În duh de Bobotează sunt încă între voi, și am petrecut spre casă pe cei ce au venit la sărbătoarea sfințirii apelor, iar voi v-ați odihnit de trudă, și acum avem masă de cuvânt pentru mângâierea sfinților Mei, căci Ioan, botezătorul Meu, este serbat de sfinți lângă Mine în cer și pe pământ, și voiesc să-l mângâi pe el întru venirea Mea cu sfinții, fiilor care-Mi dați ființă în carte în mijlocul poporului Meu de azi. O, aveți, tată, grijă pentru puterea poporului sfânt, că e poporul pe care-l mai am, tată! Și cum să aveți grijă? O, stați înaintea cuvântului Meu ca să poată el veni și să-l dați poporului, măi, fiilor copii! Cuvântul Meu este cel ce ține pe poporul Meu în grijă, că are putere în el cuvântul Meu, tată. Cu el Îmi strâng și Îmi îngrijesc cu cele din cer poporul și cu el Mă dau și celor ce Mă aud cuvânt venit la voi.
E sărbătoare pentru Ioan, nașul Meu de botez, una după alta sărbătoarea Mea și a lui, așa cum sfinții au știut din Duhul Meu să facă această așezare pentru sărbătoarea botezului Meu la Iordan. O, cum să nu-l am la masa Mea cu voi cu praznic de Bobotează pe Ioan, botezătorul Meu, care a suferit pentru numele Meu prigonire din mijlocul lumii încă din pruncie, și apoi mucenicie pentru vestirea Evangheliei Mele peste cei ce credeau și peste cei ce nu credeau că Eu sunt pe pământ Mesia, Mielul lui Dumnezeu? O, poporul Meu, nu este mai mare lucrare pentru om ca aceea de a se arăta el în mijlocul oamenilor cuvânt și viață după Evanghelia Mea cea plină de înviere pentru om, iar Eu am zis atunci: «Fericit este cel ce rabdă până la sfârșit, și fericit este cel ce nu se smintește întru Mine, și, iarăși, fericit este cel ce nu ispitește ca să creadă de la Mine prin trimișii Mei spre oameni!». Amin.
Voi, cei care veniți până la acest munte de har ca să luați de la Dumnezeu pentru voi, nu puneți întrebări mărunte ca să ispitiți acest loc acoperit de taină sau pe cei veghetori pentru Mine aici, ci fiți cu duhul umilit, tată, că ispitirea cea pentru credință nu vă înmulțește credința, nu v-o limpezește, ci vă este lovită de duhul cel rău al ispitirii, căci scris este: «Cine se va lovi în piatra Hristos, se va zdrobi în ea», iar ceea ce dați să căpătați prin ispitire nu vă este vouă de folos, ci vă este pagubă, dar vă este de folos credința cea prin dar, nu prin căutare pentru ca să credeți, căci cine ispitește nu găsește ce caută, fiindcă Domnul stă împotriva celor ispititori și îi întoarce pe ei cu mâinile goale întru ale lor. O, dacă veniți până aici, căutați să știți despre Mine, tată, nu despre veghetorii muntelui Meu de taină și despre viața și faptele lor, ci luați de la ei pe Dumnezeu-Cuvântul, Care Se face sul de carte și vi Se dă vouă spre luminare pentru cele de sus peste voi, și așa este bine să vă purtați față de această taină atât de bine acoperită de Mine pentru cei ce cred, căci proorocia este pentru cei ce cred, numai pentru ei, și este o prăpastie mare între cei ce cred și cei ce nu cred, iar cei necredincioși cad în ea, și apoi își văd rodul necredinței lor, văd ceea ce trebuia să creadă.
A suferit botezătorul Meu moarte de la cei semeți cu duhul lor și care se acopereau cu necredință ca să-și ocrotească semeția și lucrarea ei cea plăcută lor, căci moartea se gătește cu multe podoabe și se face frumoasă și fermecătoare la vedere și la stat ca să n-o mai uite omul, ca să nu mai poată omul fără ea, și ea îl farmecă în fel și chip pe om ca să-i facă omul voia, și moare omul cu moartea în brațe, cu cea care îl nimicește pe el. Așa a pățit regele Irod de la rudenia lui cea după trup, care a lucrat peste el numai slăbire, numai moarte, numai patimă rușinoasă, dar proorocul Ioan de mila lui Israel i-a spus lui Irod că lucrează fărădelegea care nu-i este îngăduită și care se face pildă de cădere a lui Israel. O, dar moartea era femeie gătită cu podoabe fermecătoare și s-a făcut moarte pentru Irod și pentru proorocul lui Dumnezeu, și a fost vinovată de moarte mama pentru fiica ei, care s-a sculat la joc, ademenind privirea regelui și întinzându-i lui cursă spre jurământ pentru moartea proorocului Ioan, și, iarăși, a fost vinovată de moarte fiica pentru mama ei, care a cerut apoi moartea proorocului Ioan.
O, voi, cei ce sunteți de peste tot poporul Meu cel ascultător de legea sfințeniei, și voi, cei ce auziți cuvântul Meu de pe masa poporului Meu, vă chem la veghe sfântă, vă chem, tată, la mare veghe și vă învăț să țineți moartea departe de voi. Aveți grijă să nu fie părinții vinovați pentru copii sau copiii vinovați pentru părinți. Măcar de acum încolo fiți cu mare grijă pentru această veghe, că mulți părinți cad prin copii, și mulți copii cad prin părinți, cad în stricăciune de minte și în nepăsare pentru veghe sfântă, căci viața trebuie vegheată ca să nu se strice, și ogorul trebuie plivit de buruieni ca să nu se înece toată semănătura în buruieni. Fiți tari cu firea, fiți cu Hristos în voi, că moartea se gătește cu podoabe și se face frumoasă la chip ca să n-o mai poată omul uita sau părăsi, și îl farmecă pe om spre ea, și așa moare omul cu moartea în brațe, căci femeia care se crede băgată în seamă ia foc și arde, și apoi se face moarte pentru cel ce cade în farmecul ei diavolesc și se face diavol pentru om, și nu văd pe pământ decât așa durere peste tot, și omul este fără de putere, fără de Domnul în el pentru ca să fie ocrotit de căderi.
Durere mare Mi-a lovit inima pentru botezătorul Meu Ioan, pe care al lui Irod păcat l-a nimicit prin femeie. Eu însă aștept să vină pe pământ legea cea sfântă și puterea ei în oameni, și de aceea Mă port peste tot cu Evanghelia cuvântului Meu de azi și strig ca Ioan Botezătorul pocăință pentru oameni și tot strig ca să audă duhul omului și să se oprească de la rău și să-Mi facă Mie casă cu omul, căci vin din ceruri, de la Tatăl, și vin cu sfinții ca să-i dau omului putere să se facă fiu al lui Dumnezeu și să scape de păcat, căci păcatul este moarte și se răzvrătește dinăuntrul omului, din carnea omului se răzvrătește el împotriva lui Dumnezeu și îi robește omului inima și simțirea, spre căderea lui.
O, poporul Meu, te rog, tată, nu uita povața Mea cea pentru tine ca să te ferești de calea celor răzvrătiți, căci aceia se încearcă în sabia necredinței, măi fiilor credincioși, fiindcă cei ce vor să-și facă voia se acoperă cu necredință pentru ca să calce voia lui Dumnezeu în ei. Unii de mai mulți ani, iar alții de doi, trei ani au săpat prăpastie între ei și voi și au dat spre batjocură la lumea cea necredincioasă lucrarea Mea cu voi, lucrarea cuvântului Meu și pe purtătorii Mei și și-au făcut aceia brâncă unul altuia ca să cadă în necredință și să cadă de la Mine, și aceasta este durerea Mea cea de la ei și cea pentru ei. O, fiți tari cu credința și cu mărturisirea și învățați ca apostolul Ștefan să mărturisiți lucrarea Mea înaintea necredincioșilor, că vremea este să biruiesc Eu, fiindcă de aceea sunt pe pământ acum cu lucrarea cuvântului Meu, care spală omul la inimă și la minte apoi, căci cine-și deschide inima, aceluia i se luminează mintea și vede cu ea pe Dumnezeu. Amin.
Pentru această mare strigare la veghe și la înviere auziți voi pe Ioan Botezătorul la masa Mea cu voi! El este glas din glasul Meu și este tămăduitor. Amin.
– În duh de Bobotează e tot ceea ce grăiesc eu, Mieluțule al Tatălui. Duhul Tău așezat peste ape să spele la inimă omul, iar pământul să-l sfințească pentru cei sfinți, ba și pentru cei păcătoși de pe el, ca să ia și ei putere și să-i tragi pe mulți la Tatăl, după cum este scris să faci, o, Mieluțule rănit! Semnul de pe trupul Tău, semnul suliței și al cuielor, Doamne, a rămas deschis. Tu ești Cel rănit de două mii de ani. Să se pocăiască omul la aceasta ce spun eu în duh de Bobotează. Amin.
Voi, cei ce veniți cu foc și cu dor la acest munte de izvor, faceți din voi sarea pământului, așa cum am fost eu în vremea mea cu Domnul pe pământ! E Domnul lucrând cuvânt de naștere din nou a lumii pe vatra neamului român și are ucenici la izvorul cuvântului Său, are botezători peste voi și vă învață El și pe voi și pe ei să fiți sarea pământului. Faceți-vă vase cu sare, luând de aici și împărțind duhul proorociei și nu vă mai stricați niciodată, căci El a zis: «Dacă sarea s-ar strica, cine ar mai săra?». O, căutați să aveți sare între voi. Duhul proorociei înseamnă aceasta ce spun eu. Veniți la muntele Domnului, munte de sare, și luați și sărați din loc în loc pe pământ, căci sare nu se mai găsește pe nicăieri, și fără duhul proorociei nu este Domnul pe pământ cu oamenii, căci mărturia Domnului este duhul proorociei, precum este scris, și iată, mai-marii de peste voi au dat de la ei sarea toată și nu mai iau de la Domnul și nu mai ascultă de la El ca să fie Domnul pe pământ cu oamenii. Fiți credincioși, căci duhul proorociei este nașterea cea de sus a omului. Rămâneți în duhul pocăinței și veniți la Domnul, că iată-L aici, învățându-vă pe voi! Amin.
Iar Tu, Doamne, Mieluț rănit cum ești de două mii de ani, pune capăt fărădelegii și răscumpără-i pe oamenii care vor crede, și toți cei care vor crede vor fi mântuiți, vor fi cei mântuiți. Amin.
– O, rana Mea cea de două mii de ani stă mărturie pe trupul Meu cel înviat din răstignire și se dă celor ce cred venirea Mea de azi cuvânt peste pământ, iar aceștia sunt bogăția Mea, oștirea Mea, pe care Mă sprijin pentru duhul mărturiei pe pământ. Amin.
În duh de Bobotează am grăit poporului Meu și celor ce se hrănesc din gura Mea și am învățat în ziua aceasta veghea cea pentru viață pe cei ce au ales și aleg viața. Duhul Meu plutește peste ape și Se face Bobotează peste pământ. Poporul Meu este mărturia Mea, iar Eu, Domnul, Mă slăvesc în cuvânt peste cei credincioși. Amin.
O, înnoiește-ți în fiecare zi iubirea și veghea cea pentru ea, poporul Meu, și cere la Tatăl voia Mea pe pământ, și orice vei cere în numele Meu, tu vei primi de la Tatăl Meu, vei primi, o, poporul Meu. Amin, amin, amin.