Îmi desfac cu bogăție izvorul cuvântului Meu și dau din el spre tămăduirea a toate cele sufletești și trupești pentru cei ce știu să se folosească de Dumnezeu pe pământ. Sunt Fiul Tatălui Savaot. Sunt Dumnezeu Cuvântul și am albie de cuvânt între cer și pământ și îi dau omului ca să aibă și ca să se folosească de cele de la Dumnezeu pentru asemănarea lui cu Mine apoi, căci Eu vin pe pământ cuvânt ca să-i dau facere nouă celui ce prinde dor de Dumnezeu în el, dor de împărăția Mea înăuntrul lui. Amin.
Pace ție, poporul Meu! Sunt în mijlocul tău cuvânt și praznic de înviere, de zile de înviere întru amintirea învierii Mele, cea de după suferință, și spun: Hristos a înviat, și spun: pace vouă, fiilor, așa cum le-am spus și ucenicilor Mei când M-am descoperit lor înviat, și apoi am petrecut cu ei și am făcut din ei trimișii Mei pe pământ la oameni și le-am dat lor din puterea pe care Tatăl Mi-a dat-o ca să săvârșesc cu ea lucrările Lui pe pământ, prin semne și minuni doveditoare, de la care să rodească între oameni credința în Unul Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, și apoi mântuirea cea de la Dumnezeu pentru cei credincioși, și împărăția Mea în ei și între ei, împărăția lui Dumnezeu pe pământ! Amin.
Izvorul tămăduirilor este cuvântul Meu peste voi, ca și în ziua aceasta, iar Eu, Domnul, vă dau vouă, celor adunați la izvor, învățătură de vindecare a sufletului, a duhului și a trupului, căci altă lucrare Eu nu am, decât să-i dau omului viața Mea. Amin.
O, ar trebui să n-aibă omul pe nimeni pe pământ, decât pe Dumnezeu, și așa i-am întărit Eu pe ucenicii Mei când i-am luat dintre ai lor și dintre ale lor și i-am strămutat pentru ca să fie ei ai Mei apoi și i-am statornicit întru Mine. La toți cei ce vin după Mine le trebuie strămutare, le trebuie patrie nouă, naștere nouă, și apoi păstrată pentru Mine în cel ce crede în Mine, și iată, rostesc acum spre tămăduirea credinței cea puțină a celor ce dau să Mă urmeze, și le spun ceea ce am spus acum două mii de ani: «Cel ce nu lasă pentru Mine mamă și tată, frați și surori, soții și copii, rude și prieteni, ranguri și averi pentru ca să nu aibă nimic decât pe Dumnezeu, acela nu poate fi ucenicul Meu». O, așa îl tămăduiesc Eu pe om de toate cele ce nu rămân veșnic atunci când el vine după Mine sau când Eu îl strămut pe el pentru împărăția Mea cu el, iar cel ce nu face așa când vine după Mine, acela Îl tăgăduiește apoi pe Dumnezeu, din pricina legăturii lui cu pământul din care n-a știut să iasă pentru nașterea lui cea nouă, cea statornică apoi. Eu i-am făcut naștere nouă lui Avraam, și Mi-a făcut și el Mie în el și am rămas unul pentru altul, unul în altul pentru împărăția Mea, și am făcut în el pământul făgăduinței și M-am odihnit întru Avraam și întru credința lui cea fără de cusur. O, așa l-am tămăduit Eu pe Avraam de obârșia lui cea de pe pământ și i-am dat lui țară după orânduiala Mea, căci s-a dat Mie ucenic desăvârșit și am ridicat din el spița neamului lui Dumnezeu pe pământ între oameni, și numai aceia sunt fiii lui Avraam și fiii lui Dumnezeu, numai cei din făgăduință fii, numai cei ce se făgăduiesc Mie și care se cunosc a fi prin faptele credinței, prin propășirea lui Dumnezeu cu ei pe pământ. Amin.
Sunt cu mama Mea Fecioară la masă de cuvânt cu tine, poporul Meu de la izvor, și avem oaspeți veniți la izvor, căci ei cred cuvântul Meu cel de azi. O, mereu, mereu vin și întăresc credința celui ce are credință în cuvântul Meu, căci păsările de pradă stau la pândă mereu să ciugule pe cele de la Mine semănate în inima omului. O, tată, dacă Eu n-aș sta cu vasele pline de sămânță pe masa ta tu n-ai mai fi poporul Meu pe pământ, și ai fi al lumii, căci lumea și-ar deschide pântecele și te-ar înghiți, fiule, și ți-ar da din duhul ei, din netemerea ei de Dumnezeu mai întâi, și apoi ți-ar da din otrava pierzării de suflet, tată, dar și dacă stai lângă Mine cu viața ta, o, trebuie mult, mult hrănită viața ta cea de la Mine, și iată, îți dau în ziua aceasta învățătură tămăduitoare și mult învățătoare pentru statornicia ta cu Dumnezeu, căci Eu văd dușmanii de suflet și de credință cum pândesc viața poporului Meu.
Eu îți însănătoșesc mai cu seamă credința și roadele ei, că fără ea te duce apa de lângă Mine și pieri, poporul Meu. Te-am povățuit să cauți și să iubești lucrarea duhului cea întru frățească părtășie, tată, și să te păstrezi al Meu în chiticele adunat, ca să te pot crește Eu, fiule, iar pentru părtășie frățească trebuie dorul de Dumnezeu în frați și între frați. Frații trebuie să stea întru împreună lucrare numai și numai pentru dorul de Dumnezeu întru părtășie frățească și mărturisitoare dinspre unul spre altul, căci pe Mine nu Mă încălzește și nu Mă păstrează cu ei statul laolaltă al fraților dacă ei nu M-ar da de la unul la altul prin iubirea mărturisirii, prin cuvântul credinței și al dragostei de Dumnezeu, prin petrecerea cu sfinții și cu îngerii, căci altfel diavolul aduce dezbinare între frați și orice altceva în afara Duhului lui Hristos peste frații laolaltă, și se tot împuținează rodul Meu între ei apoi.
O, luați seama bine, voi, cei ce stați mănunchi înaintea Mea din loc în loc pentru împărăția Mea cu voi! Hrăniți-vă între voi cu darurile și cu roadele credinței în numele iubirii de Dumnezeu, ca nu cumva să se schimbe binele în rău, iubirea în ură, și apoi credința în necredință, că e vreme cu ispite asupra fiilor lui Dumnezeu și asupra credinței ziditoare de Dumnezeu în om, fiilor. Fiți, dar, tari, cu toții întru darurile și roadele credinței sfinte și nu fiți slabi sau fără de veghe mereu pentru cele din cer între frați în toată vremea, ca nu cumva să semănați cu oamenii și nu cu îngerii, fiilor, căci numai puțin aluat dospește toată frământătura. Mă dau prin voi oamenilor cei fără de Dumnezeu pe pământ, iar învățătura Mea dă să-l vindece pe om de păcatul din el, ca să pot sta Eu cu el cu slava sfințeniei, cu petrecerea îngerilor și a sfinților cei plini de dor pentru părtășia lor cu oamenii pe pământ. Lucrarea duhovnicească din om, aceea îl dovedește pe el fiu al lui Dumnezeu, iar lipsa ei din gândirea și din simțirea și din grăirea și din lucrarea lui îl dovedește lipsit de Dumnezeu chiar și pe cel credincios, dar dorul de Dumnezeu este izvor de tămăduiri în om, și între om și om apoi, și numai el poate păstra în om duhul mărturisirii, Duhul lui Dumnezeu lucrător în om și între om și om, și el alungă neputința din om și aduce desfătarea cerească înăuntrul lui, și e luminos și mult luminos omul cu mult dor de Dumnezeu în el.
O, fiilor, chiar și pentru binele și frumosul pe care-l lucrați vă trebuie vouă povățuitor și mărturisitor înaintea Mea pentru voi, dară pentru răul care dă să vă prindă după lucrarea lui cea rea cu care ispitește pe fiii lui Dumnezeu! Iară și iară vă îndemn pe voi să împliniți povața Mea: curățiți-vă urechea, fiilor! Fiți cu urechea curată, tată, și apoi păziți-o așa! Fiți deschiși unii spre alții cu toate cele din voi și dintre voi, ca să nu vă prindă teamă pentru cele ascunse în voi, fiilor, căci teama vă învață ascunderea, tată. Învățați-vă unii pe alții să cunoașteți lucrarea diavolului când ea se strecoară între voi ca să vă despoaie și să strice între voi lucrarea iubirii, lucrarea veghii sfinte, care vă unește într-o lucrare pe toți, tată. Defăimările unul de la altul aduc dezbinare și loviri în iubirea dintre frați, tată. Mergeți unii spre alții numai pentru Duhul lui Hristos între voi și în voi, căci unde este Duhul Meu este iubire, este iertare, este bună înțelegere și căldură în inimi unii pentru alții în numele Meu, și este cerul îngerilor și al sfinților cu voi, tată, în petrecere cerească, fiilor, în zile de lucru și în zile de sărbători și în toată vremea Mea cu voi pe pământ. Împărțiți-Mă pe Mine unul altuia cu lucrare fără de semeție, și diavolul va fugi de la voi și nu se va apropia. Amin.
O, fiilor, trebuie să înțelegeți și să cunoașteți numaidecât și în toată vremea lucrarea și uneltirile diavolului când acestea dau să se ivească și să vă oprească lângă ele și ca să vă disprețuiți apoi unii pe alții spre bucuria diavolului, ci, din contra, în iubire unii altora dați-vă cinste și întâietate pentru taina iubirii dinspre unii spre alții întru toată sfințenia firii și a iubirii, și veți trăi în pace și în lucrare îngerească între voi. O, nu citiți numai o dată cuvântul Meu, ci mereu, mereu, ca să-l puteți lucra peste voi mereu, mereu, fiilor. Fugiți de mânie și de ațâțarea spre mânie, căci mânia îl ține sub apăsarea ei pe om până ce îl face să facă voia diavolului, dar dragostea nu face așa. Ea îl curăță de rău pe om, ea îl trezește, ea intră și umblă la inimă și face frumos și curat în ea, dar trebuie povățuitor care are unealtă de tămăduire în mână pentru răutatea din om și pentru vindecare apoi.
O, urât este omul mânios, urât este omul iscoditor, iar cel ce împarte dezbinare este om fără de minte, este unealtă a diavolului, și nu poate fi tămăduitor cel ce nu aduce pe Dumnezeu în om. O, aveți grijă de iubirea din voi, ca să-Mi puteți fi ucenici, și nu răufăcători apoi, fiilor. Iuda a fost dintre ucenicii Mei, dar le-a lucrat și pe ale lui, și cu care el trebuia să se ascundă, căci nu iubirea dintre ucenici, ci invidia l-a hrănit pe el și dorul de merite, și acestea mănâncă în om duhul umilinței, Duhul lui Dumnezeu, și apoi s-a ascuns Iuda cu toată lucrarea lui cea fără de povățuitor peste ea, iar cel ce s-a ascuns așa, iată, M-a dat vânzării, pe bani. O, banul se înfățișează folositor pentru om, dar încet, încet poate să-i ia omului mintea, poate să-l despartă pe om de dragostea de Dumnezeu, de frica de Dumnezeu, de curățenia lui față de Dumnezeu, și apoi se ascunde omul pentru vina din el. O, nimeni nu dă pe Mine bani ca să Mă aibă, căci cu bani poate numai să Mă vândă omul, dar crede el, oare, ce-i spun Eu?
V-am învățat, fiilor, să nu umblați cu bani, o, și ce frumos v-am învățat! Nu M-au ascultat cei strânși mănunchi pentru trăirea Mea cu ei. Eu pe cel ce are iconomat peste biserica Mea îl îmbrac cu o lucrare aparte, cu o putere aparte, cu o armură aparte ca să-l ocrotesc pe el, și aleg pentru aceasta om sănătos la iubire de Dumnezeu, statornic în lepădarea de sine cea întreagă și curat cu inima și cu fapta, iubind el lumina întru toate, temându-se de Dumnezeu întru toată lucrarea sa cea pentru biserica Mea. V-am învățat să vă spălați pe mâini de bani, și apoi să vă spălați cerește, tată, adică și la minte și la inimă și pe mâini apoi, căci banul este o unealtă a diavolului și se descarcă cu înțepătura lui în inima omului, fiilor, și îl face vinovat pe om. Vă învăț și acum. Dacă nu aveți de la Mine cuvânt pentru tot ce lucrați voi pentru voi și pentru Mine, voi nu veți putea rămâne în lucrarea ascultării, fiilor, iar neascultarea îl smulge pe om din împărăția Mea. Învățătura Mea a căutat să vă aducă numai binele vostru, numai binele Meu cu voi, tată, și fericit este cel ce nu dă de peste el învățătura Mea, și fericit sunt Eu de la unul ca acela. Amin.
Îmi voi strânge tot mai mult pe pământ sub ocrotirea Mea tărâmul împărăției Mele și Mi-l voi sfinți și Mi-l voi întări pentru cei sfinți, pentru cei ascultători și umiliți și plini de duhul pocăinței înaintea Mea, căci pe pământ este peste tot omul fărădelegii, care-l despoaie pe tot omul de puteri și îl îmbracă în neascultare și în slăbiciuni fel de fel, căci peste tot antichrist împărățește și tot dă să prindă sub el până și pe cei aleși ai Mei, care n-au voit și care nu vor să stea sub ocrotirea Mea, în staulele Mele, și în care din greu îl împrejmuiesc pe om ca să-l pot ocroti pe el de cele rele de pe pământ.
O, se stinge de peste tot pe pământ numele lui Dumnezeu ca să nu mai știe, ca să nu mai vorbească de Dumnezeu oamenii, ca să nu mai vadă urmele Lui. Când și-a pus de gând Caiafa să Mă piardă și să fie el, numai el marele arhiereu, căci se temea de măreția Mea între oameni, după ce el a înțeles că Eu sunt Hristosul, atunci mulți mărturiseau despre Mine mincinos, dar mărturiile nu se potriveau ca să se poată găsi vină pentru răstignirea Mea. Se înmulțeau învinuirile și învinuitorii, dar nici așa mărturia lor nu era la fel, și atunci arhiereul M-a întrebat: «Nu răspunzi nimic la ce mărturisesc ei împotriva Ta? Ești Tu Hristosul, Fiul Celui binecuvântat?». Atunci Eu l-am ajutat pe el să facă fapta răstignirii Mele, și am zis: «Eu sunt, iar voi veți vedea pe Fiul Omului stând de-a dreapta puterii și viind pe norii cerului», iar el, sfâșiindu-și veșmintele, în nebunia lui ca să verse sângele Meu, a zis atunci: «Ce trebuință mai avem de martori? Iată-L, a hulit! Ce vi se pare?», și toți M-au osândit la moarte, dar mai întâi au început toți să Mă scuipe și să-Mi astupe fața cu scuipături și cu pumni și au pus pe slugi să-Mi dea palme cu duiumul, iar Eu eram Hristosul, Fiul Celui binecuvântat, și a plătit Caiafa prețul vânzării Mele, dar asta nu înseamnă că M-a cumpărat, și iată, nimic nu câștigă cel ce dă prețul vânzării Mele, căci îl dă ca să Mă vândă, nu ca să Mă cumpere, nu ca să Mă câștige și să-I fiu Eu lui câștig.
O, iată ce face mânia care se naște de la dorul de a fi mai mare omul sau mai drept față de altul! Mânia în om este plată a greșalelor lui, și vine în el ca pedeapsă pentru el, și numai apoi vede el unde-l duce acest duh rău, care-i schimonosește fața și fapta, și pe Dumnezeu Îl alungă departe, căci Eu sunt blând și smerit cu inima chiar și în vremea când Mă mânii pentru îndreptarea vieții omului îndărătnic față de mântuirea lui.
O, e bine să n-aibă omul pe nimeni pe pământ, decât pe Dumnezeu, căci dacă are cui să-i facă nazuri, le face, fiilor. O, fiți treji cu trezie deplină, ca nu cumva să vă faceți parte cu cei ce fac păcatul despărțirii de Dumnezeu al lor sau al celor de un gând cu ei, neștiind ei ce fac când săvârșesc fapta aceasta. O, căutați să nu fie vinovați unii pentru alții frați pentru frați, părinți pentru copii sau copii pentru părinți, și vai celor fără de certare peste ei ca unii fără de legitimitate și care-și urmează mintea lor!
O, mamă Fecioară, izvor de iubire și de milă, Mă fac cu tine izvor de cuvânt curățitor peste fiii poporului Meu ca să-i ocrotesc pe ei de căderi, mamă, căci diavolul mâniei și al urii dă târcoale pe lângă taberele fiilor lui Dumnezeu, mamă.
– O, ceartă-te pe tine Domnul Iisus Hristos, diavole al mâniei și al dezbinării și al urii, ceartă-te Domnul, Fiul Celui binecuvântat, Fiul meu, născut din pântecele meu cel fecioresc pentru biruința lui Dumnezeu asupra ta! Fii cuminte! Du-te în locuri pustii de Dumnezeu! Eu sunt mama lui Dumnezeu și îl tămăduiesc pe poporul Fiului meu Iisus Hristos și îl veghez pe el cu tot cerul sfânt și îl apăr de duhul răzvrătirii și al urii și îl învăț pe el iubirea și sfințenia, răbdarea și credincioșia, crucea și biruința prin cruce, iar tu rușinează-te și du-te, du-te la locul tău, căci poporul acesta este ziua Domnului, ziua care te va așeza pe tine la locul pe care ți l-ai luat prin fărădelegea ta, iar Domnul îi va elibera de sub robia ta pe toți cei ce au crezut în El prin acest cuvânt al Său! Amin.
O, popor al Fiului meu, numai lucrare îngerească să fie între frate și frate. Fiți ca îngerii din cer, nu ca oamenii de pe pământ, fiilor! Tămăduiți-vă în toată vremea de tot ce nu este ceresc în voi și între voi și păstrați-vă veșmântul și înnoiți-l tot mereu pentru masă de nuntă, că numai la această masă vă este vouă tămăduirea, și numai cu ascultare de tot cuvântul Fiului meu Iisus Hristos! Întăriți-vă credința, umilința și pocăința! Umblați în lumină, și unii altora dați-vă putere pentru credință și pentru veghe împotriva ispitelor care bat! Fiți ca îngerii, iar cei ce nu pot așa, să stea de-a stânga și să-și lucreze pocăință și rugăciune pentru vindecare și pentru înțelepciune de sus, dând de la ei înțelepciunea lor, care-i vatămă pe ei și dă să-i tragă de la Dumnezeu!
O, ai grijă de ei, Fiule Iisus al meu, că e grea calea lor, e cu ispite, e cu lovituri. O, nu-i lăsa singuri sub greu! Amin.
– O, nu, mamă, nu! Mă fac mereu, mereu cuvânt peste ei și le dau din cer, mamă. Eu sunt Stăpânul lor Cel de sus, și de fiecare dată îi spun furtunii: taci! Taci și bate unde vrei, dar nu aici! O, așa îl ocrotesc Eu pe poporul Meu cel de azi și sunt ocrotitorul lui Cel de sus, căci Eu am înviat biruitor pentru om, și Tatăl Mi-a dat toată puterea în cer și pe pământ, și cu ea îl ocrotesc Eu pe poporul Meu cel de azi, pe cel binecredincios, și care rămâne cu Mine în toate, în toate încercările, mamă. Amin, amin, amin.