Grăiesc cuvântul ceresc în ziua aceasta pe vatra neamului român. Cuvântul lui Dumnezeu este numele Meu şi grăiesc Eu acum cu neamul român. Mă sui pe munte şi aşez scris în carte cuvântul Meu şi îl pun pe norii slavei ca să fie el lăsat peste fiii acestui neam, care are de tras la sorţi acum soarta pe care şi-o alege pe mai departe, că vine ziua sorţului pentru cine va sta pe mai departe pe scaunul de sus al cârmuirii, şi e ceaţă mare şi groasă şi nu se vede bine şi nu se ştie bine şi nu veghează bine fiii acestui neam şi n-au trezire bună şi nu ştiu de cine să asculte, n-are cine să-i trezească şi să facă ei ochii mari, şi să fie cu ochii în şapte părţi ca să nu-şi iscălească ei soartă grea, ca să nu se lase înşelaţi de oamenii minciunii, care-şi ascund planurile lor păcătoase şi dau acum să-şi cumpere cu bani statul lor pe scaunul de sus, slava lor, şi vai cerului şi pământului român dacă fiii acestui neam nu se vor deştepta cum se cuvine şi nu se vor lăsa călăuziţi din cer acum, când nu se vede bine ca să ştie ei cum să-şi croiască soarta!
Eu sunt Alfa şi Omega, Eu sunt Cuvântul Cel de la începutul facerii lumii şi toate s-au făcut la cuvântul Meu şi s-au arătat. Eu sunt Fiul lui Dumnezeu. Iisus Hristos este numele Meu şi-ţi grăiesc în ziua aceasta, neam român. O, deschide Domnului tău, deschide celor de sus, că stau în văzduh pe nori de slavă cu sfinţii români, cu mijlocitorii acestui neam înaintea Mea, cu cei care au acum mare lucru de veghe, că vreme de cumpănă este acum peste neamul român. Dau să lucrez cereşte, dau să biruiesc duhul minciunii şi pe omul minciunii, care vrea scaunul cel de sus. Pământ român este vatra Mea de venire cuvânt pe pământ acum, la sfârşit de timp, şi sunt aici mereu în cuvânt cu sfinţii Mei, cu sfatul cerului.
O, fii români, lăsaţi-vă cuprinşi de duhul cel din cer. Umiliţi-vă, ca să vă poată Domnul călăuzi şi ocroti, că voiesc să las insuflare cerească peste voi şi să ştiţi prin ea cum să răspundeţi pentru soarta voastră, căci totul este încâlcit, totul este în ceaţă şi nu se vede limpede ca să ştiţi voi cum să vă alegeţi soarta. A avut grijă omul fărădelegii şi al minciunii şi a vegheat cu toţi slujbaşii fărădelegii ca să bage în ceaţă adevărul lucrurilor şi să stea la pândă să încurce planul cel veghetor pentru neamul acesta în vreme de cumpănă. O, cât de departe este de Dumnezeu omul! O, cât de ascuns lucrează omul cel trufaş, care dă să înşele pe cei mulţi că el este bunul cel pentru ei! Eu, Domnul, stau de veghe cu cei din cer şi Mă împart peste tot şi văd lucrarea cea ascunsă a celor ce lucrează în ascuns, şi pe care Eu, Domnul, rând pe rând îi scot deasupra şi îi arăt cu lucrarea lor cea rea cu care sug sângele acestui neam. Merg din loc în loc oamenii minciunii şi ucenicii lor şi nu spun adevărul şi cheltuie bani şi timp ca să strecoare minciuna lor peste tot. O, câtă nelegiuire! Să crezi, neam român, aceasta ce-ţi spune Domnul, că vin din cer la tine şi-ţi spun că eşti în primejdie şi dau să te scol la veghe şi să asculţi aşa.
O, sfinţi ai cerului român, cum să facem să iasă bine şi nu rău? Cum să facem să nu cadă ţara română sub robia celor mincinoşi, care-şi ascund faţa? E sărbătoare de sfinţi români în ziua aceasta. E serbată cereşte şi e cântată în cer şi pe pământ cuvioasa Parascheva, veghetoare sfântă pe pământul Moldovei peste neamul român. E zi de veghe prin cuvânt între sfinţii cerului român în această zi, iar sfânta cea sărbătorită azi este ea purtătoare de cuvânt dintre sfinţii români. Binecuvântată să fie grăirea sfinţilor Mei şi intrarea lor în cartea Mea cea de azi, cartea cuvântului lui Dumnezeu. Amin.
— La cuvântul Tău de binecuvântare peste noi, peste sfinţii cerului român, Te binecuvântăm şi Te slăvim noi pe Tine tot cu cuvântul, Doamne slăvit. O, mare şi minunat eşti întru sfinţii Tăi şi mare-Ţi este slava Ta cu ei, că dacă ea s-ar arăta n-ar mai fi nimeni pe pământ să nu Te ştie de Stăpân peste tot şi peste toate şi n-ar mai da omul să caute spre mărirea lui, pieritoare ca şi omul, şi s-ar teme de Dumnezeu omul, mulţumit sau nemulţumit de aceasta. Temerea de Dumnezeu, Doamne, este în fiecare om, şi mai ales în cel care dă să scape de Tine ca Tu să nu fii şi să fie doar el, dar el de teamă face aceasta şi nu de altceva, şi iată, slava pe care şi-o caută omul îi aduce lui teamă şi nu slavă.
O, iată câtă negură peste neamul român acum, o, Doamne! O, arată-Ţi slava, Bunule Stăpân! O, lucrează, Doamne, că oamenii au stricat tot, tot, şi este în primejdie acest neam! Caută cumva să răstorni planurile celor ce vor cu minciuna lor să cotropească şi să stăpânească pe mai departe peste neamul român! O, ridică ceaţa, Doamne, ca să vadă fiii români lucrarea cea vrăjmaşă lor din partea celor ce dau să stăpânească peste ei cu dispreţ! Vor sau nu fiii neamului român, trezeşte-i, Doamne, şi fă-i să vadă, dar arată-le să vadă, o, Doamne! În ziua mea de serbare între sfinţi eu Te rog să Te ridici cu lucrare multă şi să îndemni la lucrul veghii pe toţi înţelepţii acestui neam şi să le spună ei la toţi românii primejdia care paşte această ţară şi să fie oprită primejdia ca să nu bată vântul ei peste acest neam.
O, scapă neamul român de cădere, scapă-l, Doamne! Noi, sfinţii cerului român, stăm de veghe şi-Ţi cerem Ţie să fii Tu biruitor pentru acest neam. Tu eşti pe vatra lui cu lucrarea Ta de azi, dar ceaţa de peste români s-a îngroşat de tot zi după zi şi sunt minţiţi cu multul fiii acestui neam de cei ce îşi caută slava lor şi statul lor la cârmă aşa trufaşi cum sunt, dar, Doamne slăvit în cer şi pe pământ, descoperă toate fărădelegile lor şi arată-le oamenilor şi dă-i neamului român de ştire ca să înveţe el cum să-şi croiască pe mai departe soarta, iar Tu să lucrezi zi de zi pentru mântuirea cea din cer a acestui neam. Ziua mea de serbare între sfinţi e zi de rugăciune şi de veghe sfântă. Noi, sfinţii cerului României, stăm înaintea Ta pentru această ţară şi stăm cu Tine de veghe, Doamne, în toate zilele care au mai rămas până la ziua sorţului.
O, trezeşte-te, neam român! Îţi fac sfinţii tăi deşteptarea. E Domnul cuvânt peste tine ca să te înveţe, ca să te umbrească cu lucrarea harului Său. O, deschide Binefăcătorului tău şi ucenicilor Lui, că eşti în primejdie şi venim cu ajutor ceresc să-ţi dăm salvare.
Voi, cei care aveţi duhul rugăciunii în mijlocul acestui neam, sculaţi-vă şi cereţi-L pe Domnul să ridice ceaţa de peste neamul român şi să se arate soarele în mare strălucire, că este nevoie de lumină mare, de îngeri şi de sfinţi şi de mari rugători din mijlocul neamului român.
Vouă, slujitorilor de altare ai acestui neam, fie-vă teamă de Dumnezeu! Nu vă bucuraţi de daruri, ci bucuraţi-vă de Domnul şi bucuraţi-L pe El lucrând duhul dreptăţii. O, daţi-vă deoparte de lângă cei ce lucrează fărădelegea şi vă mânjesc pe voi cu bani şi vă umplu mâinile de sânge! Nu vă vindeţi poporul pe bani ca să-l daţi oamenilor minciunii să-l asuprească apoi şi să-l sugă! O, de ce vă trebuie bani? Iată, mereu, mereu vă trebuie bani, dar fie-vă teamă de Domnul, că nu zidurile pe care le înălţaţi au nevoie de mântuire, ci oamenii au. O, lăsaţi de la voi dorul de lăcomie şi de slavă! Îmbrăcaţi-vă cu sac şi puneţi-vă pe creştet cenuşă şi rugaţi-vă Domnului să scoată ţara română de sub mâna hoţilor, care au jefuit totul şi au rupt cununa de pe fruntea ţării, că au jefuit codrii şi au culcat la pământ ocrotirea cetăţilor ţării, căci codrii sugeau apa când stăteau în picioare, dar acum vine toată apa peste sate şi totul se schimbă pe pământ când sunt mişcate de la locul lor cele ce sunt puse de Domnul în rânduială şi în lucrare unele pentru altele, dar iată, hoţii au tăiat codrii şi au lăsat furtunile să intre şi să nu mai aibă cine să le ţină piept, căci codrii sunt străjerii, sunt hotarul de vreme rea şi se opreşte în ei vremea rea şi este ocrotită cetatea, dar iată, hoţii au tăiat ca în brânză străjerii ţării, codrii ţării şi a venit răzbunarea apoi, căci când omul strică vine peste tot stricăciunea şi pârjolul şi vine suferinţa peste ţară, şi iată, a venit.
O, slujitori de altare ai neamului român, alipiţi-vă părinteşte de fiii acestui neam dacă vă numiţi părinţi ai lor şi povăţuitori. Daţi-vă de lângă cei ce fură şi usucă acest neam ca să vă dea vouă în numele bisericii. O, nu cei ce vă dau sunt cei ce vă dau. Aceia strâng biruri mari de la cei de sub ei şi aşa vă dau ei. O, nu-i cinstiţi pe ei, ci pe cei de la care sug aceştia, pe cei care trudesc şi-şi rup de la gură ca să dea celor ce strâng dări şi care nu vin de acasă cu banii lor ca să vă dea vouă pe ale lor. O, de ce pe ei îi cinstiţi şi-i cântaţi pentru vrednicie în faţa norodului asuprit? O, nu aşa. Nu fiţi asupritori lângă cei ce asupresc cu nedreptate, ci trageţi-vă lângă cei asupriţi de uneltele nedreptăţii celor ce-şi caută slavă pentru ei aşa cum şi voi căutaţi. O, dacă ziceţi şi vă numiţi slujitori ai lui Dumnezeu în faţa oamenilor, fiţi cu băgare de seamă, căci lucrarea voastră, iată, nu seamănă cu lucrarea lui Dumnezeu, ci cu a celor ce asupresc. Iată, cei ce dau dajdie nu mai sunt fii, ci sunt cei asupriţi. Dar fiii unde sunt? Mai sunt fiii? Mai are biserica fii? Mai are ea de partea ei pe părinţi? O, nu. Ea are zidiri în care se lăfăieşte slava cea deşartă şi nu se slăveşte calea crucii aşa cum au umblat sfinţii cu cruce pe cale. O, scuturaţi-vă de oamenii minciunii, cărora le faceţi voi jocul împotriva norodului asuprit, pe care nu-l iubiţi, de vreme ce nu-l îndrumaţi cu dreptate şi cu Domnul.
Noi, sfinţii cerului României, vă aducem vouă această veste, slujitori de altare ai neamului român: luaţi aminte, o, luaţi aminte bine şi opriţi fărădelegea, la care şi voi lucraţi! Citiţi în Scripturi şi în prooroci despre soarta păstorilor plătiţi, care n-au milă de oi. O, înfricoşaţi-vă la auzul glasului sfinţilor neamului român. Dacă voiţi, dacă puteţi să credeţi, ridicaţi-vă şi faceţi lucrare de trezire peste fiii acestui neam, ca să nu pună ei mâna pe capul celor ce dau să se caţere pe scaunele de frunte ale ţării fără ca să merite această mărire, iar dacă nu veţi asculta, voi veţi vedea. Amin.
O, am grăit neamului român, Doamne, şi am ajuns cu grăirea peste slujitorii de la altare. Slavă Duhului Sfânt, Care ne călăuzeşte grăirea! Slavă Ţie Îţi cântă sfinţii cerului României! Tu eşti Cel ce mântuieşte. Pune miluinţa Ta peste soarta neamului român. Ne curg lacrimi pentru el. E ceaţă groasă peste el, dar lucrează Tu, o, Doamne. Amin.
— Eu, Domnul, mereu am lucrat, mereu am strigat peste acest neam, o, sfinţi ai cerului român. Eu pentru rugăciunile sfinţilor lui lucrez şi acum pentru neamul român şi mare este lucrarea Mea prin cei ce se roagă Mie şi-Mi cer să le dau împlinirea.
Îţi doresc ocrotire mare, neam român. Căutaţi-o şi voi, fii români. Vă vestesc că e ceaţă mare peste voi şi că nu vedeţi primejdia. Aplecaţi-vă, dar, şi ascultaţi pe cei din cer, care veghează peste voi şi vă aduc de veste ca să vegheaţi şi voi. Iată, vă descopăr fărădelegile şi hoţiile celor ce vor să pună mâna pe scaunul stăpânirii de peste voi. V-au legat la ochi cu cuvintele lor mincinoase şi cu darurile lor de nimic, dar voi treziţi-vă când Eu, Domnul, vă strig pentru veghe şi pentru salvare, şi-i veţi vedea curând, curând primindu-şi pedeapsa rând pe rând pentru jaful cel mare pe care l-au lucrat de la mijloc cu duh de lăcomie de bani şi de slavă şi de îndrăzneală peste neamul acesta. Ei şi fiii lor sunt scoşi la lumină înaintea jeţului judecăţii faptelor lor vrăjmaşe de neam şi de fraţi, că iată cât de departe au ajuns cu fărădelegile lor lucrate în ascuns, şi din pricina cărora tu ai suferit şi suferi ape mari peste tine şi pedepse fel de fel, popor român, căci ţi-au culcat la pământ codrii munţilor tăi şi i-au vândut pe bani la străini şi şi-au ascuns punga cu bani ca să nu fie prinşi, dar Eu, Domnul, am făclii care pătrund peste tot în cel mai tainic ungher şi fac judecata faptelor lor ascunse şi dau să te scap de cei ce te asupresc, neam român. O, îţi trebuie un duh nou, un început nou, o iubire nouă, o petrecere dulce înaintea Mea, o înnoire a ta, popor român. Cu cei ce au lucrat atâta vreme fărădelegi în mijlocul tău nu pot să mai fac nimic, şi nici tu nu poţi şi nu mai poţi, căci s-au sprijinit unii pe alţii pentru câştig urât şi te-au supt de tot, popor iubit.
Voiesc să-ţi fac înnoirea, voiesc să ţi-o lucrez, voiesc să auzi pe Domnul, Care-ţi grăieşte ţie, popor român. Stau deasupra pe munte de slavă şi grăiesc peste tine. Sunt Domnul Iisus Hristos şi am venit să te trezesc la veghe. Caută o inimă bună pentru tine din cei înscrişi la sorţi şi apleacă-te spre ea şi ridic-o tu la scaunul veghii, dar fă ochii mari şi ascultă pe cei ce te sfătuiesc cu milă şi cu iubire şi te veghează bine, dar pe care nu-i înghit vrăjmaşii tăi şi ai lor. O, ascultă, popor român, ascultă, fiule român, căci ascultarea şi numai ascultarea îţi va aduce ţie mângâierea, îţi va aduce har. Amin, amin, amin.
27-10-2014
