Glasul Meu este Duhul Meu, Care deschide cerurile şi Se coboară pe pământ cuvânt aşa cum s-a auzit glasul Tatălui Meu la apa Iordanului când Eu, Fiul Său, M-am lăsat botezat de Ioan, iar Tatăl a deschis cerurile şi a coborât peste Mine pe Duhul Sfânt în chip de porumbel, şi a zis: «Tu eşti Fiul Meu Cel iubit; întru Tine am binevoit».
Glasul Meu cel din Tatăl este glasul Tatălui din Mine, şi cerurile se deschid în zi de Bobotează şi Eu rostesc cuvânt de Duh Sfânt şi binecuvintez şi sfinţesc apele, căci scris este: «Glasul Domnului peste ape, Domnul peste ape multe. Domnul va binecuvânta pe poporul Său». Amin, amin, amin. Mă cobor din cer cu duh de Bobotează în grădina întâlnirii, şi e plin văzduhul ei de toate cetele de îngeri şi de sfinţi, şi e tot cerul, căci Eu sunt aici, şi apele aud glasul Meu peste ele şi îl cunosc, şi fac cuvântul Meu apele, căci se supun Celui ce ele îl cunosc. Amin. Acum două mii de ani, după ce am ieşit din apa botezului Meu din Iordan, Tatăl a deschis cerurile şi a coborât peste Mine pe Duhul Sfânt, ca să Mă facă El cunoscut. Dacă cineva se întreabă de ce a trebuit să vină Ioan să boteze cu apă şi să se cheme botezător, găseşte răspunsul cel din gura lui când preoţii şi leviţii l-au întrebat: «Ce spui tu despre tine însuţi?», iar el le-a răspuns: «Eu botez cu apă, dar în mijlocul vostru Se află Acela pe Care voi nu-L ştiţi. Acesta este despre Care eu am zis: după mine vine bărbat Care a ajuns să fie înaintea mea, fiindcă mai înainte de mine era, şi eu nu-L cunoşteam, dar ca să fie arătat lui Israel, de aceea am venit eu cu botezul cu apă, şi am văzut Duhul coborându-Se din cer, ca un porumbel, şi a rămas peste El. Şi eu nu-L cunoşteam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a spus: „Peste Care vei vedea Duhul coborându-Se şi rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duhul Sfânt”. Şi eu am văzut şi am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu». Amin.
Ioan cel iubit mărturiseşte şi el şi spune: «Lumea prin El s-a făcut, şi lumea nu L-a cunoscut, şi întru ale Sale a venit, şi ai Săi nu L-au primit», iar botezătorul Meu M-a făcut cunoscut lumii prin botezul cu apă şi prin Duhul Cel venit de la Tatăl peste Mine şi peste ape, căci el boteza cu apă spre pocăinţă şi spre iertarea păcatelor, zicând tuturor că s-a apropiat împărăţia cerurilor. O, mare şi adâncă taină este să vadă omul cu duhul, să vadă pe Duhul aşa cum L-a văzut Ioan, botezătorul Meu, şi când s-a împlinit prin Tatăl Scriptura care spune: «Glasul Domnului peste ape, Dumnezeul slavei a tunat, Domnul peste ape multe». Amin.
Iată, porţile s-au ridicat, şi Eu am intrat în tine, Ierusalime, cu praznic de Bobotează şi cu Duhul Sfânt peste ape şi cu înţelepciune de taine, poporul Meu, că mare taină este să vadă omul pe Duhul rugându-Se aşa cum s-a rugat Ioan la Cel Care îl trimisese pe el să Mă boteze.
O, ce greu e când vin prin rană de duh, căci omul nu-L preţuieşte pe Dumnezeu din om. Când Mi-i găsesc pe cei din porţi cu rană în ei, Eu prin rana din ei trec ca să vin, că nu pot ocoli rana, iar de venit trebuie să vin. Venirea Mea e grea de dus, şi mult te-am învăţat, poporul Meu, să ştii să Mă aştepţi şi să Mă ajuţi să vin şi să ai grijă de Duhul Meu şi de cărarea Lui şi să nu uiţi această lucrare, ca să Mă poţi feri de rane şi să Mă poţi mângâia când vin. Cea mai mare pregătire în sărbători trebuie s-o faci pentru venirea Mea din cer pe pământ, din Mine în tine, ca să vin prin seninul tău, că Eu aplec cerurile şi aşa vin, şi aşa trebuie să faci şi tu, ca să fim unul pentru altul şi să nu trec prin rană, ca să nu doară rana, ci să vin pe senin şi să fie uşor şi să fie pace întru venirea Mea. Amin.
O, poporul Meu, pe Mine nu M-au preţuit cei de lângă Mine, pentru că erau învăţaţi cu Mine, şi a venit Ioan şi M-a cunoscut. Eu dacă M-aş lăsa văzut s-ar învăţa omul cu Mine. De aceea lucrez în duh, şi Mă las văzut cu ochii duhului când omul Mă vede, când omul le vede pe cele ce nu se văd, şi fac aşa pentru că cel ce are pe Duhul Sfânt vede fără să se suie însuşi în sus, şi se umileşte, şi de aceea el vede, şi vede ca Mine, căci scris este: «îl vor vedea cum este cei ce vor fi asemenea Lui». Amin. Cei ce Mă văd sunt asemenea Mie prin vedere, căci umilinţa îl înalţă pe cel ce vede. Ioan s-a umilit şi a întrebat pe Cel ce l-a trimis să Mă boteze, şi a spus: «După ce voi cunoaşte pe Cel ce trebuie să-L botez?».
O, popor învăţat de Dumnezeu, taina vederii cea prin Duhul e taină adâncă, iar cel ce vede prin Duhul le vede odată pe amândouă, şi pe cele ce se văd, şi pe cele ce stau nevăzute de ochii trupului, iar cel văzător este cel ce se umileşte aşa cum s-a umilit Ioan proorocul şi botezătorul, şi prin credinţă şi prin rugăciune capătă vederea şi desluşirea apoi, la arătare. Taina umilinţei omului este cărare tare pentru venirea Mea şi pentru arătarea ei, dar cel mândru din fire nu se poate umili pentru cele ce nu se văd, căci firea îi stă împotrivă, dimpreună cu adunătura ei. Cel îndărătnic păţeşte la fel, şi de aceea am spus Eu prin prooroci învăţătură peste cei ce dau să vadă sau să proorocească. Eu cu greu găsesc între oameni, ba chiar şi între cei ce cred, cu greu găsesc pe cel în care Eu să pot sta cu Duhul şi să văd şi să grăiesc sau să tac văzând.
E duh de Bobotează în ziua aceasta, iar învăţătura este botez al inimilor care se aşează la învăţat pe Dumnezeu în om, şi pe om în Dumnezeu, poporul Meu. O, mult voiesc să te învăţ prin cei prin care Eu trec spre tine cu râul cuvântului Meu, dar învăţătura cu care vin Eu se aşează prin duhul umilit şi în duhul umilit, iar altfel ea se întoarce în Mine, şi omul rămâne în sine. La botezul Meu Tatăl a deschis cerurile la rugăciunea lui Ioan, şi a coborât Duhul ca un porumbel şi S-a aşezat peste Mine şi M-a făcut cunoscut lumii, iar Ioan M-a mărturisit atunci zicând: «Iată Mielul lui Dumnezeu, Care spală păcatele lumii».
La coborârea cuvântului Meu peste tine Tatăl Meu deschide cerurile şi Duhul Meu coboară şi Mă face cunoscut lumii, iar tu Mă mărturiseşti, poporul Meu, aşa cum Ioan Mă mărturisea. Mă desfac cu taina duhului cel spre vedere şi spun că pentru duh de umilinţă trebuie credinţă, şi pentru credinţă trebuie duh de umilinţă şi cuminţenie de duh, căci dacă omul nu este sărac cu duhul, nu este nici cuminte cu el, ci este îndărătnic prin vederea lui cea împotriva umilinţei de duh, şi este mândru prin firea care nu se poate umili pentru cele ce nu se văd când ele se văd prin cel ce stă umilit pentru acestea. Botez cu Duhul Sfânt este învăţătura Mea de peste tine, căci ea este apa vieţii şi este glasul Domnului peste ape multe, poporul Meu. Botez cu foc este cuvântul Meu peste pământ pentru cei ce nu Mă cunosc pe Mine întru el, căci scris este: «Glasul Domnului, cel ce varsă para focului!», şi aşa se împlineşte Scriptura care spune că Eu botez cu Duhul Sfânt şi cu foc. Amin.
Din cele cereşti pe pământ rostesc, dimpreună cu slujitori văzuţi şi nevăzuţi, să se sfinţească apele de la voi, apele Mele cu voi, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, că e zi de Bobotează. Amin. E plin de sfinţi şi de îngeri văzduhul grădinii întâlnirii, şi tot cerul este deasupra, căci Duhul Sfânt, lucrător din cer pe pământ şi de pe pământ în cer, Se face bucurie pentru tot cerul cel nevăzut, pentru toată suflarea cea nevăzută, iar Eu, Domnul, doresc pe Duhul Sfânt Mângâietorul să Mă mângâie din mijlocul tău, şi cât aş vrea, şi cât aş vrea să fii ca pasărea care-Mi mulţumeşte la fiecare înghiţitură când bea, că Eu îţi dau din cer şi aştept să Mă mângâi cu tine şi cu cele ce-ţi dau să ai pentru Mine, poporul Meu. O, nu vreau să te înveţi cu Mine, ci vreau să înveţi să Mă ai, şi să Mă văd în tine şi cu tine, şi să lucrezi ca Mine ca să prindă rădăcină în cer tot ce faci, că Eu iar te-am îndemnat la duh de umilinţă pentru Duhul Sfânt peste tine, poporul Meu. Amin.
Cobor binecuvântare peste corăbiuţa cea nouă şi zic din cele cereşti: se binecuvintează şi se sfinţeşte ea prin cuvântul Meu şi prin harul Duhului Meu, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin. Şi în acest nume te binecuvintez pe tine şi tot ce este cu tine pentru Mine şi cu Mine pentru tine, că fără binecuvântarea Mea mereu peste tine e duhul rău răutăcios spre tine, poporul Meu, dar când el aude numele Meu peste tine, slăbeşte, iar când tu te întăreşti întru Mine, el moare, şi Eu trăiesc, şi vreau să pot peste pământ cu împărăţia cerurilor pe care am început-o de la tine, aşa cum am început cu ea şi acum două mii de ani când Ioan Mă vestea cu ea pe pământ şi le spunea tuturor să se pocăiască pentru ea, că altfel nu pot intra în ea.
Taina pocăinţei, dacă omul nu-i află dulceaţa, el nu se aşează în ea. Ea este odihna lui, ea este odihna Mea în om, dar n-are omului cine să-i mai spună de ea ca să-i afle gustul ei cel dulce. Voiesc să se înveţe cu această taină şi cu mărirea ei cei ce aud şi dau să calce pas spre Mine luând învăţătura cuvântului Meu peste ei. Dacă omul nu ştie să moară, el nu poate gusta viaţa şi taina ei, şi cine pentru Mine nu lasă totul, acela nu poate merge pe urmele Mele, pe drumul cel cu Mine, căci vai celui iubitor de sine pe acest drum pe care nu aşa se porneşte şi nu aşa se merge.
Iubirea dintre Mine şi om, o, cum să-l fac Eu pe om s-o înveţe în toată adâncimea şi lucrarea ei? Mi-e duhul tot o rană, şi rană peste rană adun de la cei ce nu rămân în iubirea Mea, căci mlădiţa care nu aduce roadă în Mine, se usucă, iar cea care rodeşte Eu o curăţ ca mai mult să rodească. Cel ce păzeşte cuvântul Meu, acela este cel ce rămâne în iubirea Mea, iar Eu îi dau lui ceea ce-Mi cere, şi dacă îi dau, aceasta înseamnă că el păzeşte cuvântul Meu, aceasta înseamnă că el are pocăinţă şi umilinţă spre iertarea păcatelor şi spre împărăţia Mea în el. Amin.
Iubirea dintre Mine şi om este atunci când el cu iubire împlineşte în el pe cele ale Mele, cărora Eu, Domnul, le adaug lor pentru cele de trebuinţă lor. Eu am păzit cuvântul Tatălui şi rămân în iubirea Lui, iar cel ce împlineşte cuvântul Meu rămâne în iubirea Mea. Amin. Ioan Botezătorul s-a născut între oameni ca să păzească tot cuvântul Tatălui, şi l-a păzit, şi rămâne în iubirea Lui, şi a păzit şi cuvântul Meu şi rămâne în iubirea Mea, şi aşa este iubirea dintre Mine şi cei ce Mă iubesc. Amin.
O, cei ce se botează ca oamenii, aceia nu ştiu ce înseamnă botez, iar cei ce se botează ca Mine, aceia ştiu să rămână întru Mine şi botezaţi în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, dar cum să fac să înţeleagă tot omul de pe pământ iubirea dintre Mine şi om, cuvântul Meu, iubit şi împlinit de om? Curând, curând Mă las peste pământ cu ziua Mea cea mare şi strălucită, şi am spus că înaintea ei trebuie să meargă peste oameni duhul pocăinţei şi duhul proorociei, căci aşa înseamnă botez şi om botezat cu Duhul Sfânt, Care Se întoarce de la om la Mine mângâindu-Mă şi proorocind că s-a apropiat împărăţia cerurilor, aşa cum Ioan Mă mângâia şi îmi vestea împărăţia şi venirea ei pe pământ cu omul. O, Eu n-am venit să-i iau omului împărăţia, ci am venit să i-o dau pe a Mea, pe cea mai bogată, pe cea care nu se va lua de la el, iar Eu în dar i-o dau, numai să vrea el să se dea ei şi s-o cunoască întru Mine, căci Eu în lume am venit nu ca să-i iau omului împărăţia, ci am venit să vin şi să Mă duc să gătesc omului loc dulce, şi iar să vin apoi şi să-l aduc pe pământ pentru toţi cei ce rodesc întru Mine, iar Eu curăţindu-i şi îngrijindu-i pe ei, mai mult să rodească ei. Amin.
O, poporul Meu, deschid cerurile şi îl aşez pe Duhul Sfânt cuvânt peste tine şi te fac cunoscut că eşti poporul Meu, iar tu să rodeşti întru Mine şi să-I pot spune Eu Tatălui: Tată, acesta este cel întru care Eu binevoiesc şi am binevoit şi pentru care cu rană am trudit ca să-Ţi aduc rod, Tată, şi prin răbdare să-Ţi aduc, şi prin iubire cu rană, Tată. Amin, amin, amin.
19-01-2004
