Pe nori de heruvimi Eu, Domnul, cobor pe pământ cuvânt peste poporul Meu din mijlocul neamului român, iar hrana Mea de peste el o așez apoi înaintea oamenilor ca să audă ei de slava lui Dumnezeu din zilele acestea, căci am zis acum două mii de ani: «Veți vedea pe Fiul Omului suindu-Se și coborându-Se», căci Eu M-am dus la Tatăl pentru ca să vin apoi cu duhul mângâierii pe pământ, și așa vin, precum am făgăduit că vin. Amin.
Pe nori de heruvimi vin, și-Mi folosesc porțile ca să intru cuvânt în cartea Mea de azi, și porțile se deschid la glasul Meu și așa intru Eu la tine ca să te hrănesc din Mine, poporul Meu de azi. O, deschide-Mi, tată, ca să intru în ființa ta și ascultă-Mi cuvântul și împlinește-l pe el, căci Eu sunt acest cuvânt, Eu și împlinirea Mea, pe care Mi-o doresc cu multul în tine, poporul Meu. Grăiesc cu tine mai dulce și mai frumos decât am grăit cu Israel când îl aveam pe Moise între Mine și el, căci tu ești la sfârșitul timpului, nu ești la început, și-ți trebuie multă mângâiere și multă putere pentru ca să poți cu Dumnezeu, căci duhul cel rău e mai rău ca oricând și trage din greu prin toate slugile lui ca să nu-și piardă biruința, dar el știe că și-o pierde și de aceea el este tot mai rău, tot mai rănit, tot mai supărat. Tu însă nu te teme, popor hrănit de Dumnezeu, căci Eu, Domnul, îți dau mereu mâna și te trec în brațe peste dureri, peste încercări și peste valurile care dau să te înghită și-ți curăț mereu fața și hăinuța, căci știu vremea cea grea, și este scrisă în Scriptură otrava ei și nu poți s-o ocolești, dar poți s-o biruiești cu Dumnezeu, căci îmi trebuie popor biruitor acum, la sfârșit de timp, fiindcă am de împlinit Scriptura învierii morților, și apoi viața veacului ce va să fie după veacurile omului, iar tu îmi trebuiești, poporul Meu. O, lasă, tată, să bată vântul de orice fel, tu stai alipit de pieptul Meu, căci Eu sunt Dumnezeu și pot totul, numai tu să poți să Mă crezi și să Mă asculți și să Mă mângâi, căci cu duhul mângâierii te hrănesc și harul sfințeniei ți-l dăruiesc, iar tu ca un prunc adună-te la pieptul Meu și învață de la Mine ocrotirea ta, învață să Mă iubești și să Mă crezi, că mare este cel ce are credință în lucrările Mele de peste om, iar celui ce crede, totul îi este cu putință, fiindcă poate Domnul pentru el. Amin.
Sunt în mijlocul tău cu mama Mea Fecioara, poporul Meu, și suntem însoțiți de sfinți și de prooroci și de apostoli, și aceștia veghează și se hrănesc din cuvântul Meu, și suntem purtați pe nori de heruvimi, căci așa este proorocită venirea Mea cu sfinții, iar slava Mea cea de la sfârșit de timp e mare, căci este la sfârșit, iar sfârșitul pregătește începutul și viața veacului ce va să fie pe pământ după ce se va împlini Scriptura învierii morților. Amin.
Am așezat în mijlocul tău rânduială de la Mine, jertfă de fiecare zi pentru împlinirea Scripturii învierii morților, o, și cât de tainic lucrez, poporul Meu! Pe vremea venirii Mele pe pământ prin nașterea Mea din mamă Fecioară am împlinit atunci Scripturile rostite prin proororoci despre venirea lui Mesia și despre împărăția lui Dumnezeu pe pământ cu omul, și toate împlinirile rămâneau tainice, căci tainic se împlineau pentru cei ce credeau în ele. Cei care nădăjduiau în împliniri pământești pentru împărăția Mea cu omul, aceia n-au înțeles și apoi n-au crezut venirea Mea, iar Eu le spuneam lor că împărăția lui Dumnezeu nu este din lumea aceasta și că ea este înăuntrul celor ce o iubesc pe ea în ei, iar pe Mine Stăpân al lor, Stăpân al vieții lor și iubire a lor pe pământ. O, așa este și azi. Eu, Domnul, împlinesc tainic tot ceea ce rostesc, căci nu peste fiii oamenilor așez Eu împlinirile, ci numai peste cei ce sunt și se fac fii ai lui Dumnezeu între oameni, și ale acelora sunt făgăduințele Mele toate, numai să știe ei să le priceapă și să le poarte în ei și peste ei, căci împărăția Mea cu ei nu este din lumea aceasta, ci este din cer și este cu cerul în mijlocul celor credincioși, iar cerul acesta este scaunul Meu de domnie, al cărui așternut este pământul, precum este scris.
O, nu înțelege omul tainele Mele și vorbirea Mea despre ele. Nu înțelege omul tainele bisericii. Biserica este taină mare, căci ea este împărăția Mea, care n-are nimic în lumea aceasta prin care ea trece și se slăvește slăvind pe Dumnezeu prin credința ei în El. Ea crede în Tatăl, în Fiul și în Duhul Sfânt, mărturisind botezul cel pentru iertarea păcatelor și așteptând Scriptura învierii morților și viața veacului ce va să fie.
O, nu mai este biserică pe pământ, căci lucrarea bisericii biruiește lumea, precum Eu am biruit-o. Lucrarea bisericii este împărăția lui Dumnezeu pe pământ cu oamenii, iar taina aceasta este în Hristos și în biserică, nu este în lumea aceasta. Voiesc cu dor să înțeleagă omul taina lui Dumnezeu, taina bisericii, și de aceea am venit pe pământ cuvânt acum, la sfârșit de timp. Am venit să-l învăț pe om taina împărăției cerurilor pe pământ cu el și credința lui în această împlinire, și am venit să împlinesc. Amin.
Hai, mamă, să lucrăm înaintea oamenilor grăirea Noastră cu poporul cel credincios venirii Mele. Hai, mamă, să presărăm peste om înțelepciunea și credința cea pentru Scriptura învierii morților și pentru viața veacului ce va să fie, căci veacul acesta nu este, fiindcă ceea ce este, este și nu trece, mamă. Hai, mama Mea, să facem zidirea omului și apoi să fie omul, căci ceea ce nu este zidit, nu este, mamă.
– O, nu este zidit, nu este făcut omul, Fiule al Tatălui și al meu, căci Ziditorul a toate Tu ești, iar ca să-l naști pe om de sus trebuie să zidești mai întâi în el împărăția cerurilor, Fiule scump al meu și Dumnezeule al celor credincioși.
O, nu poate omul să iubească în el împărăția cerurilor, căci omul iubește în el păcatul, iar păcatul este moarte. întinge omul cu bucătura în păcat și se hrănește cu el, și nu se hrănește cu Dumnezeu omul. O, nu se poate omul birui ca să ia în el apoi împărăția lui Dumnezeu și s-o slăvească pe ea în el, Fiule Doamne. Ai venit pe pământ acum cu minunea grăirii Tale peste om, dar omul este necredincios și crede numai ceea ce vede, bietul de el, căci și-a stricat vederea pentru ale Tale și vede numai pe cele ale omului. Ai venit pe pământ cu Scriptura învierii morților, iar glasul Tău cel din mijlocul poporului Tău se aude de către cei din morminte, căci pentru cei morți ai așezat Tu jertfă de fiecare zi în mijlocul poporului Tău și ei sunt strigați spre înviere, spre dezlegare de păcate și spre înviere apoi, căci proorocul David binecuvânta pe Domnul și spunea: «Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul, pe Cel ce curățește toate fărădelegile tale și vindecă toate boalele tale. El izbăvește din stricăciune viața ta; El te încununează cu milă și cu îndurări; El nu ceartă până la sfârșit și nu ține de-a pururi mânia Lui. El nu ne răsplătește după păcatele noastre și nu ne întoarce nouă după fărădelegile noastre, și cât este de departe cerul de pământ, atât este de mare mila Lui către cei ce se tem de El; și cât este de departe răsăritul de apus, atât depărtează El de la noi fărădelegile noastre; și precum miluiește un părinte pe fiii săi, așa miluiește Domnul pe cei ce se tem de El, căci El cunoaște făptura noastră și își aduce aminte că țărână suntem, căci zilele omului sunt ca iarba și omul înflorește ca floarea câmpului; când suflă vântul, ea se trece și nu se mai cunoaște locul unde a fost, dar mila Domnului ține de-a pururi către cei ce se tem de El și își aduc aminte de poruncile Lui ca să le îndeplinească pe ele». Amin.
O, popor al cuvântului lui Dumnezeu Fiul meu! El te îndeamnă pe tine să împlinești poruncile Lui ca să fie de-a pururi mila Lui peste tine. O, învață-i tu pe oameni taina învierii morților, căci oamenii nu știu și n-au învățător ca să le spună și să-i învețe învierea și viața. Spune-le lor că tu ești așezat de Dumnezeu ca să rostești și să lucrezi Scriptura învierii morților, și apoi ei să învieze, și vor învia și vor mărturisi aceștia lucrarea lui Dumnezeu, Care te călăuzește pe tine în zilele acestea, și Care grăiește peste vii și peste morți, căci Fiul meu a spus acum două mii de ani că va veni vremea să audă cei din morminte glasul Lui și să învieze. Amin.
O, fii și fiice ale cuvântului Fiului meu, Care naște de sus pe om! Deschideți cartea învățăturii Lui de peste voi și purtați-vă după învățătura Lui, căci vine învierea morților, și oamenii trebuie să se teamă de Dumnezeu și să împlinească poruncile Lui pe pământ ca să depărteze Domnul de la ei plata fărădelegilor lor. învățați-i pe oameni învierea din păcat, învierea din moarte. Spuneți-le celor ce-și zic creștini că a fi creștin înseamnă a trăi cu duhul, cu sufletul și cu trupul în Hristos și nu în lumea aceasta. Și cum adică în lumea aceasta? Adică în poftele ei, căci Fiul meu a spus la ureche celor ce-L aud pe El grăind, a spus că precum omul întinge dumicatul de pâine sau de mămăligă în tigaia cu jumări, așa întinge el cu bucătura în păcat și-și întinează inima sa și trupul său împotriva duhului vieții Fiului meu înăuntrul omului. O, fiți treji pentru înviere, mereu, mereu pentru înviere. Iubiți-vă unii pe alții precum v-a iubit Fiul meu. El cum v-a iubit? El Și-a pus viața pentru voi. Așa și voi să faceți unii pentru alții, și cu duh umilit să vă lucrați unul altuia învierea și tot așa să-i povățuiți și pe cei ce vă întreabă pe voi de Dumnezeu, Care grăiește la voi. O, zidiți-vă unii pe alții în Hristos. Aceasta înseamnă să vă iubiți unii pe alții precum v-a iubit Domnul Iisus Hristos, Fiul meu. O, aș grăi mult cu voi, v-aș zidi mult pe voi, v-aș învăța mult cu duhul învierii prin graiul meu, dar voi aveți peste voi multă învățătură, că multă este peste voi înțelepciunea cuvântului Fiului meu. Țineți-vă treji unii pe alții pentru învățătura Domnului de peste voi, că vine învierea morților, care așteaptă în țărâna pământului, și după voi așteaptă această Scriptură. Voiește Domnul să fiți una și una, să fiți toți la fel de crescuți, la fel de zidiți, la fel de plini de Dumnezeu. Cereți creștere peste voi. Puneți străjerii să vă hrănească de la Dumnezeu, neîncetat să vă hrănească ei, căci lor le este dat să vă hrănească după orânduiala Lui. Cine ia din el însuși creștere acela nu este copil frumos, iar cine ia creștere din mâna celor așezați de Dumnezeu pentru voi acela este cel binecuvântat și păzit de moarte, căci așa înseamnă să treacă omul din trup în duh. O, ferice de cei ce ascultă de cei puși peste ei de la Dumnezeu! Ferice de cei ce se fac ogor pentru cei ce seamănă în om împărăția lui Dumnezeu! Ferice de cei ce ascultă de povața și de mâna celor ce lucrează de la Dumnezeu peste ei, căci omul trebuie să se lepede de sine, și numai prin ascultare poate el aceasta, căci au fost pe pământ oameni mari cu rangul și cu iubirea lor de Dumnezeu, iar când își doreau tot mai mult mântuirea, ei se coborau și se duceau spre ascultare, spre lepădare de sine se duceau și spre purtarea crucii ca să se mântuiască, căci cel mântuit este cel ce se mântuiește de sine, și nu altceva înseamnă mântuirea omului, viața cea mântuitoare în om.
O, ascultați de poruncile lui Dumnezeu, voi, fii ai lui Dumnezeu, și ascultați de cei puși de Dumnezeu ca să vă călăuzească și ca să fiți voi copii călăuziți, copii ascultători. Amin.
Iar Tu, Doamne și Fiule al meu, învață-i pe fiii oamenilor înțelepciunea învierii. Așează-Te cu masa aceasta înaintea lor și trimite oștirile îngerești să le miște sufletele de la vântul cel dulce al cuvântului Tău peste pământ, cuvânt care mângâie, care cheamă și care înviază, iar pe țara română miluiește-o după făgăduințele Tale cele pentru ea și încununeaz-o pe ea cu duhul temerii de Dumnezeu și apoi cu duhul învierii, și adu-Ți aminte de proorocia împăratului David, care a rostit și a spus: «Cât este de departe cerul de pământ, cât este de departe răsăritul de apus, atât de mare este mila Domnului spre cei ce se tem de El». Amin, amin, amin.
– O, mama Mea, o, mamă a celor ce sunt zidiți în Mine! Dulce este duhul tău de mamă a fiilor lui Dumnezeu! Să ia și fiii oamenilor să învețe, mamă, căci trebuie să-l vindecăm pe om de duhul păcatului, mamă. Le-am spus celor ce Ne așează în carte că precum omul întinge cu bucătura de pâine sau de mămăligă în tigaia cu jumări, așa întinge el cu bucătura în păcat și se înfruptă din el întinându-și în el inima și trupul împotriva duhului vieții Mele în om, iar Noi și cu cei ce Ne împart pe Noi oamenilor trebuie să-i învățăm pe oameni Scriptura învierii morților, mamă. Amin.
O, popor călăuzit de Dumnezeu din cer și de pe pământ! Stai, tată, la hrănit, stai, fiule, stai și învață, tată. Precum puii de rândunică stau în cuib și primesc hrană de la mama lor, luând cu cioculețul lor din cioculețul ei, și precum ei cresc pentru zbor, așa să crești și tu, să mănânci și să crești, tată, ca să poți să-I fii de folos lui Dumnezeu și să-i hrănești pe oameni cu Duhul lui Dumnezeu și să crească El în oameni, ca să scape oamenii de robia păcatului. O, poporul Meu, se lucrează pe pământ în mijlocul tău taina Scripturii învierii morților, tată. Eu pentru învierea morților te-am zidit, și am pus în mijlocul tău jertfa cea de fiecare zi, și nu în lumea aceasta și pentru fiii ei, tată. O, poporul Meu, taina ta cu Mine înfricoșează demonii, tată. Sfințește-te, dar! Din zi în zi mai mult ridică-te cu duhul deasupra trupului tău, căci iată, duhul este cel ce dă viață. Amin.
Pace ție, poporul Meu! între tine și Mine să fie multă, multă pace, iar aceasta înseamnă împlinirea poruncilor lui Dumnezeu peste ființa ta și între frate și frate. O, nu te teme de oamenii răi, nu te teme de furtună. Eu sunt Cel ce te ocrotesc, căci tu nu poți aceasta. Pot Eu, tată, iar tu să poți pentru Dumnezeu. Pot Eu, iar tu să lucrezi învierea. Amin.
înviere ție, poporul Meu, și de la tine înviere peste fiii oamenilor, tată! Duhul învierii este ceea ce se lucrează din cer pe pământ în zilele acestea ale grăirii Fiului lui Dumnezeu peste vii și peste morți. Eu sunt învierea și viața. M-am născut pe pământ ca să fiu cu oamenii și ca să rămân cu ei apoi până la sfârșit de timp și apoi să le dau învierea, și viața veacului ce va să fie să le dau lor, iar ei s-o creadă și s-o ia și s-o aibă, așa după cum este scrisă făgăduința Mea pentru cei credincioși și sfinți, poporul Meu. Amin, amin, amin.