sunt cuprinşi în taina fericirii sunt purtaţi de ea. Amin. Cel înviat nu poate fi ţinut la uşă, căci trupul Lui este mai presus decât orice hotar. E mare taină hotarul între cele ce se văd şi cele ce nu se văd, iar fiorul acesta sfânt este pentru cei credincioşi care se hrănesc cu tainele Mele. Cei doi ucenici ai Mei cărora le-am dat cina Mea în Emaus, au gustat din taina aceasta, din fiorul sfânt al tainelor Mele cu omul cel credincios.

Voi, copii ai poporului Meu, hrăniţi-vă din fructul acestei fericiri tainice şi staţi mereu între cele ce se văd şi cele ce nu se văd, aşa cum au stat cei doi din Emaus, lângă care Eu M-am apropiat tainic, şi apoi am intrat sub ochii lor sub taina fiinţei Mele, care însoţeşte în taină pe cei ce petrec cu Mine ca cei doi din Emaus. Vă spun această taină ca să vă umplu de fiorul tainei cuvântului Meu care este cu voi, taina sub care stau Eu cu voi. Nu numai cuvântul Meu este cu voi. Şi Eu sunt, iar trupul Meu este acoperit de această taină, de cuvântul Meu, care se face râu de foc şi curăţă pe om cu iubirea lui ca să-l tragă la Mine. O, nu numai cuvântul Meu este cu voi. Eu şi mai mult sunt, căci gura Mea grăieşte peste voi, iar mâna Mea vă mângâie şi vă sprijină şi vă ia povara şi vă aşează cu tot cu ea pe umerii Mei, ca să vă port cu poverile de pe voi, cu lucrul Meu cel de peste voi, că sunteţi copii mici şi slabi ca să pot Eu să vă ajut ca pe cei slabi, ca pe cei neputincioşi, care au nevoie de Domnul. Umerii Mei sunt cel mai adevărat loc pe care staţi voi, căci Eu sunt Păstorul vostru Cel adevărat, şi vă port pe braţe şi pe umeri, iar Cel ce merge, Eu sunt.

O, taina Mea cu voi este taină înfricoşătoare pentru cei din cer care Mă văd cu voi şi care stau mereu aproape pentru Mine şi pentru voi şi îmi slujesc Mie şi vouă, că n-a fost mai greu şi mai strâmt pe pământ ca în zilele acestea ale venirii Mele la voi. De aceea vin şi vă învăţ mereu, ca să vă deprind cu viaţa cea veşnică în voi, că e greu pentru tot omul pe pământ. Viaţa cea veşnică este viaţa care nu moare, este cea care nu asfinţeşte în om, iar voi, cei ce luptaţi pentru ea, aveţi nevoie de ajutor, fiilor, că n-a fost mai greu şi mai strâmt pentru omul credincios, ca şi în zilele acestea ale venirii Mele când fiara cea din adânc, care se ridică să meargă spre pieire, îşi scutură peste tot tainicele ei săgeţi, ca să-i rănească pe cei pecetluiţi ai Mei, ca să-i slăbească pe ei. Dar Eu sunt, şi vă învăţ mereu taina vieţii veşnice în voi, viaţa cea fără de moarte cu voi, viaţă în care sunt numai Eu cu cele ale Mele în om. Cel ce crede în Mine are viaţă veşnică, şi Eu stau mereu în preajma lui, iar el crede aceasta şi trăieşte întru Mine şi Mă bucură cu viaţa lui cea veşnică, cu cele veşnice ale Mele în el, şi apoi cu Trupul şi Sângele Meu de hrană a lui. Amin. Cel ce mănâncă Trupul şi Sângele Meu este cel ce are viaţă veşnică, viaţă cu Mine, vas pregătit pentru hrana aceasta. De aceea stau mereu cu voi, ca să staţi voi cu Mine şi să fiţi treji, fiilor care aţi venit după Mine. Vă ţin mereu trează viaţa cea veşnică în voi, şi de aceea vin mereu şi Mă fac cuvânt peste voi. Nimeni nu mai stă pe pământ cu viaţa cea veşnică în el. Nimeni nu mai ştie ce înseamnă cina Mea cu omul. Voi sunteţi urâţi şi dispreţuiţi de cei ce stau în numele Meu peste sufletele şi peste trupurile oamenilor care se strâng în biserici. Şi precum mai-marii iudeilor şi preoţii şi arhiereii lor n-au voit să creadă în Mine nici după învierea Mea, tot aşa preoţii bisericii de azi nu vor să creadă că voi sunteţi de la Mine, nu vor să pună peste ei cuvântul Meu care este cu voi, cuvântul vieţii veşnice, fiilor. Dar voi aveţi grijă mereu de viaţa voastră, ca să fie a Mea şi nu a voastră. Lucraţi-o ca pentru Mine, ca pe cea mai curată jertfă adusă lui Dumnezeu, şi fiţi mereu atenţi şi treji pentru viaţa voastră, ca să fie ea veşnică mereu, şi să fie ea purtătoare de cele veşnice, căci Eu aşa am zis: «Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu, este cel ce are viaţă veşnică». Amin.

Nu e mult cuvântul Meu peste voi. Nu e prea mult, fiilor. El este cel ce vă ţine de mânuţă cu Mine, căci omul, din firea lui, dă să-L uite pe Dumnezeu. Eu sunt Iisus Hristos, Cel de după înviere. Am plătit viaţa omului cu viaţa Mea, prin moartea Mea pe cruce timp de trei zile, dar omul nu ia pe el haina învierii lui şi nu lucrează viaţă veşnică în el şi peste el ca să vin apoi să Mă dau lui şi să-l fac moştenitor peste cele ale Mele aşa cum v-am făcut pe voi, copii ai cuvântului Meu. Eu pe voi vă învăţ mereu să fiţi vii în toată vremea, căci vremea e cu moarte în ea peste tot. Eu pe voi vă aşez să Mă mărturisiţi înaintea oamenilor, ca să mărturisească pentru voi îngerii înaintea Tatălui Meu. De aceea vă pun la lucru pentru coborârea Duhului Sfânt peste pământ, pentru ca să-Mi vărs Eu slava Mea care este cu voi, pentru ca să Mă împlinesc cu cele făgăduite şi vestite la voi pentru zilele acestea ale împlinirilor Mele cele tainice peste făptură. Voiesc să se înveţe toată făptura cu hrana Mea, cu cuvântul Meu, care îl îndeamnă pe om să-şi lucreze viaţă veşnică şi să dea pe cele moarte din el şi să aleagă faptele vieţii veşnice, ca să fac apoi Eu cu omul cină, aşa cum am făcut cu cei din Emaus, care au rămas cuprinşi în taina cinei Mele cu omul cel credincios, care Mă lucrează pe Mine în el, în taina uşii deschise pentru Domnul. Amin. Cel ce are viaţă veşnică, acela rămâne uşă deschisă pentru Domnul şi se face masă de cină a Mea cu el, căci scris este: «La acela Eu vin şi îmi fac sălaş la el şi cinez cu el şi Mă arăt lui». Trupul şi Sângele Meu este Domnul, Cel văzut prin taina aceasta care se face masă de cină a Mea cu omul în care Eu îmi fac sălaş pentru cina Mea cu el. Cel ce are viaţă veşnică în el, acela a priceput despecetluirea tainei Mele cu el, şi rămâne uşă deschisă între Mine şi el, între el şi Mine, şi are grijă de statul Meu cu el în toată clipa, mai mare decât orice grijă a lui, întâia dintre toate. Apoi, Eu Mă fac plată a lui şi Mă las în el cu Trupul şi Sângele Meu, ca hrană pentru viaţa lui cea veşnică şi ca lucrare a Mea prin mădularele lui, ca unealtă a Mea pe pământ.

O, nu e mult cuvântul Meu cel de peste voi, nu e prea mult, măi fiilor mici. El este cel ce vă ţine de mână cu Mine; el este cel ce vă scoate la lucru în fiecare zi, la lucrul vieţii veşnice în voi şi cu voi şi între voi. O, de ar lua omul de pe pământ venirea Mea la voi ca s-o pună peste el şi să înceapă şi el viaţa cea veşnică în trupul şi în sufletul şi în duhul lui! O, de ar da omul să asculte de la Dumnezeu, Care grăieşte pe pământ ca să-l înveţe pe om fuga de moarte!

Ia, omule, şi te hrăneşte din masa Mea cu poporul Meu! Eu de aceea Mi-am făcut popor în mijlocul tău. Mi-am făcut ca să stau de vorbă cu el despre cele cereşti pe pământ şi să auzi tu vorbirea Mea cu poporul Meu, omule fugar. O, nu fugi de Mine! Fugi mai bine de moarte şi de toate ale tale, dar nu fugi de Mine, nu mai fugi, şi apropie-te şi ia. Vino, că te chem la masă de praznic, te chem la pomană! Vino să-ţi împart pomană! Vino aşa cum veneau cu miile după Mine cei ce-Mi vedeau slava cu care lucram în mijlocul lui Israel acum două mii de ani. Au trecut peste tine două mii de ani de la venirea Mea, de la învierea Mea, omule chemat la masa învierii, la masa milei şi a mântuirii şi a veşniciei Mele cu omul. Acum timpul tău s-a scurs, şi a venit timpul Meu, cel care nu are sfârşit. Acum începe viaţa Mea pe pământ cu omul şi în om. Acum a venit învierea morţilor, şi tu nu vezi, omule încuiat în neştiinţă. O, unde îţi este ştiinţa pe care ai furat-o de la Dumnezeu, omule?

Omul, de la început nu M-a ascultat; de la început s-a făcut împotrivitorul Meu şi s-a rupt din Mine. De atunci am lucrat în fel şi chip ca să-i dau omului pocăinţă, ca să-l fac să Mă caute şi să Mă aştepte şi să Mă dorească din nou peste el prin ascultarea lui de Dumnezeu, dar omul nu s-a mai aşezat să Mă asculte. Eu însă l-am tot strigat, până ce am venit Eu însumi să Mă întâlnesc cu omul, dar omul nu M-a cunoscut că Eu sunt, şi M-a luat şi M-a dus pe dealul Căpăţânii şi M-a bătut în cuie pe cruce, ca pe cel mincinos care se face pe sine Dumnezeu. O, mai bine s-ar fi bătut el pe cruce, dar el e orb şi nu vede nimic şi e încuiat în neştiinţă şi nu ştie. I-am spus însă prin prooroci, ca să ştie de la ei; i-am spus omului că vin de la Tatăl ca să-l răscumpăr din sine şi să-l aşez întru Mine. El însă n-a voit, şi M-a luat şi M-a bătut în cuie pe cruce când am venit, şi apoi Eu am dat preţul vieţii omului prin moartea Mea şi am dat să-l înviez cu învierea Mea. N-a voit nici aşa omul. Nu s-a întors omul la Mine. Nu s-a aşezat omul să trăiască viaţa cea veşnică. Acum Mi-am aşezat pe pământ tronul judecăţii, şi Mă vărs din el cu cuvântul care curăţă şi arăt omului lucrarea dreptăţii. Cuvântul Meu este râul de foc care curăţă pe om cu iubirea lui, cu căldura lui, cu văpaia lui care spală pe om până la os, până la cele dinăuntru ale omului.

De mila ta vin, omule. De dorul tău şi de mila ta Mă deşert peste pământ cu cuvântul venirii Mele. Vreau să te fac rai al Meu, în care să locuiesc Eu şi cu tine, loc în care să nu fie durere sau tristeţe sau suspinare. Aceasta vreau să fac pentru tine. Dar tu vrei? O, răspunde-Mi! Vrei, oare? Şi dacă nu vrei nici azi când auzi glasul Meu cel care te cheamă iar după două mii de ani, ce vei face când nu te va mai sluji voinţa ta? Ea nu te poate sluji pe veci, dar voinţa Mea se ţine acum după tine ca să-ţi dea vecia şi să nu fii singur, omule. O, nu mai sta fără Dumnezeu pe pământ! O, nu mai sta uitat pe pământ! O, nu mai sta supus pământului, omule! O, făptura ta cea dintâi aşteaptă la uşa ta ca să te înveşmântezi cu ea, ca să te împodobeşti întru ea. Omul cel din rai voiesc să fii, că Eu pe pământ voi aşeza pe omul cel din rai. Amin, amin, amin.

Sunt cu raiul pe braţele Mele, ca să-l aşez pe pământ. Aceasta este plata pământului care plânge cu gemete lungi sub aşteptarea venirii Mele, ca să-l scot de sub piciorul omului străin de Dumnezeu, căci pământul este al Meu, fiindcă Eu l-am făcut. Amin. Omul este hoţul care a luat sub stăpânire cele ce nu sunt ale lui, hoţul care s-a furat pe sine din braţele Creatorului său, şi apoi a fugit departe, risipindu-şi viaţa în voile lui. Dar iată, am venit după el. Am venit după om, şi găsesc pământul suspinând pentru stricăciunea omului de pe el. Omul s-a stricat şi miroase urât pe pământ. Omul miroase urât pe pământ şi n-are cu ce se semeţi înaintea Mea.

Am pus de şapte mii de ani pildă de înviere înaintea omului: pomul şi floarea şi iarba care iar şi iar înviază pe pământ chemând omul la înviere în fiecare vreme. Apoi am venit Eu şi am înviat, şi iarăşi l-am chemat pe om spre înviere. Acum aduc peste pământ învierea morţilor ca să-l chem la înviere pe cel ce stă mort pe pământ, mort pentru Domnul. V-am pus pe voi pildă de înviere înaintea oamenilor, fiilor puşi sub taina cuvântului Meu care cheamă pe tot omul la înviere. V-am pus şi nimeni nu ia aminte. Când l-am înviat pe Lazăr din mormânt, nu s-au sfâşiat inimile celor tari la cerbice din vremea aceea, şi au dat să-L omoare pe Domnul vieţii, Care venise să învieze morţii. Şi tot aşa şi azi, nu se sfâşie inimile celor tari la cerbice şi se joacă toţi „de-a popa prostu” şi o fac pe nepricepuţii faţă de venirea Mea cu cuvântul peste pământ, faţă de chemarea neamurilor la înviere. Aceştia sunt hoţii care au luat sub stăpânirea lor pământul şi omul, ca să nu mai am Eu parte pe pământ, dar iată, am venit ca moştenitor al pământului şi am venit după om. Am venit să Mă judec cu omul pentru pământ şi pentru om. Am venit după două mii de ani ca să-l întreb pe om ce a făcut el după ce Eu am murit pe cruce pentru el şi am înviat apoi pentru el, pentru ca să ia el din taina învierii, din taina vieţii veşnice să ia, şi să trăiască prin ea apoi. Am venit, şi aşez pe om înaintea Mea, ca să-Mi dea acest răspuns. Amin. Şi v-am pus pe voi să Mă ajutaţi să vin după om, fiilor aşezaţi de Mine la gura râului de foc care se varsă din gura Mea peste pământ, ca să-l curăţ pe om cu iubirea lui, cu dreptatea lui. V-am pus martori ai cuvântului Meu înaintea oamenilor. Amin. Cuvântul Meu care vine la voi, Eu sunt. El este haina care Mă acoperă pe Mine când vin. Nu numai cuvântul Meu este cel ce vine. Şi Eu sunt, şi Eu vin, iar înaintea Mea merge cuvântul Meu, şi voi, ca semn al venirii Mele; voi, cu viaţa Mea în voi; voi, cu iubirea voastră pentru Cel ce vine iar după două mii de ani de aşteptare. Amin.

O, de aceea vă pun la lucru, copilaşi ai lucrărilor cereşti pe pământ. Vă pun la lucrul cărării cuvântului Meu peste pământ. Vă pun să pregătiţi zilele Domnului, zilele Mele cu voi înaintea oamenilor, iar cei ce sunt aproape de cele ale împărăţiei Mele, să vină să ia din slava Mea cu voi, să ia din râul de foc care curge din Mine peste voi ca să vă fac sfinţi şi să vă ţin sfinţi pentru venirea Mea. Să ia cei însetaţi, să ia din venirea Mea la voi şi să vină după Mine, ca să le dau din gura Mea şi să-i bag sub mantia Mea, să-Mi întind peste ei veşmântul venirii Mele cu sfinţii, trăirea cu sfinţii şi cu Domnul pe pământ. Amin, amin, amin.

Acum, aşezaţi-vă unul lângă altul cu sfat ceresc între voi şi luaţi din lucrul Meu cel pentru pregătirea serbării Duhului Sfânt peste pământ. Luaţi cu ascultare, luaţi şi lucraţi cu iubire multă, căci Eu v-am spus aşa: «Intră lucrarea îngerilor în voi, intră ca să puteţi voi tot ce va fi de pregătit pentru ziua Mea cu voi înaintea mulţimilor». Intră Domnul cu zeci de mii şi cu mii de mii în voi, ca să-Şi lucreze lucrarea Sa prin voi şi să Se mărturisească pe Sine înaintea oamenilor. Amin.

Cereţi cu cuvântul timp însorit. Să vă fie cald şi răcoare atât cât trebuie pentru lucrul ce-l avem de lucrat. Să vă fie cu credinţă tot ce veţi lucra pentru slava Mea. Să vă fie cu voie bună, aşa cum se cuvine sfinţilor. Amin. Şi iarăşi: să vină ajutorul tot, de sus şi de jos şi din părţi, să vină şi să slujească lui Dumnezeu! Amin. Să vină la vreme toate câte îmi vor sluji slavei Mele cu voi! Amin. Să se apropie tot ajutorul din cer şi de pe pământ pentru zidirea aceasta, pentru pregătirea zilei Duhului Sfânt cu voi şi cu cei ce vin la serbările cerului cu voi! Amin. Să intre în cămările lor toate piedicile care ar încerca să lucreze împotriva zilelor Domnului! Amin. Şi să se dezlănţuiască slava Duhului Sfânt întru mărirea Sa peste cei credincioşi venirii Mele cu slava cuvântului Meu peste pământ pentru învierea făpturii! Amin, amin, amin.

Iar voi, lucrătorii Mei, fiţi binecuvântaţi. Fiţi binecuvântarea Mea peste tot ce este pe pământ jos, şi în cer sus, pentru zilele venirii Mele, pentru întoarcerea Mea de la Tatăl după două mii de ani de mărturii. Amin, amin, amin.