Voi, străjeri de la ieslea cuvântului Meu, auziţi-Mi strigarea şi deschideţi-Mi! Sunt Mirele, fiilor, şi fericită este sluga pe care Eu o aflu priveghind pentru venirea Mea. Amin.
îmi desfac braţele şi Mi le umplu cu voi şi Mă dau vouă cu braţele întinse spre voi, ca să vă cuprind şi să-Mi primiţi îmbrăţişarea, că vreau să Mă slăvesc în voi şi din voi curând, curând, fiilor. Voi sunteţi mireasa Mea, şi Eu vin spre voi cu zilele nunţii Mele cu voi, ca să Mă ia mulţimile de la voi şi să prindă viaţă din viaţa Mea cu voi, şi să prindă faţă din faţa Mea cu voi. Amin.
Aduc la voi ziua Mea de slavă. Acum două mii de ani am dat această zi ucenicilor Mei cei mai apropiaţi Mie. M-am dus cu ei în munte ca să-i învăţ ce este rugăciunea, iar ei să înţeleagă. Se apropia vremea să fiu răstignit pe cruce, şi M-am dus să Mă rog Tatălui pentru Mine şi pentru ei, şi să Mă mărturisească Tatăl în ochii lor. Atunci, Eu am strălucit la faţă şi la îmbrăcăminte, iar cei din cer, venind la vedere de o parte şi de alta lângă Mine, vorbeau cu Mine despre toate cele ce voi pătimi Eu în Ierusalim, iar pe când Moise şi Ilie vorbeau cu Mine, a venit Tatăl, purtat în nor, şi i-a acoperit şi le-a vorbit zicând: «Acesta este Fiul Meu Cel ales; de El să ascultaţi». Amin. I-a prins teama pe ucenicii Mei când s-au văzut cuprinşi în nor. Tatăl îi îmbrăţişase pe ei, ca să le vorbească despre Mine, căci slava Tatălui îi ţine în ea pe cei în care Eu şi cu Tatăl Mă slăvesc. Aşa vă ţin Eu pe voi, copilaşi ai slavei Mele de azi. Voi sunteţi slava Mea de azi, şi vă ţin acoperiţi în norul tainei venirii Mele, căci taina venirii Mele este taină dulce, ca s-o puteţi purta, fiilor. O, dacă Tatăl Meu nu v-ar ţine pe voi acoperiţi de norul tainei venirii Mele, n-aţi putea nici voi, nici cei din jur n-ar putea, ci s-ar înspăimânta, dar iconomia venirii Mele se desăvârşeşte în taină mare, fiilor mici. Le-am arătat ucenicilor Mei, le-am arătat ce trebuie să fie rugăciunea. Eu Mă rugam, iar Tatăl M-a cuprins în slava Sa, în strălucirea Sa, cu cei din cer, cu Moise şi cu Ilie, căci aceştia au văzut slava Tatălui pe pământ şi au fost cuprinşi în ea la vederea ei. Aşa este rugăciunea cea adevărată. Ea uneşte cerul cu pământul, şi pe om cu slava Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh. Amin, amin, amin.
O, fiilor care vegheaţi cu Mine, vă îmbrăţişez în norul venirii Mele, iar Tatăl este întru Mine. Vreau să Mă rog în voi, vreau să lucrez în voi, ca să vă mărturisească Tatăl de fii, aşa cum M-a mărturisit pe Mine de Fiu al Său în vremea când Mă rugam Lui. Voiesc să ştie lumea toată că Eu Mă slăvesc în voi şi că voi sunteţi slava Mea cea de la venirea Mea. Amin. Nu pentru voi voiesc aceasta, ci pentru Mine, fiilor. Tatăl voieşte din nou să Mă mărturisească Fiu al Său în voi, Eu în voi, şi voi în Mine, că e vremea venirii Mele şi a slavei venirii Mele. Amin. Luaţi pe voi haina măririi Mele, haina venirii Mele, şi slăviţi-Mă pe Mine peste mulţimile pe care Eu le voi aduna ca să audă glasul cuvântului Meu de la voi. Faceţi-vă slavă a Mea peste pământ, căci Tatăl vine peste voi cu norul slavei Sale, ca să mărească pe Fiul Său lucrător peste voi, ca să aducă zile de nuntă cerească cu voi peste pământ. Vreau să Mă rog în voi, ca să vă mărturisească Tatăl că sunteţi fiii venirii Mele, căci Tatăl aşa închinători voieşte. Când Eu sunt în om cu ale Mele înaintea Tatălui, când viaţa Mea este viaţa omului, aceasta înseamnă rugăciunea care aduce pe Tatăl ca să fie una cu Fiul în om. Atunci cerul coboară şi se face lucrare vie pe pământ cu omul, căci aşa fel de rugăciune aduce sfinţii pe pământ, aduce cerul la vedere. Când Eu, Domnul, Mă slăvesc peste om, aduc cerul la vedere şi ia omul din slava Mea, care se mărturiseşte pe sine peste pământ cu omul care are rugăciunea în el pentru cele din cer.
O, ce mare taină este cerul pe pământ! O, ce mare taină este inima din om! O, ce puţini oameni sunt pe pământ care să înţeleagă taina aceasta şi lucrarea ei! Dacă inima omului nu are în ea cerul aşa cum îl au cei din cer, dacă ea nu este ca în cer şi pe placul cerului, ea nu va şti ce este cerul pe pământ. Vreau, fiilor plăpânzi, să vă aşez înaintea oamenilor, ca să-i învăţ Eu prin voi ce este cerul pe pământ, ce este Domnul cu omul pe pământ, ce este locaşul Meu pe pământ. Vreau să-l învăţ pe om viaţa cea fără de moarte, că e vremea să vin, iar omul este învăţat numai cu moartea. O, inima omului e prea străină de taina aceasta. De taina inimii e străină inima omului, căci omul nu mai are ştiinţa cea din cer, omul nu mai are fiinţa cea din cer.
O, vino, omule, să te sui la cer şi să cobori în tine apoi, şi să te uiţi peste tine. De prea multă vreme faci tu cu tine ce vrei tu, omule uşuratic, iar menirea ta este alta, şi este din cer, şi tu nu mai ştii glasul cerului peste tine. Iată glasul Meu, care grăieşte din Mine peste tine. Aşa grăiam şi cu Adam, dar el s-a ascuns şi a uitat taina inimii omului, aşa cum tu ai uitat taina inimii tale, omule despărţit de taina vieţii veşnice. Voiesc să te opreşti şi să asculţi vorbirea Mea cu tine. Vin zilele veşniciei pe pământ, şi Eu ies în calea ta şi îţi ţin calea cu zilele veşniciei, ca să Mă vezi şi să Mă mărturiseşti Dumnezeu al tău, şi apoi Eu să-ţi deschid ochii, aşa cum am deschis ochii ucenicilor Mei care au văzut slava Mea de pe munte, faţa Mea cerească, faţa Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh în om.
Vino, omule, vino să-Mi vezi faţa! Vino la Mine ca să vezi! Eu Mă aplec până la tine ca să-ţi vindec ochii şi să vezi. Eu cobor din cer şi îţi ţin calea, căci sunt Cel ce este. Aşa i-am spus lui Moise pe muntele slavei Mele; i-am spus: «Eu sunt Cel ce sunt». Aşa îţi spun şi ţie, omule care te apropii de muntele slavei Mele, de locul în care Eu, Domnul, grăiesc cu omul ca să se audă grăirea Mea peste pământ. Deschide Scriptura, omule, ca să auzi grăirea Mea din ea; şi deschide urechea, omule, ca să auzi grăirea Mea de azi peste grădina Mea cea plină de miresmele cuvântului Meu care vine la tine ca să te înveţe taina inimii. Inima ta este casa Mea, nu este a ta. Eu de aceea am pus-o în tine, omule, dar tu nu ştii taina ei. Eu de aceea te chem să asculţi grăirea Mea cu tine, te chem să te învăţ, şi să lucrezi tu după învăţătura lui Dumnezeu, Care te cheamă la împărăţia Sa. Te chem să te învăţ că inima ta este casa Mea, casa lui Dumnezeu în om. Amin, amin, amin.
O, copilaşi de la iesle, vreau să-l învăţ pe om taina inimii, taina cerului pe pământ, statul Meu cu omul. Inima omului trebuie să vorbească cu Mine, căci inima Mea vorbeşte cu omul. Trebuie şi omul să vorbească cu Mine. O, nu mai ştie omul vorbirea lui cu Dumnezeu, căci în inima lui stă el, omul, şi stă fără Mine. Locaş al cerului este inima omului. Aşa a fost ea făcută atunci când Eu l-am zidit pe omul cel dintâi. Scaunul Meu de domnie este inima omului, dar nu aude omul taina aceasta, taina inimii omului. Voiesc să Mă audă omul. Trec cuvânt prin grădina cuvântului şi Mă duc spre oameni ca să Mă audă, şi îi aduc pe oameni aproape, ca să Mă audă şi să le spun despre venirea Mea.
Voi, copilaşi de la ieslea Mea, desăvârşiţi-vă prin rugăciune, că este vremea părtăşiei cerului cu voi pe pământ. Aduceţi cerul pe pământ, că este vremea. Vremea cerului e gata să vină pe pământ, ca să vină cele din cer şi să fie pe pământ. Amin.
Să vorbească omul cu Mine. Cine vorbeşte cu Mine nu mai vorbeşte cu el. Cine Mă caută pe Mine nu se mai caută pe el. O, cel ce nu vorbeşte cu Mine, ce face, oare? Mă uit din cer şi văd pe omul care nu vorbeşte cu Mine. Cel ce vorbeşte cu Mine, acela este liber de sine, şi este cu Mine, şi este casa Mea, şi este după voia Mea, căci aşa voieşte el cu voia lui în voia Mea. Cel ce nu vorbeşte cu Mine, acela se caută pe sine, se caută mereu, căci aşa voieşte el cu voia lui în el. O mulţime de oameni îşi spun că sunt cu voia Mea în ei. O, greu mai găsesc un om ca să priceapă ce este voia lui Dumnezeu în om. Un aşa om este liber de sine, iar Eu, Domnul, cu greu mai găsesc om cu voia lui în voia Mea, cu voia Mea în voia lui. înţelepciunea Mea se prinde greu de om, căci omul nu ştie ce este taina aceasta, cerul pe pământ, inima din om şi grăirea ei. Stau cu voi lângă om, fiilor, şi fericit este omul care-L ia pe Dumnezeu de la voi, de la statul Meu în inima din voi, de la grăirea Mea cu voi şi de la grăirea voastră cu Mine şi de la grăirea voastră cu omul. înţelepciunea Mea, înţelepciunea vieţii de ar lua-o omul în inima lui, şi-ar găsi omul libertatea şi pacea inimii lui şi frumuseţea cea dintâi, făptura Mea în om. Iată, Eu Mă adun cu voi în grădina întâlnirii Mele cu omul şi adun lângă voi pe mulţi ca să le dau din apa vieţii veşnice, să le dau din înţelepciunea vieţii Mele în om, căci omul nu mai pricepe singur taina lui cu cele din cer. Mă întâlnesc cu omul în grădina întâlnirii, şi voi grăi peste el, şi el va veni ca să grăiesc peste el. Amin.
Binecuvântată să fie sărbătoarea cea pentru Măicuţa Mea. Binecuvântată să fie vremea sărbătorii, că e vreme de sărbătoare. Să fie pace, să fie întâlnire, să fie iubire, să fie venire, să fie odihnă, să fie căldură şi răcoare atât cât să mângâie pe toţi cei care vor fi în grădină. Amin. Să fie slavă din cer şi de pe pământ. Amin. Să fie bucurie din slavă, şi să fie strai frumos din cer şi de pe pământ. Amin. Să fie cuvânt din cer şi de pe pământ. Amin. Să fie duh de slavă cerească, duh de întâlnire, duh de părtăşie a cerului cu pământul, şi a pământului cu cerul, a sfinţilor cu oamenii, şi a oamenilor cu sfinţii. Amin. Mama Mea Fecioara să se îndulcească cu chemarea ei peste om şi să Mă slăvească pe Mine mărturisind lucrarea Mea cu voi, iar voi să fiţi dulci, fiilor dulci, să fiţi dulcii Duhului Sfânt, după voia Mea, şi să staţi în voia Mea, căci voia omului nu e pe voia Mea, şi voiesc să-l învăţăm şi pe om ce este voia lui în voia Mea, şi voia Mea în voia omului. Cel ce voieşte voia Mea, acela este liber de sine şi este voia Mea. Voi coborî iubirea Mea prin cuvânt şi îl voi face dator pe om şi îl voi învăţa ce este taina întâlnirii sfinte dintre om şi om în numele Meu, taina care aduce pe Dumnezeu pe pământ. Nu orice întâlnire dintre om şi om în numele Meu aduce pe Dumnezeu pe pământ. Va fi să învăţăm taina întâlnirilor sfinte, fiilor învăţători, căci aşa va fi întâlnirea Mea cu omul în grădina întâlnirii.
Binecuvântată să fie cântarea cea de pe pământ pentru zilele Mele cu voi. Amin. Să vină lăutarii să cânte cerului, şi să vină să ia cerul de iubire a lor! Amin. Iar voi daţi-le de la Mine, şi daţi-le semn ca mărturie a întâlnirii Mele cu ei, că voiesc să-i cuprind şi pe ei, numai să vrea şi ei.
Să vină psalmiştii să cânte în psalmi şi în cântări şi să laude pe Domnul şi zilele Domnului! Amin. Să vină românul să-i spun ce înseamnă românul român, că iată, Eu grăiesc pe româneşte şi aşa îmi vestesc împărăţia Mea şi venirea Mea cu ea. Amin. Iar voi fiţi slava Mea şi îmbrăcaţi-vă cu ea, că e vremea slavei Mele cu voi. Taina Mea cu voi vă ţine în norul ei, iar Tatăl Mă mărturiseşte pe Mine cu voi, şi fi-va tot mai mult să înţeleagă omul taina venirii Mele la voi, taina cerului pe pământ cu omul, taina Domnului cu oamenii pe pământ. Amin. Daţi zor, fiilor, cu pregătirea zilelor Mele cu voi în grădina întâlnirii, că Eu adun mulţimile lângă izvor ca să le dau din apa vieţii.
Iar acum, pecetluiesc cu mare duh de sărbătoare zilele întâlnirii şi îi umplu de pe acum pe toţi cei care se vor aduna; îi umplu de duhul păcii Mele, de duhul venirii Mele la voi; îi umplu de bucuria iubirii Mele pentru om, căci Eu suspin după om. Amin, amin, amin.
19-08-2000
