Cuvântul Meu coboară în cartea sa, și are grădiniță de coborâre cuvântul Meu și are străjeri în porți, iar Eu, Domnul Iisus Hristos, stau cuvântând din nori de șaizeci de ani pe vatra neamului român și-Mi pregătesc cu cuvântul împărăție în cei credincioși, în cei cu inima curată pentru venirea Mea cuvânt pe pământ, și numai cei curați cu inima, numai aceia au parte de darul credinței pentru cuvântul care curge ca râul din gura Mea în acest timp, și nu ies cu nimic din Scripturi dacă vin cuvânt pe pământ, ci, din contra, le împlinesc, căci este scris să vin.
În zi de sărbătoare de sfinți Mă fac Păstor blând peste neamul român și-i dau darul credinței ca să Mă poată lua în inimă dacă-Mi las peste el cuvântul. Îmi cer sfinții să întăresc la veghe acest neam dacă Tatăl Meu Savaot l-a ales să-Mi fie casă de primire pentru cuvântul Meu, care se lasă peste pământ, și iată, e țara română întâia între popoare prin această alegere a Tatălui, căci pământul pe care stai tu acum, neam român, a fost el primul petecuț de pământ ieșit din ape la facerea lumii, și, iarăși, tu te-ai înființat ca neam creștin odată cu nașterea Mea pe pământ și ai două mii de ani cât Fiul lui Dumnezeu de când ești tu creștin, neam creștin. O, și ce frumos, că și acum, la sfârșit de timp, tot tu ai darul de a coborî peste tine glasul cuvântului Meu, grăirea Mea, venirea Mea cuvânt peste pământ, că sunt cu zeci de mii de sfinți în cete-cete în văzduhul tău, pe cerul tău, popor român, și-Mi scriu pe vatra ta cuvântul iubirii, căci din marea lui Dumnezeu iubire se petrece între cer și pământ această minune pe așternutul tău, care s-a făcut popas lui Dumnezeu și sfinților Săi, iar cerul cel de deasupra ta, la fel.
O, pace ție, țara Mea de azi, neam român! O, nu te mira, nu sta în nedumerire. Eu sunt Domnul Dumnezeul tău și săvârșesc în tine această minune, căci sunt Cel ce sunt și Cel ce pot tot ce voiesc să fac, iar tu caută cu taina inimii curate ca să-Mi cunoști glasul Meu de Păstor milos și să asculți povața Mea, cu care te păstoresc, iar slava Mea din tine este cuvântul gurii Mele în mijlocul tău.
O, pace ție, cetatea Mea de azi, Ierusalime nou! Scris este că voi zidi din nou Ierusalimul ca să am și azi unde să intru când vin pe cai albi cu sfinții și îmbrăcați cu cămășuță de in, toți la fel, precum este scris în Scripturi despre venirea Mea cu oștirile cerești și că din gura Mea iese sabie ascuțită ca să lovesc cu ea neamurile și să le cârmuiesc cu toiag de fier, iar numele Meu se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu, precum este scris, și nu ies cu nimic din Scripturi dacă așa Îmi este lucrarea sau dacă ar vrea cineva să Mă judece după lege.
Vin la tine cuvânt, neam român, și te păstoresc în vreme de furtună, că văd lupi pândind din ascunzișul lor ca să te despoaie de datini și de credință și de binecuvântarea Mea și a sfinților Mei. Iată, stau de veghe peste tine cu sfinții și cu părinții cei din cer și te povățuim să veghezi și tu și să crezi că e vreme de furtună peste tine, și nu mai ai păstori cu milă de tine ca să nu te pierzi pe cale și ca să-ți întărească ei calea cu Dumnezeu, și calea lui Dumnezeu cu tine, că iată cât de mari s-au așezat mai-marii de peste tine în nume de biserică a lui Hristos și cum te conduc ei în brațele vrăjmașului Meu și al tău, antichrist, despre care scrie în Scripturi cum va veni și cum îi va fi lucrarea sa cea ascunsă de mintea omului de rând, dar vin Eu și-i dau de gol învelitoarea cea de deasupra și-ți spun că este învelit în haină de biserică și că este lup, și nu păstor, iar Eu, Domnul, te scol la veghe în miez de întuneric și te deprind cu înțelepciunea cea de sus, că nu se mai găsește înțelepciune bună pe pământ, că pe pământ totul s-a amestecat, și e numai minciuna față în față cu omul și nu se mai cunoaște binele din rău și este nevoie de Dumnezeu cu oamenii pe pământ, ca nu cumva să-și facă blestemul cale din pricina mai-marilor bisericii, care se apleacă prea mult dușmanului antichrist, și dau să strice datinile sfinte, lăsate de sfinții părinți ca să fie ținute și păstrate la locul lor în cartea calendarului neamului creștinesc, cel mai mare neam de pe pământ. O, nu e neam mai mare și mai puternic între pământ și cer ca și neamul lui Hristos, neamul creștinesc, neamul care ține cerul pe pământ, și pe Dumnezeu între oameni, că le-am spus celor credincioși acum două mii de ani: «Voi fi cu voi până la sfârșitul timpului».
O, veghează cu mare trezie, neam român, neam creștin, că vrea antichrist să răstoarne tot ce a mai rămas sfânt la loc, că a răsturnat prin șiretlic sărbătorile sfinților și vrea acum să schimbe de la locul din calendar sărbătoarea învierii Mele, data Paștelui, cea mai mare sărbătoare a creștinătății în cer și pe pământ, așezată bine la locul ei prin sfinții cei plini de Duhul Sfânt, și a cărei lumină vine din cer și aprinde luminile în ziua de praznic al învierii Mele, și nu-i convine lui satana-antichrist această așezare adevărată, după semnele ei dovedită, ca și atunci când Eu am înviat biruitor și am judecat prin învierea Mea pe stăpânitorul acestei lumi, după cum am scris acum două mii de ani despre însemnătatea minunii învierii Mele spre judecata celor ce M-au răstignit, a celor necredincioși de atunci și până azi.
Bat să Mi se deschidă și să intru să le spun celor ce slujesc la altare îmbrăcați în haine de împărați și cu mitre pe cap și să le spun lor despre lucrarea lor rătăcitoare de sufletele turmei creștine și să opresc cumva acest mers în gol spre nicăieri.
O, deschideți voi, arhierei și preoți care stați în fața turmei ortodoxe a neamului român, căci Eu, Domnul Iisus Hristos, grăiesc vouă și spun: O, de unde s-a ivit lucrarea cea amestecată, pe care voi o tălmăciți după mintea dușmanului antichrist, care-i spune frăție acestei amestecături, și iată unde v-a dus această amestecare, că ați călcat cu ea peste legile cârmuitoare ale sfinților părinți pentru biserica Mea, și de anatema pusă pentru cei ce dau să calce sub picioarele lor rânduiala cea sfântă a bisericii, cârma cea bună prin furtuni, căci voi ați deschis furtunii să intre și să bată și să clatine toate de la locul lor, de la vremea rânduită lor, că a fost lovitura cea mare care a strămutat de la locul lor sărbătorile sfinților, iar acum, în loc să puneți la loc pe cele strămutate ca să aveți iarăși prin pocăință binecuvântarea sfinților, iată, voi dați să cutremurați cerul și pământul și să dați de la locul lui din calendarul străbun praznicul Paștelui Domnului și al creștinilor binecredincioși, și vin să vă întreb dacă vă dă prin minte cât blestem dați să atrageți peste pământ ridicându-vă deasupra sfinților, care au așezat și au binecuvântat, și au anatemizat pe cei ce vor da să strice pe cele așezate cu lucrarea Duhului Sfânt și cu viața cea cerească a sfinților, pe pământ cât au stat ei și au așezat de la Dumnezeu rânduiala cea sfântă a bisericii Mele până la sfârșitul timpului, și iată, voi nu dați să deschideți Scripturile ca să nu cumva să greșiți luând sfat de la străini, sau să deschideți cartea cârmuirii bisericești și să citiți în ea că nu este voie să schimbați și să umblați voi, care n-ați dat să iubiți sfințenia și pe Duhul Sfânt, Care lucrează prin sfinți, și iată cine sunteți voi, că voi nu iubiți pe sfinții părinți, iar dacă mai e pe pământ din timp în timp sfinți cu Dumnezeu în ei prin viața lor sfântă, voi dați să-i ascundeți și să le legați tinichele, iar aceasta faceți de teamă să nu fiți voi judecați pentru nesfințenia vieții voastre, cu care stați pe scaune de biserică. O, nu! Nu așa se stă în numele Domnului pe aceste scaune. Știu că vă place în haine de împărați și cu coroane pe capete ca să vă atrageți slava oamenilor, dar ce se va întâmpla cu turma creștină nu vă pasă, de vreme ce faceți acum și tot faceți legământ cu lucrarea lui antichrist cel cu fața ascunsă sub haina de biserică a lui Hristos, când el e de mult ieșit din biserica cea de la început și lucrător împotriva Mea prin neascultarea lui de Dumnezeu și prin semeția de a fi pe pământ tată al oamenilor, când cuvântul Meu cel din Scripturi îi stă împotrivă cu putere și spune la creștini așa: «Voi să nu numiți pe nimeni tată pe pământ, căci numai Unul, Cel din ceruri este Tatăl vostru».
O, voi, arhierei și preoți, opriți-vă de la această amestecare și dați-o din biserică. Ați greșit mult prin aceasta. O, nu cumva să fiți voi cei ce atrageți blestem peste pământ prin neascultarea voastră de Dumnezeu, de sfinți și de părinți și prin călcarea legilor lăsate de la Duhul Sfânt pentru biserica lui Hristos. Eu sunt Cel ce sunt, și sunt cu praznic de sfinți în sobor deasupra locului coborârii Mele cuvânt peste pământ și am la locul ei din calendar sărbătoarea cea pentru cei trei arhierei, așezați buchet pentru pomenire sfântă prin biserică, sfinți care au lăsat peste turmă slujire de Liturghie și datini de la Duhul Sfânt, și iată-i pe arhiereii cei din cer cum strigă la voi și vă spun vouă așa:
— O, noi suntem cei care am așezat, iar voi sunteți cei care dați să stricați prin amestecare orânduiala lăsată de Duhul Sfânt prin sfinți și prin părinți, și vă spunem vouă să vă înfricoșați să umblați la lucrarea Duhului Sfânt, lăsată peste biserică în vremea sfinților ei cei de la început. Voi nu mai vreți să fie sfinți pe pământ și nu mai înlesniți această iubire pentru Domnul prin cei sfinți, dar noi vă spunem că sfinții din cer sunt mulți din trecut și de azi și stau în fața tronului lui Dumnezeu pentru oamenii de pe pământ și pentru biserica cea prigonită în toată vremea chiar de cei ce au haină de slujitori, așa cum și pe vremea noastră s-a petrecut pe pământ. O, înfricoșați-vă să vă luați dreptul să umblați peste cele așezate bisericește prin soboare de sfinți la începutul bisericii lui Hristos, căci voi nu sunteți sfinți și nu puteți lucra minuni și nu puteți scoate întunericul din lume, și pe diavoli din oameni, de vreme ce nici din voi nu puteți să scoateți necredința în lucrările lui Dumnezeu prin sfinți, iar dacă nu vă veți înfricoșa veți fi înfricoșați din partea Stăpânului Hristos, Care-Și iubește turma și e plin de milă pentru ea, și tot ca Domnul am fost și noi, plini de veghe și de milă pentru biserica Sa. Iar voi, ori veți asculta, ori nu veți asculta, trebuia să știți din cer că vă încumetați să lucrați contra lui Dumnezeu și că Domnul Își va trezi turma Sa, iar ea vă va descoperi pe voi că nu-i sunteți păstori și că o dați celor străini pentru slava voastră cea trecătoare, și Domnul vă va întreba pe voi, curând, curând vă va întreba ca să-I răspundeți Lui cum v-a fost ascultarea și cui ați slujit dacă v-ați ridicat unii pe alții slujitori de altare, și veți sta față în față cu noi, cei ce L-am iubit și L-am slujit pe Domnul cu sfințenie și cu luptă pentru sfințenie și pentru turma Sa.
Noi, Doamne, le-am grăit lor, de lângă Tine am grăit cu cei ce dau să spună că nu se poate să grăiască Dumnezeu și sfinții Săi peste pământ, dar iată că se poate. Tu ești Cel ce ai făcut cerul și pământul și pe om și pe sfinți și poți totul, și pot și sfinții Tăi, despre care s-a scris: «vor fi asemenea Lui și Îl vor vedea pe El».
— O, am stat față în față cu slujitorii de altare ai neamului român în zi de sărbătoare arhierească pentru cei trei arhierei sfinți: Vasile, Grigorie și Ioan. Duhul Sfânt a fost călăuză prin ei în vremea lor, iar Eu, Domnul, i-am împuternicit pe pământ să întărească pe piatră neclătinată datinile sfinte până la sfârșitul timpului și să aibă ei urmași sfinți ai lucrului Duhului Sfânt, și nu oricum urmași.
Am pus pe masa ta cuvântul Meu și lucrarea sa, popor român. O, treziți-vă unii pe alții, fiilor români! Antichrist și slujitorii lui dau să stingă de pe pământ numele și urmele de creștin și să așeze în loc lucrarea cea vopsită în alb a întunericului lor cel fără Dumnezeu. O, sculați-vă la veghe pentru datinile sfinte și pentru ascultarea de ele, fiilor români, căci voi sunteți un popor credincios și mare prin binecuvântarea Mea cea mare peste acest petec de pământ, pe care, iată, cobor cu cuvântul pe el acum, la sfârșit și la început de timp, că iarăși zidesc cetate pentru Mine, așa cum am avut cetate și popor acum două mii de ani în Israel, poporul care M-a scos afară din mijlocul lui și M-a prigonit și M-a răstignit, dar Eu am înviat, și am plecat din mijlocul lui, iar Tatăl Mi-a dat încă de pe atunci în dar pământul român și neamul de pe el ca să fie el neam creștinesc, neamul Meu, neamul lui Hristos până la sfârșitul timpului.
O, pace vouă, fii români, fii creștini! Eu, Domnul, vă voi povățui pe voi și voi turna din Duhul Meu și vă voi hărăzi cu daruri, căci înțelepciunea cea de sus este ca în cer, și veți ști prin ea să aduceți cerul pe pământ cu toate tainele lui, cu toată slava lui, cu toată iubirea lui, căci Eu vă sunt Păstor, o, fiilor. Amin, amin, amin.
12-02-2016
