Eu sunt Cel ce sunt, şi sunt plin de duhul păcii. Iisus Hristos Mi-a fost numele acum două mii de ani, când Tatăl Meu Savaot M-a trimis pe pământ să Mă nasc din om şi să fiu Dumnezeu şi Om pe pământ, căci M-a trimis Tatăl atunci după om.
Sunt plin de pace şi de duh de înviere. Acum două mii de ani poporul la care Tatăl M-a trimis nu M-a primit să-i fiu Dumnezeu şi să-i dau lui împărăţia Mea, ci M-a luat şi M-a dat deoparte, M-a dat să fiu răstignit pe cruce cu cei răufăcători, cu cei nelegiuiţi, ca nu cumva să asculte de Mine neamul acela, şi Mi-au pus nume rău mai-marii lui Israel şi M-au numit hulitor de Dumnezeu, dar era scris în Scripturi să facă ei aceasta, şi era scris ca Eu să fiu răstignit şi să înviez şi să Mă arăt înviat, iar mormântul care rămăsese gol de trupul lui Dumnezeu-Fiul a mărturisit, dimpreună cu giulgiul de in în care am fost înfăşurat când am fost coborât de pe cruce, şi dimpreună cu marama care fusese pe capul Meu, şi pe care am învălătucit-o şi am lăsat-o acolo spre mărturie şi am înviat în mormânt şi din mormânt, am înviat a treia zi dis-de-dimineaţă, şi M-am arătat înviat şi plin de duhul păcii, ca să-l dau celor îndureraţi şi mult nedumeriţi atunci pentru cele petrecute cu Mine pe Golgota, unde Mi-am sfârşit drumul crucii, şi le-am spus spre seară ucenicilor Mei că dis-de-dimineaţă am înviat şi: «Pace vouă!» le-am spus Eu lor în seara acelei zile, întâia zi a săptămânii, căci M-am dus la ei şi aveau uşile încuiate la locul unde stăteau adunaţi şi feriţi de ochii iudeilor şi le-am arătat lor mâinile şi coasta, şi văzând ei că Eu sunt s-au bucurat, şi iarăşi le-am spus: «Pace vouă, şi precum M-a trimis pe Mine Tatăl vă trimit şi Eu pe voi», şi am suflat peste ei şi le-am spus: «Luaţi Duh Sfânt, şi cărora veţi ierta păcatele le vor fi iertate, cărora le veţi ţine le vor fi ţinute». Acestea sunt cuvintele cele dintâi de după învierea Mea peste ucenicii Mei şi M-am arătat lor înviat.
O, s-a dus apoi vestea peste tot din gură în gură şi toţi spuneau: „Hristos a înviat!“. Peste tot în Ierusalim se auzea: „Hristos a înviat!“. Când au auzit aceasta mai-marii poporului, cei care Mă pedepsiseră cu crucea pe care M-au răstignit, s-au înspăimântat toţi şi şi-au pierdut minţile căci şi-au pierdut liniştea, şi-au pierdut pacea. La ei însă nu M-am putut duce ca să le spun cuvânt de pace, dar la cei înspăimântaţi de ei pentru cele ce făcuseră ei cu Mine M-am dus şi le-am spus lor: «Pace vouă!».
O, n-a mai fost pace pentru răstignitorii Mei, n-a mai fost să vină pacea, n-a mai fost, şi e fără de pace acest popor, de atunci şi până acum e fără de pace, căci s-a luat de la ei pacea, precum este scris.
Eu sunt Cel ce sunt, şi sunt Dumnezeul păcii, Eu sunt Dumnezeul neamului creştinesc, neamul lui Hristos, şi nu are hotare această împărăţie şi este ea peste tot pe unde sunt creştini iubitori de Hristos, de Cel înviat din morţi. Am fost răstignit între doi morţi şi Mi-am dat Duhul între ei doi, şi aceia erau tâlhari, ca să se împlinească Scriptura că am fost pus şi socotit cu cei răufăcători şi că am înviat apoi dintre morţi.
Acum, de la margini la margini adun într-un duh neamul creştinesc şi suflu şi spun plin de duhul păcii: Hristos a înviat! E ziua Mea de Paşti, e ziua Mea de înviere dintre cei morţi. Hristos a înviat! E ziua Mea, ziua lui Hristos Cel înviat.
O, Eu Însumi spun în zi de înviere şi la toţi cei adormiţi, care aşteaptă pe Domnul: „Hristos a înviat!“ le spun lor. Ei Mă privesc bucurându-se cu Mine de această zi de Paşti. Ei Mă văd şi Mă laudă laolaltă cu cetele cereşti în sărbătoare de Paşti al lui Hristos. Ei sunt cete-cete între pământ şi cer şi se bucură în cer şi pe pământ de Domnul, pe Care Îl aşteaptă cu ziua slavei Lui, când Îi va da Tatălui toată împărăţia, toată lucrarea Sa împlinită, şi va aşeza Tatăl apoi pentru toţi iubitorii de Hristos fericirea cea veşnică, ziua cea neînserată şi nedespărţită pe veci de cei ce au iubit pe Domnul cu aşteptare şi cu dor.
O, vreţi nu vreţi să fiţi pentru Domnul, Eu, Hristos Cel înviat, vă spun vouă, popoarelor de pe tot pământul: Hristos a înviat! Eu Însumi vă spun această veste, salut ceresc vă spun şi vă doresc înviere, multă înviere vouă, multă iubire de Dumnezeu, că e sărac de iubire omul, fiindcă Dumnezeu este iubirea, căci Eu pentru om am murit şi am înviat, fiindcă l-am iubit, şi l-a iubit Tatăl Meu, şi M-a trimis după om Tatăl.
O, pace vouă, popoarelor răzvrătite între popoare! Hristos a înviat! Pace vouă, pace şi nu răzvrătire şi nu lăcomie! Pace şi bucurie cu umilinţă, căci neumilinţa îl face urât pe om, şi nu va mai fi iubit şi urmat cel fără de duh de umilinţă în inima lui, şi numai cei ce se tem de Domnul vor fi şi vor rămâne, iar cei ce se tem de El nu pot face răul, ci fac numai iubire şi fac numai pace.
Şi acum pace ţie, pace ţie, neam român! Eu sunt Cel ce sunt. Stau pe vatra ta cuvânt de mângâiere şi spun popoarelor în zi de Paşti sfânt: Hristos a înviat!, iar ţie îţi spun să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot cugetul tău şi din toată virtutea ta, căci tu ai de Dumnezeu al tău pe Dumnezeul Cel adevărat, pe Cel Care a venit din cer pe pământ şi S-a făcut Om şi S-a răstignit pentru om şi a înviat a treia zi, dar caută să stai în voile Lui pe pământ, căci El te iubeşte pentru alegerea ta. Te-a ales Tatăl pentru slava Mea acum, la sfârşit de timp, iar ocrotirea ta de la Dumnezeu este mare, căci ştiu popoarele de slava Mea din tine, de lucrarea cuvântului Meu în mijlocul tău. O, ai grijă să-L iubeşti pe Dumnezeu cu fapta, că numai cu credinţa nu poţi să-L iubeşti. Nici Eu n-am putut să Mă arăt Dumnezeu adevărat decât după ce am dovedit aceasta. Eu, Domnul, îţi dau putere să poţi cu putere sfântă, şi nu cu putere omenească să poţi să-L slujeşti pe Domnul pe pământ. Amin.
Duminica Învierii Domnului, această sărbătoare o aşez Eu acum în cartea cuvântului Meu cel de azi şi-i spun neamului Meu român: Hristos a înviat! O, nu uita cuvântul lui Dumnezeu de peste tine, neam român. Te-am învăţat mult prin acest cuvânt. Nu uita să asculţi de cuvântul Meu, că nu e pentru creştini neascultarea. Neamul creştinesc este cel ce ascultă de Dumnezeu şi de la Dumnezeu. O, scoală-te pentru rugăciune sfântă şi cere pace peste popoare, cere Domnului, iar Eu vin la strigătul tău şi aşez pacea şi bunăvoirea şi bucuria, ca şi acum două mii de ani, când M-am arătat înviat în mijlocul ucenicilor Mei înspăimântaţi şi îndureraţi şi le-am spus lor: «Pace vouă!».
O, nu uita să faci voia lui Dumnezeu, neam român! Uită-te în Scripturile părinţilor şi învaţă să faci voia Mea, căci numai cei ce învaţă, numai cei înţelepţi vor pricepe pe Domnul şi vor rămâne moştenitorii Lui şi ai împărăţiei Lui. În zi de praznic de Înviere Îmi aşez peste tine giulgiul Meu cel sfânt, iubirea Mea, şi te încălzesc la razele ei, la lumina ei, neam român. Tu eşti neamul Meu cel de la sfârşit de timp şi eşti casa Mea de venire, şi iată, vin pe vatra ta cuvânt şi te ocrotesc cu el când îl grăiesc peste tine şi te povăţuiesc cu el pentru Mine şi pentru tine şi vreau să te slăvesc cu slava Mea, căci slava ta este Dumnezeu-Cuvântul, Domnul glăsuind şi slăvindu-Se în tine cu slavă de cuvânt şi pregătindu-Şi ziua slavei.
O, nu uita, nu uita să-i iubeşti şi să-i urmezi pe cei care în mijlocul tău îţi vor şi îţi lucrează binele, şi nu uita să nu-i asculţi şi să nu-i primeşti pe cei ce de la mijloc te sapă cu limbă de miel blând ca să nu pricepi tu cât rău dau ei să-ţi lucreze şi să te supună lor şi să-ţi sugă vlaga, o, ţara Mea de azi. O, ia aminte, ia aminte la Dumnezeu, şi ia aminte, iar şi iar ia aminte la cârmaciul de peste tine, care te călăuzeşte spre înţelepciune în vreme de strâmtorare, că eşti în strâmtorare, ţara Mea, eşti aşa din pricina celor ce s-au aşezat pe scaune ca să fie ei conducători, dar ei nu văd cât rău îţi fac, căci ei nu ştiu să te iubească, nu ştiu să-şi iubească ţara şi neamul. Tu însă ia aminte la cel din frunte, la cel de la cârmă, care iată cât te veghează, şi se vede din cer cât te veghează arătându-ţi calea şi ferindu-te de cădere şi de rătăcire şi de asuprire omenească şi de minciuna celor ce te mint, o, neam român, iar Eu, Domnul, vin şi te învăţ de cine să asculţi, de la cine să iei sfat şi pe cine să urmezi, şi-ţi spun să asculţi de cuvântul celui ce stă la cârmă şi la veghe pentru tine şi pentru viaţa ta de azi şi de mâine, şi roagă-te, o, neam român, roagă-te Domnului pentru soarta ta, căci se apropie schimbarea celui de la cârmă şi de la veghe, şi vai ţie dacă nu vei asculta să ştii ce să faci! Eu dau cumva să-l păstrez la loc de cârmuire pe mai departe, că are nevoie corabia română de veghetori cu inimă mare la cârma ei, căci altfel ar fi greu de tot, fără el ar fi greu şi ai cădea sub robie, ţara Mea, că nu se găseşte minte sănătoasă şi plină de veghe şi de înţelepciune ca şi la acest fiu atât de credincios neamului român între fiii acestui neam. Noi, cei din cer, privim cu grijă sporită pentru cel ce va fi pe mai departe la cârma neamului român, ca să ţină acela la dreapta lui pe acest fiu român, atât de credincios acestui neam.
O, pace ţie, celui ce stai acum la cârma neamului român! Hristos a înviat! Roagă-te cu toată casa ta şi cu toată ţara ta, cu toţi fiii cei plini de credincioşie, că vreau să te păstrez ajutor pentru neamul român. De mila şi de iubirea Mea pentru neamul român, de aceea voiesc să te păstrez pe loc de cârmuire, că nu are cine veghea cu sănătate de veghe dintre cei ce s-au îngrămădit să stea pe scaune mari şi să se îmbogăţească de averi şi de slavă de pe spinarea celor mulţi. O, veghează, fiule, că Eu, Domnul, veghez în toată clipa soarta acestui neam. Veghează şi învaţă pe cei ce te ascultă, învaţă-i să nu trăiască lumeşte pe pământ, ci creştineşte, căci Eu sunt Dumnezeul neamului creştinesc, iar neamul român este scris neam creştin pe masa cea de sus, cea din cer. Veghează tu mersul celor ce se scoală acum la luptă împotriva slujitorilor minciunii, a celor ce se zbat să biruiască pentru ei neamul român. O, învaţă-i pe cei ce au credincioşie şi nelăcomie, învaţă-i să nu uite viaţa creştină şi arătarea ei la vedere, ca să pot Eu, Domnul, să pot să fiu cu ajutorul tot pentru acest neam acum. Învaţă-i calea pe cei buni. Eu sunt Calea. Învaţă-i să nu trăiască fără Dumnezeu, ci să semene cu Mine să-i înveţi. O, nu cu lumea, ci cu Dumnezeu să semene neamul român, că e mare în cer numele de român. Eu sunt Învăţătorul Cel de la Tatăl, iar tu să-i înveţi din partea Mea pe ei. Amin.
O, Hristos a înviat, popor de la izvorul Meu de cuvânt! Am împărţit cu tine urarea învierii Mele şi am trimis peste tot „Hristos a înviat!“. Vezi, că e de lucru sfânt în aceste zile. Se adună popor la izvor în această săptămână şi facem apă sfinţită şi tămăduitoare, şi vine apoi ziua de pomenire a mironosiţelor învierii Mele şi se strânge popor mult la izvor, şi se strâng cei din cer, măi popor slujitor, şi trebuie puşi la masă toţi.
O, întăriţi-vă vlaga şi iubirea cea pentru jertfă, căci sunt sărbători cu strângere la izvor, o, fiilor. Eu, Domnul, vă sunt sprijin mereu, iar voi Îmi sunteţi Mie şi celor din cer şi celor de pe pământ, care vin la masă, că este lucru mult de lucrat. Mult şi mereu, măi fiilor, şi veghe mare trebuie să aşezăm, şi să se lucreze ca Dumnezeu, căci toate trebuie să fie ca Dumnezeu, iar pentru aceasta trebuie ascultare şi veghe şi multă lumină.
Toate în lumină să stea şi să se lucreze. Peste tot, peste tot să fie frumos şi sfânt şi ordine ca în cer, iar odihna trupurilor şi a sufletelor voastre acestea să fie, iar Eu vă voi înveşmânta pe voi cu puteri de sus, cu puteri îngereşti, că îngerească este lucrarea voastră cu Mine, fiilor, fiindcă oamenii sunt mici, mici, măi fiilor.
O, Hristos a înviat! vă spun Eu, Domnul, vouă, fii creştini de peste tot ai cuvântului Meu şi ai cărţii Mele de azi cu voi! Iată sărbătorile învierii! Hristos a înviat! Stau înaintea voastră cuvânt de praznic sfânt şi vă dau duh de sus pentru ascultare de Dumnezeu, că fără ascultare omul se lasă spre păcat.
O, feriţi-vă de mâncat şi de băut, fiilor. Mâncaţi îngereşte, nu omeneşte, măi fiilor. Voi să vă aveţi petrecerea întru aşteptarea Mea mereu, mereu la voi, la masa Mea cu voi, o, fiilor, că vreau să fiu mereu pentru voi, mereu, mereu cu voi voiesc să fiu. Amin, amin, amin.
20-04-2014
