... Fiilor, acest timp pe care Eu îl petrec în mijlocul poporului Meu, se plăteşte.
... Domnul Iisus a venit de la Tatăl şi S-a dus la Tatăl. De ce am venit? Pentru că mai am de împlinit. Ce? Mai am de împlinit, şi oricât de rea şi grea ar fi vremea, Domnul împlineşte ce are de împlinit.
Copilaşii Mei, iubiţi-vă şi uniţi-vă întru Domnul şi nu vă mai părăsiţi unul de altul, ci fiţi nedespărţiţi, fraţi în duh, căci fraţii în duh, trăiesc nedespărţiţi, iar fraţii în trup, se despart şi după un minut. Şi să ştiţi, copilaşii Mei, că trupul, fără să aibă Duhul, nu moşteneşte pământul. Copilaşilor, pământul e plin de oameni răi, e plin de păcate, e plin de trupuri fără duhuri, şi să ştiţi că aceasta e la sfârşit. Cunoaşteţi bine şi cercetaţi aceste vremuri prin mlădiţa smochinului, căci smochinul se va tăia şi se va arunca în foc. Smochinul sunt preoţii, şi voi sunteţi lăstarele care trebuie să crească şi să rodească.
... Prietenul care stă în faţă, nu e prieten bun. E prieten până la groapă, şi acolo te lasă. Prietenul tău bun e cel ce te sfătuieşte să mergi spre cer. Pe acela să-l cauţi. Dar nu-l mai găseşti, că a pierit ucis de arma lui antichrist.
Copilaşii Mei cei mititei, plânge cerul întreg pentru voi şi vă aşteaptă, dar sunteţi zăbavnici. Dacă aţi şti, nu aţi mai zăbovi. Tată, tată, umiliţi-vă, uniţi-vă, sfinţiţi-vă, iubiţi-vă şi nu mai staţi nepăsători, căci Domnul Şi-a pregătit luntrea lui Ilie, a lui Enoh, a lui Noe, a lui Ioan şi a tuturor de pe pământ care au fost ridicaţi la cerul sfânt. Nu ştiţi cu ce veţi merge, cu trupul sau cu duhul. Dar vă zic: pregătiţi-vă cu toate.
... Copilaşii Mei, învăţaţi pilda lui Moise, că era gângav şi l-am făcut să vorbească aşa cum trebuia să vorbească şi cât trebuia să vorbească. Atât i-a fost măsura la vocea sa. L-am trimis, i-am dat curaj şi s-a dus la faraon ca să-i spună poruncile Mele. Cu Moise am făcut lucrare foarte mare, mare de tot. E scrisă, şi la judecată se citeşte.
... Să ştiţi că vor fi morţii pe pământ să nu aibă cine-i îngropa, că nu-i iau cimitirele. Lucrează preotul slujba, dar o lucrează ca cizmarul. Ultimul preot care L-a iubit pe Dumnezeu, a murit anul trecut. Patriarhul Justinian. După el nu mai e nimeni pentru cer. Cel de azi a intrat în turma caprelor. Hei, tată, ce lucrează! Dar să ştiţi că Dumnezeu nu-l lasă, şi îl nimiceşte prin această lucrare diavolească pe care o face, pentru că s-au adunat în faţa lui Dumnezeu toţi zidarii care au lucrat bisericile pe pământ şi cer nimicirea celor ce au stricat sau strică bisericile, cer nimicirea celor ce le-au spurcat.
... Mănâncă preotul în altar, unde nu are voie decât numai cina Mea s-o ia, nu să bage altă mâncare în gura sa. Copilaşii Mei, nu v-am spus ca să părăsiţi bisericuţa. Ei răspund şi de ei, şi de popor. Credeţi?
... Prin multe a vorbit Dumnezeu: şi prin piatră, şi prin lemne, şi prin păsări a vorbit Dumnezeu, copilaşii Mei, şi mai vorbeşte şi prin trăsnete, şi prin ape, şi prin potopuri, şi prin cutremure. Şi zice lumea: „A fost un potop mare”. Nu a fost potop, ci a fost o lucrare mare.
11-05-1978
