Aştept să intru în carte şi să împărtăşesc poporului Meu duhul mângâierii, şi de la el duh întăritor, de la care se nasc bucurii pentru cei din cer în sfântă părtăşie cu cei ce sunt dorul cerului pe pământ, căci Eu am spus că graiul cuvântului Meu este mângâierea şi hrana Mea şi a sfinţilor Mei şi a îngerilor Mei. Amin.
îmi întăresc cu puterea Mea intrarea, şi îţi dau, poporul Meu, duh întăritor, născut din duhul mângâierii, şi iarăşi te rog cu mare aşteptare să te hrăneşti cu mult cuvânt de la Mine, ca să poţi să fii întărit prin el şi să-ţi fie bine pe pământ, căci binele tău şi al Meu de nicăieri nu vine pentru Mine şi pentru tine decât de la dragostea ta pentru venirea Mea, de la căutarea ta după părtăşii cereşti, căci dacă tu stai îmbrăţişat cu cerul, nu-ţi va fi decât bine pe pământ, căci cerul este locul fericirii şi al odihnei, şi te rog, poporul Meu, să-l ţii în mijlocul tău, ca să ne fie cald unii de la alţii şi să fie adevărată bucuria cerului cea de la tine şi să-i bucuri pe sfinţi, ca să te ajute ei, poporul Meu.
Cu dor aşteaptă sărbătoarea de azi să te mângâie cu cuvântul ei, cuvântul Meu şi al sfinţilor Mei. E zi de dragoste a sfinţilor, căci sfinţii sunt numai dragoste, iar zilele Mele cu tine sunt calea lor şi a dragostei lor, a sfinţilor Mei, care coboară pe pământ cu venirea Mea, poporul Meu. O, mare este dragostea sfinţilor, iar tu trebuie să cauţi cu ei aşa cum caută ei după tine, că fără sfinţi şi fără îngeri lângă tine ţi-ar fi greu, chiar dacă tu nu poţi pătrunde taina acestui adevăr, fiule. O, ai grijă cum petreci şi cum vorbeşti cu sfinţii, ca să le dai viaţă şi stat slăvit cu tine şi cărări cu ajutor pe ele în tot jurul tău, dar tu trebuie să mulţumeşti mult de tot lui Dumnezeu şi sfinţilor Lui că eşti acum copilul Meu, căci prin aşa iubire şi recunoştinţă vei fi cu cerul, şi el te va îngriji, te va acoperi, te va hrăni şi îţi va da mângâierea, şi va acoperi de la faţa ta tot ce nu este ceresc pe pământ, căci pe pământ e întunericul în care piere omul, iar tu eşti cuprins în lumina cuvântului Meu, şi multă iubire îţi trebuie pe calea luminii, poporul Meu. Sărbătoarea cea de azi te învăluie în lumina învăţăturii ei, căci muceniţa Ecaterina a fost lumină a Mea peste cei din întunericul în care omul piere, şi Mi-a dat Mie rod al lucrării luminii Mele din ea, iar Eu i-am dat ei coroană de dragoste sfântă, şi ea a lucrat pe pământ sub slava coroanei primite prin darul dragostei ei, că aşa sunt încoronaţi cei ce iubesc cu iubirea Mea în ei, poporul Meu. Amin.
Coroana mea, cea de mâna Ta pusă pe creştetul meu, Doamne al sfinţilor Tăi, o pun înaintea poporului Tău, închinându-mă lui pentru dragostea Ta de el şi ridicându-l pe el la lucrarea slavei coroanei sfinţilor care Te-au mărturisit prin sângele lor, prin mărturisirea lor, Doamne şi Mire al sfinţilor Tăi. Cu închinare grăiesc poporului Tău de azi cuvântul Scripturii care spune că întru împărăţia Ta carnea şi sângele nu pot moşteni decât dacă ele mărturisesc pentru Dumnezeu făcându-se dragoste numai pentru Tine în om, şi nu viaţă a omului în om, Doamne.
O, popor al harului în care Domnul te ocroteşte ca să te aibă şi ca să te facă asemenea Lui! Carnea şi sângele nu moştenesc împărăţia lui Dumnezeu, ci stau în om fire vrăjmaşă iubirii cereşti dinăuntrul omului. E cu mare adâncime această înţelepciune pe care o grăiesc ţie, popor al tainelor de sus. Carnea şi sângele trebuie să aibă lucrare mărturisitoare lui Dumnezeu, aşa cum am lucrat eu împotriva stăpânitorului întunericului în care omul piere. Când trupul pofteşte împotriva duhului, carnea şi sângele dau acest război, căci omul firesc nu doreşte după Duhul Domnului înăuntrul său, iar duhul cel satanicesc nu are a se lupta cu omul cel firesc care-şi are cârma în carnea şi în sângele lui, în firea lui, prin care îşi face voia împotriva Duhului lui Dumnezeu în om. Aşa fel de înţelepciune am revărsat eu prin mărturisirea mea în duhul înţelepţilor pământului, care-şi aveau de stăpâni voile şi mintea lor, iar ei, luând foc şi dor în ei prin înţelepciunea duhului meu, au lepădat de la ei rodul minciunii şi au luptat pentru ei chiar împotriva lor înşişi, ca să nu se mai piardă ei de pe calea adevărului care încununase inimile lor prin mărturisirea mea cea despre împărăţia în care omul se aşează după ce îşi biruieşte carnea şi sângele, firea cea stricăcioasă, care dă mereu să stăpânească în om, frânând mereu în el lepădarea de sine, pe care a cerut-o Mirele Hristos la toţi cei care vor să meargă pe calea noii vieţi prin mărturisire. Calea Domnului este cale cu mărturisire pe ea, iar cine n-o are şi nu lucrează duhul care mărturiseşte, acela nu a ajuns la lepădarea de sine, măsura pe care Hristos, Mirele sfinţilor, o cere celor ce iubesc taina şi lucrarea vieţii veşnice pe calea acestei împărăţii.
O, fii ai lui Dumnezeu şi ai cuvântului Său, să ştiţi că diavolul nu se războieşte cu cei care leapădă voia lui Dumnezeu pentru voile lor, dar el este prins în cursa celor ce iubesc pe Dumnezeu cu multă credinţă şi cu mare umilinţă a duhului lor înaintea Domnului şi a venirii Lui de-a pururi. Noi, sfinţii cei mari şi cei mici, am biruit pe diavolul prin credinţa şi prin mărturisirea lui Iisus Hristos, Mirele sfinţilor Lui, iar unde diavolul nu găseşte lucrare împotriva lui, el poate acolo prin voia omului care nu şi-a biruit firea şi nu are a se mai lupta. Sfinţii însă au ales voia Domnului prin mărturisirea credinţei lor pe care n-a putut-o îndura duhul diavolului, potrivnicul lui Dumnezeu în om. Cel ce nu-L mărturiseşte pe Dumnezeu, acela îşi mărturiseşte statul său în el, dar Domnul este mărturisit de sfinţi, aşa cum eu, uceniţa, şi apoi muceniţa numelui Lui, am dat de pe tronurile lor pe cei mulţi şi mari, care până la mărturisirea mea peste ei au domnit în ei nedându-i de lucru diavolului, stăpânitorul peste cei ţinuţi în întunericul prin care omul piere. Eu însă i-am întărit pe ei în mărturisirea credinţei până ce ei au ieşit biruitori, scăpând de gheena pierzării cea de veci, şi cu dor i-am dat pe ei Domnului meu iubit, după ce El, cu mare iubire şi cu mare dor, întru mine a binevoit cu darurile harului Său, care este coroană pentru sfinţi. Amin.
Să le dai, Mire scump, iubire de mireasă, căci eu mă închin cu coroana de pe creştet înaintea poporului Tău pentru dragostea Ta de el, ridicându-l la mare lucrare a harului Duhului Sfânt, după ce el lucrează mult chemarea Ta peste tot trupul, căci Tu ai zis să se lepede de sine cel ce vine după Tine. înţelepciunea aceasta este pentru sfinţi, şi tot la fel este şi lucrarea ei, Doamne şi Mire al sfinţilor Tăi care au în ei harul iubirii Duhului Sfânt, Duhul Care îşi mărturiseşte pe fiii Săi. Amin.
Voiesc să-ţi spun dintre sfinţi, să nu amâi pe Domnul, popor al aşteptării. Te-a strâns Domnul în chiticele numai pentru El. Nu uita această milă, nu uita că eşti dator cu milă, căci din milă de Domnul mulţi dintre iubiţii Lui I-au adus măreaţă ascultare, slăvită iubire, şi mărturisire prin rod, aşa cum eu L-am iubit pe El, uitând de mine pentru mila de El, pentru dorul de El, pentru dragostea mea de El. Amin, amin, amin.
O, ce măreţ grăiesc sfinţii cu tine, poporul Meu! Ce taină de nepătruns de mintea cea firească a omului îţi aduc ei ţie înainte închinându-se ţie cu slava Mea din ei! O, nu uita, poporul Meu, să fii treaz în iubire, să fii grai, să fii lucrare de Duh Sfânt, căci harul şi adevărul au venit cu Mine la tine, şi Eu îţi măsor lucrarea lor şi aştept să am mărime în tine aşa cum am avut în sfinţii care suferind cu trupul M-au mărturisit şi Mi-au adus rod însutit. Voiesc, poporul Meu, să fii rodul harului şi al adevărului Meu cu care am venit la tine. Se uită sfinţii clipă de clipă la tine şi aşteaptă de la masa ta. Aşteaptă sfinţii duhul mângâierii, căci toţi şi toate care aşteaptă după Mine şi după tine, de pe pământ aşteaptă ca Eu să pot, şi pe tine te aşteaptă toată firea, poporul Meu. Aş slobozi peste tine suspinul ei ca să-ţi rodească mila şi să ai numai milă în toată clipa, căci Eu şi cu cerul de sfinţi şi de îngeri şi toţi cei care aşteaptă de şapte mii de ani, după mila ta aşteaptă, iar cei ce miluiesc cerul, vor fi cei miluiţi, poporul Meu. Amin, amin, amin.
08-12-2005