Nu este pace fără Domnul, aşa ţi-am amintit Eu nu demult în cuvântul Meu de peste tine, Ierusalime, doritul Meu popor. Iar tu mai mare lucrare între toate câte tu lucrezi şi simţi să nu uiţi să faci, ca să-Mi poţi face tu Mie cărare spre tine, şi să-ţi poţi face ţie cărare spre Mine, popor al venirii Mele, că fără pace e greu, e tare, tare greu pe pământ, şi e greu mare în cer dacă pe pământ la tine nu e pace. Fiţi plini de duhul păcii sfinte, fiilor, că Eu am în mijlocul vostru mereu, mereu praznicul cuvântului Meu, care Mă aduce la voi a doua oară de lângă Tatăl pe pământ, ca să fac pace între Dumnezeu şi om, între om şi Dumnezeu, că fără Domnul nu este pace, fiilor. Amin, amin, amin.
Pe pământ nu este pace, căci pacea cea adevărată este pacea Mea, şi de aceea am spus Eu ucenicilor Mei: «Pacea Mea o dau vouă, şi nu precum vă dă lumea vă dau Eu». O, poporul Meu, în lume nu poţi da de pacea ta, că nu este pace în lume. în lume este desfrânare, şi omul nu mai poate fără această înşelare peste el. Dar tu, iubitul Meu Ierusalim, întâmpină-Mă cu inimioarele tale pline de pacea Mea, că Eu pacea Mea o dau ţie, ca să Mă iubeşti prin ea, ca să poţi prin ea prin vremea cea înşelătoare de azi, poporul Meu. Hai să ne facem întâmpinarea, tu Mie, iar Eu ţie, şi întâmpină-Mă cu pacea Mea în inimioara ta, şi altă pace tu să nu cauţi, şi altă odihnă tu să nu preţuieşti, că dacă tu nu pătrunzi taina păcii Mele, eşti fără de pace, şi îţi este greu, şi îmi este Mie greu în mijlocul tău. învaţă din zori şi până în zori că nu este pace fără Domnul. De pe pământ nu căuta să Mă iei, şi ia-Mă din cer, fiule, că pe pământ nu este pacea Mea, fiindcă omul poate numai cu pacea lui, numai cu mintea lui, numai cu voia lui. Tu însă întâmpină-Mă şi ia-Mă în tine cu pacea Mea, cu lucrarea Mea, cu cuvântul Meu, căci cuvântul acesta este spre ridicarea sau spre coborârea multora, fiindcă Eu sunt Cuvântul. învaţă să foloseşti spre pacea Mea din tine ceea ce Eu ţi-am spus acum, şi să-ţi fie cuvântul Meu de peste tine ori spre ridicarea ta spre Mine cu iubirea şi cu dorul şi cu lucrarea de Duh Sfânt în inimioara ta, ori spre coborârea ta spre duh de umilinţă ca să Mă primeşti în tine şi să te fac Eu după chipul şi asemănarea Mea prin aplecarea ta, prin ascultarea ta, poporul Meu, căci peste lume nu e tot aşa cu acest cuvânt al venirii Mele, ci el este spre ridicarea şi spre coborârea multora, dar în alt fel decât îţi hărăzesc Eu ţie spre pacea Mea din tine, spre cuminţenia duhului tău pentru întâmpinarea Mea, şi este ori spre ridicarea ta spre lucru mult pentru Mine, ori spre coborârea ta spre duh de umilinţă ca să te pot povăţui când ai nevoie de Dumnezeu în sufletul tău, că multe pe pământ îl încearcă pe cel ce îmbrăţişează calea cea îngustă spre Mine, calea cea întreagă prin adevărul ei. Amin.
O, poporul Meu, întâmpină-Mă ca să te povăţuiesc, că pot, fiule, iar tu să poţi să Mă primeşti. Eram prunc de patruzeci de zile când M-au întâmpinat în templu bătrânul Simeon şi Ana proorociţa, iar ei M-au ridicat pe braţele lor şi au spus că Eu voi fi spre ridicarea şi spre coborârea multora din Israel, şi aşa a fost, fiindcă duhul proorociei este unul duh adevărat. Amin.
Cel ce Mă primeşte cu toate ale Mele, acela se ridică pentru ele şi prin ele, iar cel ce nu Mă primeşte aşa, acela se coboară spre cele ale lui lovind cu ele în fiinţa Mea cea blândă, care aşteaptă coborâtă în jos de inima şi de mintea celui ce nu Mă primeşte pe Mine pentru inima şi pentru mintea lui. O, poporul Meu, nu este pace fără Domnul. O, poporul Meu, nu este minte fără de Domnul în mintea celui ce nu seamănă cu Dumnezeu, Care este blând şi smerit cu inima precum i-am învăţat Eu pe ucenicii Mei să fie ca să-Mi poată fi ucenici, ca să Mă pot odihni Eu în ei cu duhul credinţei neclătinate, şi apoi să pot Eu în ei şi nu ei, că unde poate omul şi unde ştie omul, nu pot Eu şi nu ştiu Eu, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima înaintea omului, iar cel ce este tot aşa, acela Mă primeşte şi se ridică să fie casă a Mea, casa păcii Mele, locaş al odihnei Mele în om şi lucrare a Mea din el peste pământ, lucrare ca a Mea, nu ca a omului, lucrare cu smerenie, căci Eu numai celor smeriţi le dau harul Meu. Amin.
M-au dus mama Mea Fecioara şi tatăl Meu Iosif, M-au dus la templu ca să Mă închine lui Dumnezeu, căci mama Mea şi tatăl Meu este Dumnezeu Tatăl, şi Lui M-au adus la patruzeci de zile cei ce M-au primit de la Dumnezeu spre creştere după ce M-am născut din Fecioară pe pământ. Simeon şi Ana M-au întâmpinat, că Mă aşteptau, iar Eu L-am întâmpinat pe Tatăl, Care M-a primit din braţele celor ce Mă purtau, şi care au proorocit purtându-Mă pe braţe că Eu voi fi spre ridicarea şi spre coborârea multora, şi voi fi lumină spre descoperirea neamurilor şi spre slavă poporului lui Dumnezeu, şi mântuire gătită înaintea feţei tuturor popoarelor. Amin.
Cu duh de întâmpinare plină de dor şi de credinţă cu dor ia în duhul tău Duhul Meu, poporul Meu, că Eu pacea Mea o dau ţie, şi nu precum ţi-o dă lumea ţi-o dau Eu. Lumea are duhul ei, iar Eu te-am povăţuit să iei Duh Sfânt, şi pe Acesta nu-L poţi găsi din lume, oricât ar da ea să te înşele că are în ea Duhul Meu. Ţi-am spus că omul care nu umblă pe căile Mele nu poate lucra cu Duhul Meu, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima, şi nu am nimic în lumea aceasta decât pe Tatăl Cel ceresc şi pe cel ce se face locaş al Meu şi al Tatălui Meu pe pământ, locaş al păcii Mele. Amin.
O, fiule poporul Meu, învaţă-te să faci voia Mea cu duhul tău. Din zori şi până în zori caută să fii odihna Duhului Meu, dar nu uita că Eu Mă odihnesc în cel blând şi smerit cu inima, în cel ce se umileşte, în cel ce se arată umblând în lumină, căci cele ascunse în om şi între om şi om nu sunt lumină, ci sunt întuneric, fie ele bune, fie ele rele şi fără de pacea Mea în ele. Eu vreau să stau în mijlocul tău şi să fac sfat, căci acolo este locul Meu şi Duhul Meu, dar când Duhul Meu dă de duhul omului, Eu Mă încurc în lucru şi ies şi stau în Tatăl, căci sunt blând şi smerit cu inima, şi nu sunt ca omul cel născut din om şi care este învăţat ca pe pământ, fără Duhul Domnului în el.
O, fiilor, aveţi grijă de învăţătura Mea de peste voi, că prin ea v-am învăţat mereu să ieşiţi din duhul lumii ca să nu beţi din duhul ei, din vinul ei şi să vă îmbătaţi din el fără să ştiţi că aşa faceţi. O, fiilor, staţi în Duhul Meu, căci Eu prin ucenicii Mei v-am povăţuit să nu părăsiţi adunarea voastră laolaltă în Duhul Meu. Dar fiţi mari cu credinţa şi cu atenţia cea cu har ceresc în ea, căci sunt două feluri de adunări laolaltă, şi una este în Duhul Meu şi se cunoaşte că este aşa, iar cealaltă este în duhul vostru şi se cunoaşte că este aşa. Din tot ceea ce iese din voi şi dintre voi se cunoaşte ce este adunarea voastră laolaltă. Cu cât sunteţi mai smeriţi, cu atât sunteţi mai cereşti, şi atunci poate Duhul Meu între voi, căci Domnul le dă harul Său la cei smeriţi, şi se înmulţeşte har din har în mijlocul celor smeriţi, celor săraci cu duhul şi în care locuieşte numai împărăţia cerurilor, fiilor. îndeletniciţi-vă să fiţi săraci cu duhul, că de pe înălţime de munte am rostit Eu această lucrare pentru cei ce se vor face împărăţie a Mea între oameni. Cei săraci cu duhul sunt plini de harul Meu, harul credinţei sfinte, harul umilinţei cereşti şi nu oricum umilinţă, căci dacă umilinţa voastră nu nimiceşte pe diavolul, stăpânitorul întunericului din om, nu este aceea umilinţa. Iar Eu, Domnul, vin în întâmpinarea voastră şi prin toate strâmtorile prin care treceţi cu Mine şi Eu cu voi, vă întâmpin cu pacea Mea, pacea cea din timpul zbuciumului, şi vă spun: Pace vouă! Nu este pace fără Domnul. Fără Domnul este război, chiar dacă omul nu înţelege că război este timpul cel fără de Domnul în om şi între om şi om.
Pace vouă! Nu este pace fără Domnul chiar dacă nu se arată a fi război, dar unde nu este Domnul, duhul cel rău este în război cu omul prin toate câte nu pricepe omul din cele ascunse ale duhului rău între om şi om.
Pace vouă! Nu vă răniţi unii pe alţii, ci mângâiaţi-vă. întâmpinaţi-vă unii pe alţii din zori şi până în zori cu Duhul Sfânt Mângâietorul, pe Care L-am dat Eu să fie lucrare peste ucenicii Mei şi între ucenicii Mei pe pământ.
Pacea Mea o dau vouă, şi după lucrarea ei dintre voi vine tot ce aveţi voi trebuinţă pentru Mine şi pentru voi cu Mine, iar cea mai mare bogăţie pe care voi o aveţi între voi şi pentru voi să vă fie ea Duhul Sfânt Mângâietorul, de la Care vine toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit, fiilor. Această iubire este de la Mine peste voi. Aşa vă întâmpin Eu în zi de praznic de întâmpinare, iar voi întâmpinaţi-Mă blânzi şi smeriţi cu inima, ca să Mă vedeţi, căci scris este: «Vor fi asemenea Lui şi îl vor vedea cum este»; veţi fi asemenea Mie şi veţi avea pacea Mea, chipul şi asemănarea Mea din zori şi până în zori în cuvânt, şi apoi în faptă, fiilor, spre întâmpinarea zilelor Mele cu voi, şi ale voastre cu Mine. Amin.
Tu, poporul Meu, prin ceea ce iubeşti şi cuvintezi şi făptuieşti nu uita să fii asemenea Mie, nu uita să fii popor frumos înaintea Mea, în întâmpinarea Mea, nu uita să fii ca Domnul tău, blând şi smerit cu inima, poporul Meu. Amin, amin, amin.
15-02-2006
