Acest cuvânt este Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh şi Se naşte în ieslea Sa în mijlocul neamului român, aşa cum este orânduit de la Dumnezeu pentru zilele cele de apoi ca să vină Domnul, a Cărui împărăţie nu va avea sfârşit. Amin.
Duhul Sfânt Mângâietorul Se face cuvânt din Tatăl şi din Fiul şi Se slăveşte cu puterea Sa şi cu darurile Sale peste cei ce cred şi peste cei ce nu cred, pentru unii spre mântuire, iar pentru alţii spre judecata lor, că e păcat, e greu păcat să spui că e diavolul sau omul acest cuvânt, iar acest păcat îl fac cei ce sunt scrişi să-l facă, cei necredincioşi, a căror plată este scrisă în Scripturi: focul şi scrâşnirea dinţilor.
Eu, Domnul Iisus Hristos, Mă nasc cuvânt de Duh Sfânt în ieslea Mea de cuvânt, aici, în mijlocul neamului român, căci am pe vatra lui cetate sfântă de nou Ierusalim, de viaţă plină de credinţă în om pentru venirea Mea cea de azi cuvânt de naştere din nou a lumii, căci prin credinţă se lucrează şi această împlinire a Scripturilor de nou Ierusalim pe pământ.
O, prin credinţă mare mama Mea Fecioara M-a luat în pântecele ei cel fecioresc şi M-a dat apoi Prunc dumnezeiesc neamului iudeu, neamul care nu M-a primit şi care s-a temut de venirea Mea pe pământ, şi şi-a păstrat el scaunul de domnie peste pământ până azi, iar pe Mine M-a lăsat cerului, dar iată, cerul este scaunul Meu de domnie, iar pământul Îmi este aşternut şi nu ştiu cei necredincioşi adevărul acesta, o, nu ştiu ei ce fac când dau să stârpească urma Mea de pe pământ. S-au folosit de domnia lor cei ce omorau pe cei credincioşi Mie, numindu-i pe ei vrăjitori şi înşelători din pricina minunilor şi semnelor ce se făceau la credinţa lor în Mine. S-au folosit de scaunul lor de domnie cei care M-au vrăjmăşit de la naşterea Mea din mamă Fecioară şi până la învierea Mea dintre cei morţi, după ce ei M-au dat spre răstignire, şi până la ziua Mea cea de apoi, când voi sta pe tron de slavă pentru cei credincioşi şi pentru cei necredincioşi, precum şi acum stau şi cârmuiesc şi împlinesc aşa. O, Eu stau pe tron de cuvânt, şi cuvântul ieşit din gura Mea este toiag de fier şi păstoresc cu el pe cei credincioşi şi judec cu el pe cei necredincioşi, şi împlinesc ca şi acum două mii de ani Scripturile venirii Mele de la Tatăl la om, şi împărăţia Mea nu va avea sfârşit, iar împăraţii pământului nu au nimic în împărăţia Mea şi nici Eu nu am în a lor.
O, slavă naşterii Mele din trupul tău cel fecioresc, mama Mea Fecioară! Ce frumoasă, o, ce frumoasă a fost peste tine vestirea îngerului când prin el te-am peţit să-Mi fii aleasă, să-Mi fii cărare, mamă! Intrând îngerul la tine pe când erai în casa lui Iosif, fiul lui David, ţi-a urat el ţie bucurie şi te-a numit plină de dar, plină de Mine, mamă, şi ţi-a zis: «Domnul este cu tine, şi tu eşti binecuvântată între femei. Nu te teme, nu te tulbura de cuvântul vestirii mele. Tu vei zămisli acum în sânul tău şi vei naşte fiu pe Iisus, şi Fiul Celui Preaînalt Se va chema El şi va fi mare şi va sta pe tronul lui David şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit peste casa lui Israel, căci la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă», iar tu i-ai răspuns îngerului şi ai zis: «Iată roaba Domnului! Fie mie după cuvântul tău!». Atunci Eu prin credinţa ta M-am însămânţat în sânul tău şi M-am întrupat Prunc şi M-am născut pe pământ, şi au venit la ieslea naşterii Mele păstori şi magi şi au cântat pe pământ în noaptea aceea îngerii din cer şi M-au vestit născut, şi apoi păstorii au spus cum au venit după vestea îngerilor şi M-au văzut cu tine, mamă, culcat în iesle lângă vite, aşa cum am binevoit Eu să Mă nasc pe pământ Împărat al făpturii, umil şi străin de cele ale oamenilor, dar plin de duh şi de har şi de cuvânt de facere a omului, căci am crescut şi M-a slăvit Tatăl cu slava Mea cea de la El, care nu este ca aceea de la oameni, ci este din duhul umilinţei, mamă, duh care l-ar face pe orice om să se nască din Dumnezeu, aşa cum Eu M-am născut din tine Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, căci tu, mamă, te-ai făcut pentru Mine cer şi pământ, cer nou şi pământ nou din om întocmite, aşa cum voiesc Eu să lucrez această Scriptură cu cei credincioşi împlinită, credincioşi cum ai fost tu şi să pot Eu lucra acum pe pământ naşterea cuvântului Meu prin ei, toiagul Meu de fier, cu care-Mi zdrobesc vrăjmaşii venirii Mele şi zidesc în locul lor un neam credincios pe calea Mea de venire, căci cuvântul Îmi este calea, iar Eu sunt calea lui, mamă, şi am fii credincioşi, care Mă ţin în sânul lor cu credinţă şi Mă ajută când vin cuvânt pe pământ în cartea Mea cea de azi între oameni, acum, o, mama Mea!
— Ai, Fiule al meu, Fiule scump al Tatălui şi al meu, o, ai fii credincioşi şi-Ţi sprijini cu ei venirea, căci sunt mici şi Te ascultă. Mă uit la durerea lor cea grea acum. Sunt plăpânzi şi sunt duruţi, iar zâmbetul lor ascunde durerea din ei. Ai pus credinţă în ei ca să Te poarte ei întru venirea Ta cea de azi şi să se supună cu înţelepciune venirii Tale acum, o, Doamne. Iată şi ieslea Ta de coborâre, ca să nu fii pribeag ca acum două mii de ani pentru naşterea Ta cuvânt acum şi carte a lui pe pământ acum. Îngeri fără de număr mângâie rana ieslei Tale, făcută mereu de la duhul cel rău, care nu poate purta durerea lui cea de la taina aşezării Tale celei de acum, taina cea de nou Ierusalim pe pământ între oameni, o, Doamne, Fiu născut atunci şi acum în multă, multă umilinţă de duh! Te doare adânc de la cei ce se depărtează de duhul credinţei ca să spună ei că e de la diavolul sau de la om râul Tău de cuvânt. O, cum va fi să ştergem acest păcat săvârşit de ei asupra Duhului Sfânt, Fiule născut prunc în Betleem şi cuvânt, acum, în mijlocul neamului român?
Nu Te-ai împiedicat în păcatul necredinţei neamului iudeu ca să nu lucrezi Tu atunci Scriptura naşterii Tale pe pământ, acum două mii de ani, şi ai împlinit aşa cum era scris prin prooroci. O, nici acum nu Te împiedici în cei necredincioşi ca să Te naşti pe pământ cuvânt de naştere din nou a lumii, Fiule Unule născut din Tatăl şi din pântecele meu cel fecioresc! Tu eşti Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Iacov, şi aceasta este poarta cerului, şi cât de minunat este locul acesta cu fii purtători de Dumnezeu, aici, unde Tu Te aşezi cuvânt de naştere, o, Doamne! Cât este de departe cerul de pământ, atât e de mare mila Ta către cei ce se tem de Tine, şi pe cât este de departe răsăritul de apus, atât de mult depărtezi Tu de la ei toate greşalele lor, şi precum miluieşte un părinte pe fiii săi, aşa miluieşti Tu pe cei ce se tem de Tine, pe cei credincioşi, care-Ţi poartă venirea, Doamne. O, vindecă limba celor ce-i lovesc pe ei şi care grăieşte deşertăciuni şi în inimă făţarnic grăiesc zicând: «cu limba noastră ne vom mări, căci gura noastră este puterea noastră!». Dar ei măcar că laudă pe Domnul, fac după pofta sufletului lor şi, făcând strâmbătate, pe ei se binecuvintează şi nu-şi dau seama de păcatul cu care apasă Duhul Tău Cel Sfânt prin necredinţa lor. O, cum va fi să ştergem acest păcat săvârşit asupra Duhului Sfânt, cum, Fiul meu Iisus?
Voi, care purtaţi pe Fiul meu Iisus Hristos cuvânt de la cer la pământ când El vine aşa la voi, fericiţi sunteţi voi, cei ocărâţi cu cuvânt rău împotriva voastră! Umiliţi-vă pentru voi şi pentru ei, fiilor loviţi! Fiţi însă cu nădejde că Fiul meu Iisus Hristos, Care Se naşte cuvânt la voi, va fi să vă şteargă lacrima. Este fără de minte cel ce se încălzeşte la căldura soarelui în timp ce dispreţuieşte soarele, şi tot aşa este şi cel ce bea şi-şi stâmpără setea în timp ce dispreţuieşte locul izvorului şi izvorul. Pruncul cât este mic este purtat şi ocrotit, dar când se face mai măricel umblă singur, iar când devine om întreg la stat, nu mai vrea să fie mic, nu mai vrea să fie prunc când e vorba de răutatea inimii, şi face lovituri cel ce se crede în stare să facă aşa.
O, fiilor, fiilor, o, popor pregătit de Fiul meu Iisus Hristos pentru slava Lui cea de azi şi de mâine, iată ce vă spun: cine-L are pe Domnul în iubirea lui, acela când iubeşte, pe Domnul Îl iubeşte în om, şi un aşa fel de oameni fraţi în Domnul vorbesc între ei pentru Domnul lor, doar pentru El, căci Îl iubesc pe El, şi nici unul nu se iubeşte pe sine între cei ce iubesc pe Domnul prin iubirea lor. Aşa popor să fii tu, şi să te rogi ca strămoşul David şi să spui: «izbăveşte sufletul meu de cel necredincios, o, Doamne!», şi te va izbăvi Domnul, veghetorul tău.
O, aveţi grijă mare, fiilor, de mersul vostru pe pământ prin lume, căci drumurile lumii nu sunt ale voastre, ci ale lumii sunt! Stropiţi de fiecare dată cu apă sfinţită intrările şi ieşirile voastre, căci diavolul e supărat mult, mult pe voi şi face mereu descântece şi vrăjitorii pentru cei ce nu ascultă din pricina îngâmfării lor, şi iată-i doborâţi de pe cale! O, nu e tot una să meargă fiul acestui popor cu Domnul şi pentru Domnul pe drumurile lumii, nu e tot una cu mersul pentru el cu lumea pe cărare. Fiţi ascultători Fiului meu Iisus Hristos şi rugători să fiţi înaintea Lui pentru duhul ascultării! Eu I-am fost mamă şi L-am ascultat, căci El mi-a fost Dumnezeu. Hristos Fiul meu Se naşte la voi cuvânt. Slăviţi-L pe Domnul şi întâmpinaţi-L cu credinţă tare pe Cel ce vine la voi din ceruri cuvânt pe pământ!
Păstraţi-vă în duh de biserică, fiilor! La voi în biserică să nu-şi facă diavolul biserici, măi fiilor! Fiţi numai o biserică în toată vremea, căci cei ce şi-au făcut de cap de la mijloc, trăgându-se doi câte doi, trei câte trei, aceia au făcut diavolului bisericuţe şi au săpat pe Domnul la rădăcină şi au lucrat lucrarea cea rea, cea rătăcitoare împotriva frăţiei şi s-au tăiat în sabia îndeletnicirilor lor cele nefrăţeşti, fiilor. O, fiţi ascultători! Temeţi-vă să nu ascultaţi privindu-i pe cei ce nu au ascultat cum se cuvine! Nu vă ascundeţi unii de alţii! Nu fiţi nemulţumiţi, că acest păcat vă duce spre cârtire şi spre ascundere apoi!
Iubiţi lucrarea raiului, aşa cum Domnul a aşezat taina cea de rai pentru om la început, fiilor! O, pace vouă, vă spune Fecioara mamă a Fiului lui Dumnezeu, cea care v-a dat pe Hristos trup acum două mii de ani!
Iar Tu, Fiule, Iisuse scump al meu, întăreşte-Te în porţi pentru ei şi păzeşte-i de căderi, căci cei ce cad din har capătă cu greu duhul umilinţei spre ridicarea lor din cădere, şi mai puţin ruşine le este să stea căzuţi decât să se umilească şi să îndrăznească smerit spre salvarea lor. O, mântuieşte poporul Tău, Doamne Fiule al meu, şi cu toiagul Tău de fier păstoreşte-l pe el, căci Tu eşti Păstorul lui. Amin.
— Eu sunt Păstorul lor, mamă, şi cu cuvântul îi păstoresc, şi cu cei ce păstoresc peste el din partea Mea.
Duhul Meu de Păstor îl pun în voi, ca să păstoriţi oile Mele, fiilor care Mă daţi cuvânt poporului Meu cel de azi, poporul cuvântului Meu! Vestiţi-Mă noroadelor, fiilor, precum păstoraşii de la stână au vestit naşterea Mea acum două mii de ani după ce îngerii din ceruri au venit la ei şi le-au cântat lor cântarea naşterii Mele între oameni! Aşa şi voi, vestiţi-Mă în lung şi în lat după ce cântecul Meu de iubire se face cuvânt peste voi şi păstor peste voi şi înger vestitor al venirii Mele a doua oară de la Tatăl la om, căci sunt cu alai ceresc de sărbătoare de naştere şi cu coruri de îngeri ai slavei Mele deasupra grădinilor Mele cu voi pe pământ.
E zi de naştere, poporul Meu! Mi-e dor şi Mi-e jale de cei ce n-au mai voit să fie între cei credincioşi venirii Mele de azi la voi. Mă doare rana, şi Mă doare în voi, dar sfinţii şi îngerii au sărbătoarea Mea de naştere cu voi. Zâmbetul sfânt să vă împodobească feţele plânse, fiilor, şi să-l împărţiţi celor ce vin să colinde casa Mea cu voi în sărbătoare de naştere, cetatea Mea de nou Ierusalim cu voi pe pământ între oameni. Vă şterg o clipă de durere inimioarele şi ochişorii de lacrimi. Fiţi senini din partea Mea, fiţi gazde pline de senin din partea Mea! Binecuvântate să vă fie şi bucatele, şi voi la masă cu oaspeţii care vin! Fiţi binecuvântaţi, tată! Eu vă sunt Mângâietor, că multă nevoie de mângâiere aveţi pentru dureri. Pace vouă! Colindul naşterii Mele duceţi-l de veste în sătuţul Meu de cuvânt cu voi. Pace peste sătuţul cuvântului Meu, pace prin voi, o, fiilor! Amin.
Stau cu voi cu zile de naştere nouă pe pământ şi voi grăi vouă despre duhul trupului şi despre duhul sufletului şi vă voi învăţa pe voi deosebirea dintre minte şi har şi vom învăţa lucrarea fiilor lui Dumnezeu, o, fiilor, şi biruinţa lor prin ea apoi. Amin, amin, amin.
07-01-2011
