Cartea Mea din zilele acestea se face cale a Mea peste pământ cuvânt, căci Eu, Domnul Iisus Hristos, Mă aşez în ea cu îngerii şi cu sfinţii, cuvântând ei de lângă Mine celor ce cred în Mine şi celor ce nu cred, iar cei ce nu cred când citesc în ea zic că e o făcătură omenească ea şi zic aşa pentru ca să nu creadă şi pentru ca să-şi poată ei purta paşii şi mintea cum vor ei pe pământ, dar când glasul conştiinţei îi nelinişteşte, atunci ei se întreabă: O, ce vom face dacă este Dumnezeu şi dacă este El acest cuvânt?
Mă aşez iarăşi cu masă de cuvânt în mijlocul tău, poporul Meu. Eşti mic, eşti puţin, dar eşti credincios venirii Mele şi are cerul casă şi masă cu tine pe pământ. Mă aşez în cartea venirii Mele cu sfinţii şi cu îngerii, iar tu înveţi carte din cer pe pământ, căci Eu M-am dus la Tatăl ca să vin, şi iată, tu Mă aştepţi să vin, şi Eu vin, şi acolo unde eşti tu sunt şi Eu. Mi-am pregătit locaş aici cu tine pe pământ, şi acolo unde sunt Eu eşti şi tu, poporul Meu cel credincios. O, cât bine dau să fac cu tine pe pământ peste oameni, că milă Mi-e de ei! Pământul este facerea Mea, este al Meu pământul, iar omul stă nepăsător pe pământ de Făcătorul cerului şi al pământului. Bunătatea Mea îi dă omului putere pentru pocăinţă, dar trebuie să fac ceva ca să Mă cunoască desluşit omul că sunt Făcătorul cerului şi al pământului, şi apoi să-i dau lui statornicie, şi acestea vin din cer peste om, şi tot pe neaşteptate vin, căci Eu, Domnul, fi-va să-Mi arăt biruinţa cea de la sfârşit de timp curând, curând.
Ioan, Botezătorul Meu, a fost îngerul care a mers înaintea Mea pe calea arătării Mele la Iordan, iar cine citeşte în Scripturi înţelege această împlinire atunci. Mare şi sfânt ucenic Mi-a fost el Mie, căci cel ce este mărturisitor despre Mine, pregătindu-Mi cale între oameni, acela Îmi este ucenic. Duhul proorociei l-a călăuzit pe el pe pământ în toată vremea, iar aceasta de la Tatăl a avut peste el aşezat, şi striga el cu glas chemător peste poporul Israel: «Pocăiţi-vă, că s-a apropiat la voi împărăţia cerurilor!». Numai cei ce se pocăiesc de relele lor multe, numai aceia primeau aşezată în ei această împărăţie, pe Împăratul ei, Iisus Hristos, Care vine să-Şi adune popor nuntaş, căci El este Mire.
E masa de nuntă a Mirelui Hristos această masă de cuvânt. Venirea Mea cea de azi aşa este, şi numai cel ce dă din calea lui Scripturile cele de atunci, numai acela nu pricepe împlinirea aceasta. Cuvântul lui Dumnezeu este numele Meu acum. Cine pricepe această împlinire? Numai cel ce citeşte ca să înţeleagă împlinirea acestei Scripturi, numai acela pricepe venirea Mea pe pământ sub numele Meu cel de la sfârşit de timp: Cuvântul lui Dumnezeu. Cu oşti din cer vin când vin cuvânt în carte, iar vederea aceasta cerească se face cuvânt, ca să poată purta omul slava Mea lângă el, căci slava venirii Mele este cuvântul, aşa cum şi la început a fost când toate s-au făcut prin cuvânt.
Cer nou şi pământ nou pregătesc spre vedere, şi slujesc aceasta prin cuvânt rostit, şi apoi împlinesc la vedere. Nu este nicăieri pe pământ loc de şcoală unde să poată omul merge ca să iasă el înţelept al Scripturilor aşezate pe pământ de la Duhul Sfânt. Învăţătorul care-i dă omului pricepere ca să ştie este cuvântul Meu, cuvântul acesta şi cartea lui cea de azi, cartea care desluşeşte Scripturile în toată pătrunzimea lor. Mare sfială să purtaţi în voi când vă aşezaţi faţă în faţă cu cartea cuvântului Meu de azi, o, fii ai acestui cuvânt, şi voi, oameni care vă uitaţi în ea ca să vedeţi ce este aşezat în ea sau ce se mai aşează spre citire! E cerul coborât şi învăluit în taina cuvântului, care se face sul de carte pe pământ, precum este scris. Cine a priceput acum două mii de ani taina botezului Meu în Iordan? Totul a fost învăluit în taina şi în credinţa îngerului Meu mergător înainte la Iordan, Ioan Botezătorul. Când oamenii care-L dau pe Domnul deoparte de pe pământ ca să fie ei mari se ridică să domnească, îşi curăţă ei calea de cei tainici ai Domnului dintre ei, iar pentru această lucrare rea sunt îndemnaţi de înseşi păcatele lor, de care ei stau nedespărţiţi, căci altfel ei nu pot. Când păcatul se face viaţă înşelătoare în om, nu mai poate omul să stea fără păcat. O, şi e numai păcat pe pământ, ca pe vremea cea de dinainte de potop pe când striga Dumnezeu cu Noe la oameni să lepede păcatul şi să nu pregătească ei potop peste ei prin păcatele lor, căci aceasta aduce pe pământ păcatul săvârşit de om.
Îngerul Meu cel vestitor la Iordan, Ioan Botezătorul, vestit prin Scripturi să vină înaintea Mea pe calea arătării Mele, acesta Îmi este ucenic şi este mare între cei din cer. Cu praznic de Bobotează îl aşez pe el în cartea Mea mărturisitor, că am carte, am casă pe pământ, în care Eu cu sfinţii vin. Amin.
— «Vine Domnul cu zecile de mii de sfinţi ai Săi!». Această Scriptură vestesc eu, Botezătorul Tău la Iordan, Mieluţule al Tatălui, Care ridici pe umerii Tăi păcatele lumii, şi ai ridicat apoi crucea şi ai dus-o, şi Te-a dus ea sus pe Golgota, având ea greutatea tuturor păcatelor neamului omenesc, o, Doamne. Când Tu vii în cartea Ta cuvânt cu sărbătoarea unui sfânt, atunci cete cereşti vin cu Tine şi cu el, căci Tu aşa călătoreşti şi sărbătoreşti şi prăznuieşti. La praznicul de Bobotează a Ta sunt cu Tine aici şi cu mulţime de îngeri şi de sfinţi mărturisitori şi botezători multora pe pământ cât au stat. Eu Te mărturisesc botezat de mâna mea în apa Iordanului acum două mii de ani când am spus, văzându-Te venind: «Iată Mielul lui Dumnezeu, Care ridică păcatele lumii!», şi Ţi-am proorocit atunci suirea Ta pe cruce, Doamne, ca să mori pentru lume, căci Tatăl pentru aceasta Te-a trimis atunci pe pământ. Pentru lumea cea scăldată în păcat trebuia să moară Dumnezeu, Dumnezeul milei, căci ea n-a vrut şi nu vrea să moară pentru El, aşa cum sfinţii au voit pentru numele Lui.
Puţini ştiu că Noi am lucrat mult împreună, Doamne, în pustie până la arătarea Ta şi a mea la Iordan. Ai fost atâta de smerit în cuvânt şi la înfăţişare înaintea mea! A trebuit să-L întreb pe Tatăl, Care m-a trimis să botez cu apă, iar Tatăl mi-a spus: «Peste Care vei vedea Duhul coborându-Se şi rămânând deasupra Lui, Acesta este Cel ce botează cu Duhul Sfânt», şi Tatăl era în Tine, Doamne, iar eu am văzut şi am mărturisit că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, ca să audă aceasta ucenicii mei şi să meargă după El, după Tine, Doamne.
Trebuia să Te arăţi la Iordan, Doamne Mieluţ. De aceea am venit eu, cel ce botezam cu apă, şi le-am tălmăcit despre Tine iudeilor, ca să rămână mărturia mea despre Tine între ei, şi toţi m-au cunoscut atunci prooroc mare, dar cei plini de pofta păcatului se temeau, aşa cum şi de Tine s-au temut după ce Ne-am arătat ca să Ne începem lucrarea propovăduirii pe când aveam Noi treizeci de ani.
O, numai de tainele cele cereşti din Scripturi, numai de ele ar fi să se îngrijească oamenii pe pământ. Nu le este dat să creadă, nu este aceasta a tuturora, Doamne. Numai cei scrişi în cartea vieţii Mielului, numai aceia sunt poporul Tău cel credincios, pe care mereu Ţi l-ai ales dintre oameni ca să lucrezi în mijlocul lui tainele Scripturilor Tale, vestite din vreme prin prooroci, şi apoi împlinirea lor pe pământ şi cartea împlinirilor scrise, cuvânt scris şi mărturisitor prin cartea lui.
Am stat azi cu mare dor şi cu cerească iubire în sărbătoare de Bobotează lângă Tine cu fiii poporului Tău cel de azi. Am stat aşa cum am stat la Iordan, aproape Ţie. Şi acum eu Te mărturisesc:
Iisus Hristos, Mielul lui Dumnezeu, este Cel ce botează cu Duhul Sfânt, şi de aceea Tatăl a trimis în chipul porumbelului pe Duhul Sfânt deasupra creştetului Său în ziua de Bobotează a Domnului în Iordan acum două mii de ani. Eu cu apă am botezat, iar El cu Duhul Sfânt şi cu foc. Foc este cuvântul Lui peste cei ce nu primesc cuvântul în numele Duhului Sfânt al adevărului. Duhul Sfânt este pentru cei credincioşi, iar focul este pentru cei necredincioşi, care veşnic mânie pe Domnul prin necredinţa lor cea rătăcitoare între oameni, ca pe vremea regelui Irod atunci, ca pe vremea arhiereului Caiafa atunci, şi cărora le-a venit greu că a venit Domnul pe pământ şi S-a arătat, căci aceştia se scăldau în păcat, iar Domnul este fără de păcat, şi tot aşa îi curăţă pe cei ai Lui, ca să fie ei ai Lui apoi, fără de păcat, dar pentru aceasta trebuie credinţă şi trebuie pocăinţă, iar eu aşa am strigat către iudei: «Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!».
O, tot aşa strig şi acum, Doamne Mieluţ. Suntem cu praznic de Bobotează între cei mai mici ai Tăi la sfârşit de timp, şi din mijlocul slavei Tale strig spre duh de pocăinţă pe cei ce stau în păcat, căci necredinţa vine de la păcat, şi este ea haina care acoperă păcatul, ca nu cumva să se teamă păcătoşii de ispăşirea păcatului lor, de botezul cel cu foc peste ei.
N-au oamenii putere să fugă de păcat, Doamne. E mai puternic decât ei păcatul, căci l-a scos din rai pe om păcatul. Noi însă suntem din partea Tatălui şi ne rugăm Lui de duh de pocăinţă peste oameni, de inimă nouă în ei, de schimbare de la Tatăl în ei, căci ei nu pot.
Binecuvintez pe poporul Tău. Înconjoară-l pe el cu sfinţii Tăi îngeri, Doamne! Zi şi noapte să slujim noi, cei din cer, lângă toate puterile cereşti pentru slava Ta cu poporul Tău cel azi credincios pe pământ!
Pace ţie de la Domnul şi de la toţi sfinţii Lui, popor al venirii Domnului pe pământ cuvânt! El are lopata în mână şi are grijă de grâu, iar cu pleava face foc mare şi va curăţi pământul de păcat. Pace ţie! Cântă-I Domnului cântarea venirii Lui la tine! El te acoperă în mantia Sa şi te ocroteşte ca pe Avraam în vremea aceea, căci te-ai lăsat adunat de El, o, popor puişor, ca să te ocrotească El sub mantia Lui.
Şi acum, Domnul Cel mărturisit de mine la Iordan acum două mii de ani este Cel ce sfârşeşte în cartea Sa cuvântul de Bobotează, şi au stat cu El sfinţii Lui aici la izvor, şi popor credincios a venit la izvor şi s-a aşezat înaintea Lui, şi prin glasul Domnului Duhul Sfânt a fost peste el. Amin.
— Eu, Domnul Iisus Hristos, binecuvintez intrarea şi ieşirea sfinţilor Mei şi a îngerilor Mei. Eu, Domnul, Mielul lui Dumnezeu, binecuvintez intrarea şi ieşirea poporului adunat la izvor, cu praznic de Bobotează fiind el întâmpinat şi hrănit, iar îngerii Mei îl vor însoţi pe calea lui înapoi. Cu Duhul Sfânt botez Eu, cu învăţătura Lui botez, căci aşa a mărturisit Ioan botezul cel de la Mine lângă botezul lui cel cu apă. Când cei trei îngeri ai Treimii dumnezeieşti au venit sub stejar la Avraam, i-au botezat ei cu Duhul Sfânt pe cei credincioşi, iar pe cei păcătoşi i-au botezat cu foc, iar Avraam avea un popor mititel, şi cu el a biruit Domnul pe toţi duşmanii lui şi pe toţi regii lor, că mare a fost binecuvântarea Mea de peste el! Stăpânirea Tatălui Meu este facerea Lui toată, cerul şi pământul, nu este a omului ea, iar omul să se supună aşa cum s-au supus lui Avraam regii duşmanilor lui. Văzutele şi nevăzutele sunt slava lui Dumnezeu şi vin ele spre mărturisirea Făcătorului lor, iar altfel nu va fi. Amin.
Pace ţie, Israele român, fiu al lui Avraam, părinte al celor credincioşi! Făgăduinţa Mea de peste el e mare, şi am în cer mulţime mare de popoare, mulţime mare de sfinţi din toată seminţia şi limba şi poporul şi neamul de pe pământ, mulţime mare de popor sfânt, cât stelele cerului de mult, şi acest popor este poporul făgăduinţei Mele făcută lui Avraam cel credincios, omul lui Dumnezeu pe pământ atunci, Avraam. Acest popor din cer este azi ocrotitor ţie, celui mai mic al făgăduinţei cea de atunci făcută lui Avraam, dar voiesc să citeşti bine şi să înţelegi ca Dumnezeu, o, poporul Meu, popor al înţelepciunii cea de sus pe pământ, căci Eu stau în mijlocul tău cu Duhul Sfânt Povăţuitorul şi Botezătorul celor credincioşi, stau mereu cu tine, o, fiule mic, o, popor micuţ, întru care Domnul binevoieşte acum pe pământ. Amin, amin, amin.
20-01-2012
