... Dacă eşti creştin, să nu te îngrijeşti cu ce te hrăneşti. Dacă eşti creştin, să nu te îngrijeşti cu ce te îmbraci şi unde călătoreşti şi ce vorbeşti, că toate vin de la Mine. Nici un fir de iarbă nu creşte fără porunca Celui Sfânt. Nici un fir din capul tău nu creşte fără Dumnezeu.
Poporul Meu, s-a mărit judecata. Judecata de un ceas s-a făcut an, şi judecata de o lună s-a făcut, iarăşi, ani. S-a mărit judecata. Judecă Dumnezeu făpturile. A început, a început. Fericit cel ce a fost judecat pe pământ şi cu o suferinţă, şi cu o întristare, şi cu o lipsă de avere. Dar vai de cel ce va intra în judecata cea mare când va fi judecat pentru păcat, când vei fi judecat pentru părul din cap de ce l-ai tăiat, sau pentru ce ai avortat, sau pentru ce ai trădat, sau pentru ce ai înjurat, sau când vei fi judecat că ai venit la Mine şi ai plecat şi M-ai lăsat. Eşti ca un zidar când ai lăsat casa neterminată, nezidită, că nu se mai aseamănă zidăria unuia cu a altuia, şi lucrul pe care l-am început cu unul, trebuie să-l stric, că nu pot să-l termin cu altul.
... Israele, în tot felul M-am trudit cu tine, dar iată, a sosit sfârşitul şi n-am reuşit ce am scris în carte să se împlinească. Israele tată, ţi-am spus că tu eşti şi vei fi sarea pământului şi am căutat sare în inima ta, dar n-am găsit sare. Israele, nu se stinge numele lui Israel, că e scris în carte că unul dacă va rămâne, Israel i se spune.
... O, poporul Meu, poporul Meu, ce ţi-am făcut Eu ţie de M-ai lăsat? Ce ţi-am făcut Eu ţie de M-ai părăsit? Ce ţi-am făcut Eu ţie de nu vrei să Mă asculţi? Ce ţi-am făcut Eu ţie rău de Mă duşmăneşti? Poporul Meu, cu ce te-am mâhnit Eu de Mă mâhneşti aşa de rău? în loc să fii bucuros că ţi-am arătat un gunoi în ochi ca să-l scoţi, tu vii posomorât, vii supărat şi invidios că eşti pârât. Dar, oare, pe Domnul Iisus tu îl socoteşti orb, că El nu are ochi să vadă? Dacă tu Mă faci pe Mine orb, şi Eu te fac pe tine orb. Dacă tu Mă faci pe Mine mincinos, şi Eu te fac pe tine mincinos.
... Eşti departe de familia sfântă. Te găteşti să-ţi placă, să fii frumoasă, şi de când spun Eu să nu mai purtaţi lux, să nu mai purtaţi port lumesc, că vă veţi veşteji ca iarba, vă veţi păli ca frunza codrului de arşiţa focului. Tu n-auzi, creştine, ce ţi se spune? Am venit din cer pe pământ să-ţi privesc păcatele? Nu, ci am venit să te opresc de la păcatele duhovniceşti. Israele, tu Mă auzi? Pe cine să pun să te păstorească? Pe cine să pun? Pe cine să pun să te dezbrace de haina care arde pe tine? Pe cine să pun să te oprească din calea lumească? Pe cine să pun? Pe cine? Ai să zici ca bogatul, ai să strigi ca bogatul.
Lepădaţi ura când vi se aduce la cunoştinţă despre păcat. Lepădaţi duşmănia. Luaţi-l în braţe pe cel ce vă arată păcatul, că acela a făcut o faptă bună, iar tu dacă l-ai urât ai făcut o crimă pentru Mine. Să ştiţi că pentru neascultarea voastră veţi ajunge rău. Voi aduna pe cei aleşi dintre voi şi voi lăsa pe cei răi şi veţi pieri cu necredincioşii.
... Fugiţi din lume, că moare lumea! Dezlegaţi-vă de firul lumii, că moare lumea! Şi în cap cercetaţi-vă să nu fie un pic fir din lume, că moare lumea, împreună cu preoţii şi cu protopopii ei! Moare lumea! Moare lumea! Moare lumea! Tată, fugiţi din lume! Nu se va mai cunoaşte unde a fost lumea.
22-03-1978
