Sună trâmbiţele îngerilor deasupra pământului şi neamului român, şi toate puterile cereşti îşi iau locul la veghe proaspătă şi ţin pe Dumnezeu Cuvântul pe aripile lor şi cort ceresc se aşează acum peste ţara română ca să nu se clatine ea acum sub lovituri duşmane venite spre ea, căci în văzduhul tău, popor român, sunt multe uşi şi multe ferestre ivite din ascuns, prin care intră și iese și iarăși intră duhul minciunii în multe fețe și culori și cuvinte și dulciuri otrăvitoare fel de fel, toate sub numele lui Dumnezeu, al Celui ce stă pe cruce acum cu tine, căci pe cruce este soarta ta acum, o, și tu nu știi, și crezi că vine pacea, iar Eu, Domnul, stau lângă tine cuvânt și te povățuiesc să cercetezi duhurile și să nu deschizi duhului viclean, care și-a subțiat și și-a îndulcit glasul, împrumutând din limba lui Dumnezeu ca să-i deschizi și să te înhațe ca pe iezișorii cei înșelați de glasul lupului, și, deschizând, au fost sfâșiați în dinții celui viclean.
O, deschide-Mi acum! Sunt Fiul Tatălui Savaot și vin cuvânt la tine în zi de praznic împărătesc pentru mama Mea Fecioara, sub a cărei ocrotire stai tu încă de la nașterea ta și a Mea între neamurile pământului, popor român. Cort ceresc dau să așez acum deasupra ta, căci tu ai numai uși și ferestre deschise prin văzduh de peste tot, și te pândesc duhurile rele care intră și ies și iarăși intră ca să te înșele și ca să te înhațe, o, că nu mai ai pereți în jur și înăuntru ca să te ocrotească și ești ca o mieluță gata de înhățat de duhul și glasul cel îndulcit al lupului viclean. O, cum să fac acum, cum să fac să te ajut te întreb? O, cum să te ocrotesc de cădere, cum, dacă tu ai da să nu auzi când vin și-ți grăiesc când Mă apropii să te vestesc să veghezi lângă Mine pentru soarta ta de azi și de mâine? O, pace ție! Eu, Domnul Dumnezeul tău, Eu, Iisus Hristos, Eu îți aduc acest cuvânt și har. De mult te strig ca să stai de partea Mea, așa cum Eu sunt de partea ta de două mii de ani, ca să te cunoască duhul cel viclean că ești a Mea, și nu a lui. Te veghez cu toate puterile cerești, cu tot ce am în cer ca să nu te pierzi, ca să nu pierzi harul lui Dumnezeu de peste tine. Te-am strigat mereu cu duh duios, cu glas mângâios, și te-am rugat să stai de veghe lângă Mine pentru tine și ți-am tot spus după ce am ieșit deasupra cu cuvântul Meu cel de șaptezeci de ani așezat de gura Mea pe vatra ta și ți-am spus că antichrist și servii lui ascunși te pândesc de peste tot ca să te doboare și să nu mai fii a lui Dumnezeu, căci acest dușman ascuns știe bine că tu ești fata Mea frumoasă de la sfârșit de timp și că am în tine cină de cuvânt de șaptezeci de ani mereu proaspăt. I-am spus puterii ascunse a omului antichrist, să plece i-am spus acestui duh viclean și să nu se încerce cu Mine și cu tine. O, vezi de ce i-am spus așa?
Mă fac cuvânt pe vatra ta ca să-ți grăiesc acum, popor român, căci încercarea este grea peste tine, dar fii cuminte și ascultă-Mă, căci glasul Meu nu te înșeală, iar tu scoală-te la veghe, scoală degrab! Stăpânul firii te cheamă și te povățuiește din cer acum, când stai în cumpănă. O, nu-ți trebuie pace, iubito, căci pacea pe care ți-o făgăduiește omul cel ascuns și primejdios prin ascundere și viclenie nu-ți poate da pacea. Nimeni nu poate aduce pacea, nimeni, decât Eu, Fiul lui Dumnezeu, Păstorul tău Cel plin de milă și de veghe peste tine, căci sufăr pe cruce văzându-te și stau cu tine pe cruce ca să-ți binecuvintez învierea de fiecare dată când duhul dușman dă să te doboare fiindcă ești a Mea în vremea aceasta de sfârșit, că Mi-am făcut în tine iatac și ies cuvânt peste tine și peste pământ și Mă slăvesc cu slava Mea cea de la sfârșit de timp pe vatra ta.
O, duh viclean, o, de unde te-ai ivit, pe unde ai intrat ca să împrăștii vicleșugul tău amar peste pământul și neamul român sub nume de trimis al lui Dumnezeu? O, de unde vii şi pe unde ai sărit şi cât ai lucrat ca să te arăţi acum ca salvator, cum te dai că eşti? Ai umplut de nelinişte şi de nedumerire acest pământ şi neam, cum că eşti trimis al lui Dumnezeu. O, Eu nu vin aşa, şi este scris în Scripturi cum vin. Eu vin cu norii, nu sar pe deasupra. Eu intru pe porți zidite de Mine, nu de om. Eu cuvintez din Tatăl și sunt Sfântul Tatălui, iar tu iubești păcatul, pe când Eu voiesc să fac om după chipul și asemănarea Mea pentru împărăție cerească, nu pământească, nu ca aceea care piere odată cu ridicarea ei. Eu nu sunt ca omul, căci omul este potrivnicul Meu prin îngâmfarea lui, și de aceea du-te pe unde ai intrat, și du-te, căci ești duh viclean! Acesta este cuvântul lui Dumnezeu cel pentru tine, pentru duhul cel viclean. Amin.
Iar tu, popor român, ia de la Dumnezeu ca să nu cazi vrăjmașului viclean în cursă. Nu da crezare oricărui duh, și cercetează duhurile, așa învață Scriptura! Dacă vei greși acum, nu-Mi voi lua ocrotirea de peste tine, dar vei purta vina, care te va face să suferi nemângâiată apoi. Așadar, ia de la Dumnezeu și ai grijă de semnele Mele cele dintru începutul bisericii Mele pe pământ, căci Dumnezeu nu Se sprijină pe cei îngâmfați și vicleni, și care își ascund lucrarea ca să-i poată înșela pe cei cărora le întind cursă. Apa tulbure nu e bună de băut, nu se vede prin ea nimic, și iată, așa vine cel ce dă să vină în numele Meu, și de aceea te vestesc ca să știi, căci nu pot acum să-ți grăiesc cum ar fi să-ți grăiesc, dar te rog cu aplecare, ia sfatul Meu, cu care Eu, Domnul, veghez de deasupra ta în zile de grea încercare și ispită peste tine ca să dai înapoi. O, nu, ci scoală-te la veghe și ascultă de duhul înțelepciunii cu care-ți stau Eu înainte prin cei care-ți aduc de veste că vrăjmașul cel ascuns dă să te culce jos!
Acum iată povața Mea: Sculați-vă la veghe pentru țară, voi, cei care stați acum pe scaunele de sus ale țării! Nu lăsați țara spre îngenunchere! Așa vinovați cum sunteți față de Dumnezeu și de țară și unii față de alții, ridicați-vă să țineți țara pe picioare atât cât se poate de la voi, iar Eu, Domnul, voi sta și voi veghea și vă voi ajuta din cer! Adunați-vă strâns uniți în clipele acestea grele, iertați-vă unii pe alții, umiliți-vă unul în fața altuia și lucrați salvarea acestui neam dacă sunteți pe scaune, ca nu cumva să se meargă înapoi, ci numai înainte! Puneți umărul toți ca să nu cadă țara. Nu căutați încă doar binele cel pentru voi dacă dați să stați pe mai departe pe locurile de veghe, și pe care n-ați vrea să le pierdeți, și va fi așa doar dacă veți asculta acum sfatul cel din cer pentru voi, căci a intrat pe ferestre și pe uși neștiute și nevăzute duhul cel înșelător îmbrăcat în blană de miel, căci pereții sunt culcați la pământ, iar voi nu sunteți veghetori pentru neam. Vin Eu, vine Domnul și vă îndeamnă la veghe ca să vă fie vouă bine, și nu rău, iar altfel vă veți clătina dureros.
Așadar, fiți înțelepți și biruiți primejdia, ascultând de cei mai înțelepți dintre voi și care iubesc țara. Nimeni să nu vă înșele sub numele Meu cu lucrarea lui ascunsă. Iată, vin Eu, nu mai este să vină cineva în numele Meu. Vin Eu, și am venit și am stat în sfat cu voi în zi de praznic împărătesc pentru mama Mea Fecioara, prunca cea mică adusă de părinți la templu și dăruită Domnului ca să Mă nasc Eu din ea Prunc sfânt pe pământ și să lucrez atunci și apoi și acum, căci Eu sunt Alfa și Omega și sunt Cuvântul Tatălui Savaot peste pământ, și Mă trimit Scripturile și de aceea vin.
O, mama Mea, mamă Fecioară, am grăit peste neamul român în zi de praznic sfânt pentru tine, în amintirea zilei când ai fost dăruită lui Dumnezeu ca să crești și să te faci cărare a venirii Mele pe pământ, mamă. Binecuvântată să fie această zi, când Eu, Fiul tău Iisus Hristos, M-am făcut cuvânt de veghe pentru neamul român, lovit acum de vrăjmașul antichrist, de duhul minciunii, duh viclean și prins în fapt pregătind durere și clătinare și dezbinare peste fiii neamului român.
Binecuvintează și tu acum de lângă Mine lupta Noastră pentru ocrotirea pământului şi neamului român, mama Mea.
— O, har, har peste ea, peste ţara în care Tu, Fiul meu Iisus, Îţi slobozeşti cuvântul venirii Tale iarăşi de la Tatăl pe pământ! Sunt aşezată de Tatăl ca să veghez peste ţara cuvântului Tău de azi și să fac scut între ea și vrăjmașii Tăi și ai ei. Iubesc cu duioșie cerească acest pământ și neam încă de la nașterea Ta și a lui pe pământ ca popor. Iubesc cu mare umilință de duh cuvântul Tău, care se scrie de șaptezeci de ani pe pământul român, și a cărui istorie iese acum din taină spre slava Ta din mijlocul acestui neam, care Te are de Dumnezeu al său de două mii de ani.
În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, așa veghez eu această vatră, pe care se scrie de atâta timp cuvântul lui Dumnezeu, glasul Fiului meu Iisus Hristos, Păstorul celor născuți prin acest cuvânt și crescuți pentru sfințenie între fiii oamenilor, între pământ și cer acum!
Voi veghea, Fiule Iisus. Întărim veghea deasupra meleagului român ca să eliberăm iar și iar acest neam de sub duhul înșelător, care bântuie peste tot împotriva Ta și a neamului creștinesc, duh care este pedepsit și descoperit când se încearcă să pătrundă unde Tu Îți așterni în zilele slavei Tale de acum cuvântul venirii Tale de la sfârșit de timp, o, și fericiți sunt și vor fi cei care Te primesc cu inima și Te iau în ei și nu se smintesc cu necredință, căci lepădarea de credință, aceasta este acum fața lumii, chiar și prin cei care acum, iată, în numele Tău sar pe deasupra ca lupul care-și subțiază glasul cu cuvânt împrumutat ca să înșele și să șteargă de peste oameni împărăția Ta, dar slavă Ție și împărăției Tale, căci Tu, Fiule Iisus, ai toată puterea dată de Tatăl în cer și pe pământ, și Tu împărățești și veghezi și cârmuiești și păstorești cu milă, când nimeni nu mai are grijă de cei de pe pământ, nimeni, ci numai Tu, Doamne, numai Noi, cei din cer, și binecuvântați să fie cei care se bizuie pe Dumnezeu și pe cerul Său de sfinți și de îngeri, căci puterile cerești îi au pe ei sub pază pe pământ!
— O, mama Mea, ferice de cei care nu trăiesc de capul lor între oameni pe pământ! Ferice de cei care au Stăpân al lor pe Dumnezeu, mamă! Am grăit neamului român cuvântul Meu ca să audă duhul cel ascuns, care sare pe deasupra ca un fur, și să se rușineze cu toată lucrarea și armata sa.
Cuvântul Meu stă de veghe peste neamul român și cârmuiește corabia română. Eu sunt Cel ce sunt. Rușinați-vă mult, voi, cei care iubiți și lucrați minciuna și deșertăciunea ei!
Și acum, ridică-te la glasul Meu, popor român, și nu greși când duhul cel vrăjmaș sub haină de miel te ademenește ca să te biruiască de partea sa. Nu-ți trebuie ție salvator dintre oameni. Eu sunt în mijlocul tău și te port de mânuță prin cuvânt și-ți ocrotesc pașii și credința prin întunericul vremii cea fără de credință în zilele Mele cu tine pe pământ. Mereu, mereu te voi veghea, te voi striga, te voi trezi și te voi păstori Eu Însumi, Eu, Dumnezeu Cuvântul, Iisus Hristos, Fiul Tatălui Savaot. Mereu, mereu aștern pe meleagul tău cuvântul Meu, venirea Mea cuvânt pe pământ, popor român. O, pace ție în vreme de cumpănă pentru soarta ta acum!
Pace vouă, fii români! Nu părăsiți duhul înțelepciunii, nu dați înapoi! Întăriți între voi pacea, iertarea, umilința și credința cea din străbuni, căci prin credință vin toate și toate se împlinesc și toate vin de la Dumnezeu, numai de la Dumnezeu, o, neam român. Amin, amin, amin.
