în prag ceresc de sărbătoare Mă adun în curţile binecuvântate ale cuvântului Meu, Mă apropii cu soborul mironosiţelor lucrătoare de Dumnezeu şi cu mulţi sfinţi, şi vă dau vouă, celor adunaţi pentru sărbătoare, vestea învierii Mele peste ucenicii şi uceniţele cuvântului Meu cel de atunci: Hristos a înviat!
Când sunt inimi adunate în numele Meu şi al cuvântului Meu, Eu cobor şi Mă fac hrană de cuvânt cu sfinţii Mei, iar sfinţii Mei sunt cei care au lucrat pe pământ cuvântul lui Dumnezeu ca şi Mine, slujindu-l şi împărţindu-l spre slava Mea peste timp şi spre mântuirea multora care se ridică spre mărturisirea Mea peste cei fără de Dumnezeu.
Vă bucur pe voi, mironosiţe slujitoare şi lucrătoare. Vă întâmpin în curţile Mele şi vă slujim zi de sărbătoare vouă, Domnul şi cu poporul cel slujitor cuvântului venirii Lui la sfârşit de timp, după cum era scris să vin să pecetluiesc cu cuvântul Meu veacurile şi să Mă aşez Făcător al cerului nou şi al pământului nou, care vor dăinui, iar această taină este înfricoşătoare pentru cei din cer care văd ca Dumnezeu, căci scris este despre cei sfinţi: «Fericiţi cei cu inima curată, că aceia vor vedea pe Dumnezeu». Amin.
Ne aşezăm la masă de cuvânt, o, mironosiţe lucrătoare, căci voi aţi slujit cuvântul Meu şi aţi lucrat adeverirea învierii Mele strângându-vă inimă cu inimă în jurul acestei taine, uitând de voi şi de cei ce erau ai voştri şi slujind arătării Mele de la Tatăl peste pământ, Hristos înviat din morţi după ce M-am născut din Fecioară ca să fiu învăţătorul vostru şi apoi să Mă jertfesc pentru cei necredincioşi, ca să aibă Dumnezeu adevărat omul. Amin.
V-aţi adunat cu sfinţii cerului lângă poporul care slujeşte la sfârşit de timp cuvântul Meu, aşa cum voi aţi slujit atunci. Bucuraţi-vă! O, dar bucuria voastră nu poate fi alta decât aceea pe care o am Eu şi cu cei pe care îi am azi popor al Meu. Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură şi plângeţi cu cei ce plâng pentru Mine şi pentru durerile Mele şi pentru slava Mea ca a unui Dumnezeu îndurător şi răbdător. Bucuraţi-vă lângă poporul venirii Mele la sfârşit de timp, dar azi lucrarea Mea nu este iubită pe pământ aşa cum aţi iubit-o voi acum două mii de ani. Nu ştie omul să vină spre ea ca să am mulţi lucrători, căci dragostea de Dumnezeu s-a stins de pe pământ, după cum Eu am spus că va veni acest semn mai înainte de ziua slavei Mele când toate se vor înnoi la cuvântul facerii din nou a toate. Eu după om nu pot să mai aştept, că omul nu vine, iar cel ce vine, vine să-i fie bine lui, nu Mie, şi vine nevenind, iar Eu trag din greu pentru venirea Mea prin care pe toate cele ce vor rămâne trebuie să le întocmesc. Bucuria voastră e dulce când Eu stau cu voi în cuvânt la masa Mea de pe pământ. E ziua voastră de serbare, o, mirese slujitoare ale dragostei de Dumnezeu. Frumoasă şi curată v-a fost slujirea, iar dragostea de Mine era tot ce vă rămăsese vouă din toate câte cu inima le-aţi părăsit ca să slujiţi Mie şi durerii Mele pentru care am venit şi M-am făcut Om ca să sufăr cu trupul pentru toţi păcătoşii care nu privesc spre Dumnezeu Făcătorul, ci numai spre ei prin cele vremelnice care l-au încântat pe om ţinându-l rob în timp. Voi însă v-aţi ridicat deasupra trupurilor voastre şi aţi gustat din durerea Mea care s-a făcut cuvânt peste pământ, şi apoi aţi rămas pentru adevărul dintre pământ şi cer, în vreme ce toate sunt deşertăciune şi vânt. Mă fac un duh şi o lucrare cu voi la masa voastră de serbare, iar azi e trâmbiţa Mea Verginica venită cu cei ce aşteaptă în locuinţa morţilor lumina slavei zilei Mele şi a învierii a toate câte aşteaptă slava Mea şi mântuirea Mea. Amin, amin, amin.
– O, Doamne îndurerat, noi pentru durerea Ta Ţi-am slujit şi am fost cuminţi, şi din inimi curate Te-am slujit, căci Tu ai fost îndurerat. îndurerat ai venit din Tatăl când Te-ai născut din Fecioară pentru om, îndurerat ai petrecut pe pământ, îndurerat Ţi-ai arătat lucrarea peste cei ce Te-au primit, şi îndurerat Te-ai jertfit pentru cei neiubitori de pe pământ, şi tot îndurerat ai şi înviat şi Te-ai arătat nouă ca să ne bucuri în durerea Ta din noi, după ce Tu ai pus în noi mila de Tine, Doamne. Ne-a rămas de pomenire credinţa şi suferinţa cea pentru durerile Tale, iar sfinţii Tăi ne-au aşezat zi de pomenire între cei ce iubesc pe cele ale Tale între oameni, dându-le loc cu ei pentru ca să fie numele Tău şi al sfinţilor Tăi pe pământ.
De două mii de ani aşteptăm minunea cuvântului Tău peste pământ, şi îţi slăvim între cei din cer numele Tău cel nou. Ai venit pe pământ după două mii de ani cu nume nou, şi Te numeşti Cuvântul lui Dumnezeu, şi Te scrii cu el în timp, iar acum Te-ai făcut carte, Doamne, şi se desfac peceţile ei şi se împarte cuvântul Tău şi numele Tău cel de cincizeci de ani pe pământul român, unde Ţi-ai aşternut masa pentru venirea Ta cu sfinţii, Doamne. Venirea noastră cu Tine e slujită de îngeri, şi plâng îngerii care şi-au pierdut slava, şi aşteaptă după om să se întoarcă la Tine ca să se întoarcă şi ei la locurile lor slăvite. O, dă-i poporului Tău putere de Duh Sfânt şi de sfântă rugăciune pentru naşterea din nou a lumii, Doamne. Tot şi toate aşteaptă în cer şi pe pământ, aşteaptă după cei din urmă slujitori ai Tăi, ca să ridice ei puterea Ta spre lucru şi să aşezi duh dătător de viaţă peste om, căci omul nu ştie de Dumnezeu şi nu ştie să aştepte, iar Tu trebuie să aşezi pe pământ veşnicia celor ce Te-au iubit şi Te iubesc, Doamne şi Stăpân al vieţii cea fără de sfârşit pentru sfinţi. Fă-l pe poporul Tău de azi biruitor peste neputinţele de pe pământ, şi în care toţi oamenii stau şi nu pot să vină după Tine aşa cum noi am venit, şi apoi aşa am umblat. îmbracă-i pe cei mici în fiori de rugăciune pentru naşterea din nou a lumii, căci tot şi toate după ei aşteaptă. Noi n-am mai voit nimic pe pământ decât să-Ţi slujim Ţie, iar nouă, nu. Noi le dăm cuvânt curat celor ce sunt numiţii Tăi, şi pe care îi ocroteşti cu puteri cereşti, iar pe cei lucrători peste întunericul omului îi ocroteşti cu mult mai mult, că e iadul pe pământ şi în om, iar paza lucrării Tale de acum e lucrare mare de pe pământ şi din cer, căci omul se lasă cu greu de el însuşi, iar cei lucrători ai Tăi stau în lucru pentru paza lucrării Tale şi a împlinirii cuvântului Tău peste ei şi peste cei ce nu ştiu să-l ia şi să se aşeze în el.
Fă-i pe cei ce văd slava Ta şi pe poporul Tău, fă-i să se lepede de sine, căci iubirea de sine îl ţine orb cu sufletul pe om, iar Tu şi sfinţii Tăi lucraţi tainic pe pământ pentru puterea lucrării Tale purtată de unşii Tăi şi aşezată cuvânt pe pământ. La masa aceasta stăm noi, sfinţii Tăi, şi ca şi atunci Te ajutăm în truda Ta, în durerea Ta din mijlocul poporului Tău peste care Te-ai aşezat trup şi cuvânt ca să-l ocroteşti pe el şi ca să-l ai al Tău.
Vino, Doamne, tot mai mult cu sfinţii Tăi şi cu cuvânt tare, căci tot şi toate aşteaptă facerea cea nouă, iar Tu eşti cu lopata în mână şi îţi cureţi aria precum este scris, şi îţi faci loc cu cele noi, şi ai de împlinit peste pământ şi peste om botezul cu Duhul Sfânt şi cu foc pentru înnoirea a toate, Doamne al puterilor Tale şi al sfinţilor Tăi care Ţi-au purtat durerea şi care mângâindu-Ţi suspinul se mângâiau şi mângâiau pe cei ca Tine îmbrăcaţi şi în numele Tău lucrând şi semănând pe pământ împărăţia Ta.
Ne-am aşezat lucrătoare de cuvânt peste poporul cel hrănit, şi lucrăm ca Tine, că ne eşti învăţător, şi ne facem cuvânt ca să semănăm cu Tine şi nu cu omul. Le dăm celor ce stau popor al Tău înaintea Ta, le dăm duhul milei de Dumnezeu şi lucrare de cuvânt, Doamne, căci chemarea lor a fost să lucreze aşa. Mila de Tine o avem şi în cer, căci Tu milă voieşti, iar jertfă nu voieşti, dar greu se învaţă omul cu cele ce Tu voieşti, căci omul e învăţat să-Ţi dea pe cele ale lui, nu pe ale Tale, Doamne. Noi însă am învăţat de la Tine, căci cel ce învaţă ştie, şi aşa lucrează. Am învăţat lucrarea milei de Dumnezeu, şi aceasta voim s-o întărim peste poporul cuvântului Tău. Iubirea din noi s-a născut din mila noastră de Tine, şi am stat cu ea sub învăţătura Ta ca să ne-o faci cerească, şi ne-ai făcut după chipul şi asemănarea Ta, şi apoi Te-am văzut după ce ai înviat, şi apoi Te-am mărturisit şi Te mărturisim şi spunem tuturor celor ce Te aud şi nu Te cunosc în ei: fericiţi cei cu inima curată, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. Amin, amin, amin.
– O, mirese ale durerii Fiului lui Dumnezeu! Eu sunt trâmbiţa Lui, şi am cuvânt cu voi şi cu sfinţii şi cu cei ce aşteaptă sfârşitul lucrării Domnului. I-am adus la masă cu voi pe cei adormiţi, ca să ia din masa milei lui Dumnezeu. Le dăm de pe masă, îi mângâiem şi le întărim răbdarea şi lucrăm pentru biruinţa Domnului. Avem în sărbătoare lângă ziua voastră pe mucenicul şi biruitorul între sfinţi, Gheorghe. El stă de veghe pentru poporul cel de azi şi taie puterea vrăjmaşă care pândeşte din firea ei mersul Domnului cuvânt peste pământ, şi biruieşte din cei biruitori, şi a dat putere de biruinţă pentru deschiderea cărţii Mielului, cartea Domnului, cuvântul Lui, cincizeci de ani în mijlocul neamului român. Cu greu a lucrat Domnul această cerească lucrătură, căci ucenicii cuvântului Lui sunt micuţi şi sunt puţini, dar Domnul şi sfinţii biruitori au fost izbândă celor ce au lucrat, şi iată se împarte cartea, se împarte cuvântul lui Dumnezeu.
Eu, Doamne, sunt trâmbiţa Ta, şi am înviorat pe sfinţii Tăi. Şi acum, Tu eşti cuvântul mângâierii cea din cer. Amin, amin, amin.
– O, Verginico, iau praznicul pe care tu îl aduceai pe pământ pentru slava milei mironosiţelor durerii şi ale învierii Mele. Urmaşii tăi aduc această zi înaintea Mea aşa cum tu i-ai învăţat pentru ea, ca să vină la masa aceasta cei adormiţi întru nădejdea venirii Mele. Şi acum, Eu, Domnul, binecuvintez şi sfinţesc această zi şi cuvântul ei cel din cer peste pământ. Amin.
Iar vouă, celor adunaţi, vă dau din slava Mea, vă dau cuvântul Meu pe masă, iar voi să învăţaţi să ieşiţi din voi când Eu dau să Mă aşez cu faţa Mea în voi. Fericit este cel ce ştie să fie copilul lui Dumnezeu. Eu la Tatăl Mă uit, că sunt copilul Lui, şi cu El semăn dacă Mă uit la El, şi ca El lucrez dacă iau de la El.
O, copii care Mă daţi din cer la poporul cel de azi! Vegheaţi şi iar vegheaţi pentru voi şi pentru poporul cel nou, şi vegheaţi pentru Mine ca să pot fi lumină pe pământ şi în om. Fiţi sfinţi şi împărţiţi Duh Sfânt şi păziţi biserica Mea, şi să aibă ea pe Duhul Sfânt. Amin. Unii lângă alţii să lucraţi, fiilor unşi, şi toate durerile să le biruiţi, iar durerile să vă întărească pe voi pentru asemănarea voastră cu Mine, şi vom fi biruitori prin cuvântul Meu care se aşează peste pământ ca să împărăţească. Prin slabele voastre puteri, daţi puteri de Duh Sfânt peste cei ce vin din timp în timp la izvor. Voi trebuie să puteţi pentru Domnul, fiilor, căci pentru aceasta v-am născut Eu din taina cuvântului Meu şi v-am aşezat să slujiţi întoarcerii Mele de la Tatăl la om. Fiţi cuvânt de Duh Sfânt şi nu fiţi cuvântul omului. Fiţi ca Mine, fiilor, fiţi un duh cu Mine şi daţi lucrării Mele slavă şi împlinire, şi toate celelalte se vor adăuga vouă pentru slujirea cea de sus peste voi. Fiţi aluatul sfinţeniei şi al Duhului Sfânt, iar duhul umilinţei Mele să vă fie vouă cea mai dulce învăţătură, cea mai măreaţă lucrare, şi unii de la alţii vom lucra, că nici Eu nu pot fără voi, şi nici voi nu puteţi fără Mine.
Binecuvântată să fie această sărbătoare, şi peste ea Eu las cuvântul ucenicilor şi al uceniţelor Mele care îl împărţeau din loc în loc după ce Eu am biruit şi apoi am înviat: Hristos a înviat! Hristos a înviat! Hristos a înviat! Amin.
Nimeni pe pământ să nu spună zadarnic acest cuvânt, Hristos a înviat, ci să spună în duhul adevărului din el însuşi fiecare, iar Eu să am în el viaţă. Amin, amin, amin.
07-05-2006
