Selectați Pagina

Iară și iară te cuprind cu duh de înviere, poporul Meu Ierusalim, luat din neamul român pentru ca să-Mi fii popor. Mi-e dor de duh de înviere în om, tată. Mi-e dor de Dumnezeu în om, poporul Meu. Multe minuni am făcut Eu, Domnul, în fața ucenicilor Mei acum două mii de ani, și cartea nu le-a putut lua pe toate, dar le-au luat în ei ucenicii Mei, și numai așa am putut să-i țin Eu pe ei ai Mei, martorii Mei cei de atunci. I-am îmbrăcat apoi în Duhul Sfânt, căci Eu Mă dusesem la Tatăl, și i-am pus pe ei să lucreze în numele Meu pe mai departe peste neamurile pământului, și așa i-am iubit Eu pe ei până la sfârșit, iar ei lucrează tainic peste oameni până la sfârșitul timpului, precum și Eu lucrez, căci toți cei ce trăiesc în Mine sunt vii și lucrători în vecii vecilor precum Eu sunt. Amin.

Hristos a înviat, poporul Meu! Te hrănesc cu duhul învierii, tată. Mă fac cuvânt la izvor și-ți trimit hrană ca să ai, dar nu uita că Eu când le-am dat ucenicilor Mei hrană de Duh Sfânt și dar împărțitor, le-am spus să propovăduiască Evanghelia Mea, lucrarea Mea în mijlocul oamenilor, avându-i pe ei martorii Mei. Așa trebuie să faci și tu, tată, că mare a fost lucrarea Mea cu tine și mereu te-am hrănit cu Duhul Sfânt, poporul Meu. O, celor ce le-au plăcut să trăiască pe spinarea Mea sub numele de slujitori ai lui Hristos pe pământ între oameni Mi-au apăsat mereu calea și pe cei de pe cale ai Mei, așa cum s-a petrecut și cu poporul lucrării Mele de azi, cu tine, tată, cel credincios al Meu. Mereu au căutat să găsească vină preoții, mereu au lucrat ei așa peste cei care păzeau poruncile Mele, și așa au făcut și azi în vremea lucrării Mele cea de cincizeci de ani în mijlocul neamului român.

Eram pe pământ cu ucenicii Mei din loc în loc și lucram lucrări minunate și aflau de peste tot mulțimile, dar preoții și căpeteniile de peste oameni aveau grijă mare să-Mi găsească mereu vină. Mulțimile însă veneau și tot veneau după Mine cu toate durerile lor, și ieșeau durerile din ei și ieșeau duhurile rele din oamenii ținuți de ele, căci și atunci lumea toată zăcea în cel viclean ca și acum, dar preoții și căpeteniile n-au putut să se liniștească și, încet, încet, M-au pedepsit apoi cu moartea și au pus lespede de piatră grea peste mormântul Meu, peste trupul Meu cel dumnezeiesc și n-au știut să gândească, bieții de ei, că plata semeției și a măririi deșarte este dureroasă și rușinoasă apoi.

Vai celor ce se gândesc la ei numai pentru viața aceasta, care trece ca paiul, care trece ca lumea și vai celor ce nădăjduiesc în Mine numai pentru viața lor cea de pe pământ, căci aceia se păcălesc amar prin acest păcat! La fiecare pas, la fiecare om văd Eu așa și nu mai pot să-l iau pe cel credincios și să-l am martor al Meu de aproape și să-l am lucrător al Meu apoi așa cum i-am avut pe ucenicii Mei cei de atunci, pe care i-am luat din neamul lor, din locul lor și i-am strămutat în Mine și M-am arătat cu ei și i-am păzit de cel viclean, care caută mereu pe toate căile lui să Mi-i strămute spre înapoi pe cei ce scapă spre Mine cu viața lor.

O, poporul Meu, te hrănesc mereu cu Duhul Sfânt, cu duhul învierii, tată, ca să prinzi putere pentru împărăția Mea în tine, dar pe ea trebuie s-o pricepi bine, s-o înveți mereu, mai ales acum când Eu vin mereu pe pământ cu duhul nașterii din nou a lumii, când Eu dau să-l fac pe om să moară pentru el însuși și să se nască din Mine, din cuvântul Meu de azi, cu care Mă slăvesc peste om pentru ca să se nască iarăși omul și să fie de sus omul și nu din cele de jos, căci jos e jos, nu e sus, iar Eu sunt Cel de sus.

O, ascultă-i tu, poporul Meu, pe cei cu Duhul Meu în ei pentru tine și nu vei greși, tată, ci vei fi poporul Meu cel întărit pe calea Mea, căci ei știu să-Mi lucreze omul, și de aceea i-am ales și ți i-am dat în dar, și, iată, fericiți vor fi cei ce se dau lor pentru calea cea cu Mine, căci aceștia știu să-Mi lucreze omul, numai să-Mi fie omul credincios, și să fie mort pentru sine ca să fie credincios, și să fie viu pentru Duhul Meu Cel din cer, căci mintea omului stă împotriva Mea în om.

O, este scris în Scripturi că: «Domnul va da cuvânt celor ce vestesc cu putere multă», și iată această Scriptură împlinită, poporul Meu. Umilește-te mereu și vino la făcut, tată, că e vremea înnoirii a toate cele ce vor rămâne cu Mine și cu tine, numai să te lupți să fii al Meu, poporul Meu. Iată, dau să vină să te vadă cei ce cred în Mine și în cuvântul Meu de azi și în tine, și aceștia trebuie povățuiți spre viața Mea în ei și aceștia trebuie să învețe taina cuvintelor Mele cu tine, și să vină sfioși dacă vin, și să vină înnoiți, tată, că dacă vin așa cum stau ei nu le face bine o așa venire.

O, nu se poate omul dezlipi de lume și de mersul cu lumea. Zice omul că nu are ce mânca dacă s-ar dezlipi de trupul lumii, de oamenii păcătoși, care n-au teamă de sfârșitul lor cel fără Dumnezeu. O, decât să mănânci moarte, omule, din mâna celor ce lucrează numai păcatul și slava cea trecătoare, mai bine hrănește-te cu duhul credinței și cu slava lui apoi. Mai bine este să iubești sărăcia și puținul din toate cele ce-ți trebuiesc mântuirii decât să stai cu duhul și cu trupul lumii și în obiceiurile cele lumești, în care oamenii timpului stau. Cei ce se nasc din Mine sunt cei frumoși și sunt fără de trecut apoi, dar cei ce stau în timp stau în cele trecătoare și le lucrează, iar ele îi lucrează pe ei. Ucenicii Mei n-au mai făcut așa, ci ei pătrundeau cu Evanghelia învierii Mele între oameni și îi strămutau pe oameni întru împărăția Mea, dar și ei, ca și Mine, găseau greu loc în om, căci în lumea aceasta nu poate omul să fie al Meu după poruncile Mele, că lumea aceasta are multe porunci peste oameni, și oamenii nu se pot împărți ca să fie și cu Mine, căci Eu, Domnul, sunt Cel sfânt, și acest cuvânt este mare și pentru om când omul voiește și el să fie. Apostolul Toma a fost atât de dornic să Mă cuprindă cu privirea lui și apoi cu mâna lui spre mărturia învierii Mele și multă înțelepciune nouă a pătruns în el în vremea cât Mi-a fost ucenic, și apoi a stat cu mărturia Mea în el martor al învierii Mele înaintea oamenilor, lăsând peste pământ adevărată Evanghelia Mea și s-a dovedit al Meu acest ucenic, căci Eu sunt Cel ce sunt, și acest cuvânt este adevărat și pentru cel ce voiește să fie asemenea Mie, așa cum Toma s-a dovedit a fi, iar când M-a mărturisit pe Mine el s-a mărturisit și pe sine întru Mine, căci puterea Mea era în el și cu ea lucra înaintea oamenilor spre mărturia Mea.

Eu sunt Cel ce sunt, poporul Meu. O, să fii, tată, ucenicul Meu. Cu credința ta și cu fapta ei să fii tu martorul Meu, și fii bine atent la ce-ți spun, ca să nu zici că e fapta ta, ca să nu cazi în păcatul semeției apoi. Credința este de la Dumnezeu în cel de care Dumnezeu Se îndură, iar faptele ei sunt tot de la Dumnezeu în cel care a găsit îndurare de la Dumnezeu.

O, poporul Meu, fapta credinței nu e fapta ta, ci e fapta darului lui Dumnezeu, Care Se îndură de tine. Fii umilit, tată, că numai în cel umilit nu poate lucra lucrarea lui satan. Nu poate, tată, lucra satana în cel umilit și liniștit cu dorirea. Când Eu eram drept, mâniindu-Mă pentru lucrul satanei cuibărit în om, eram plin de umilință, căci altfel n-aș fi scos demonii din cei cuprinși de demoni. Eram plin de umilință când îl umpleam pe om de credință în Dumnezeu prin faptele minunate ce le săvârșeam peste cei robiți de satana, și iată, îți spun un păcat al tău, măi tată: când tu azi spui omului păcătos minunea lucrării Mele cu tine, și el crezând nu poate să se lase de lume și de trup și de sine, aceasta se întâmplă pentru că tu ai semeție și nu umilință când stai cu lucrarea Mea în mână ca să-l lucrezi pe cel păcătos cu ea. învață, tată, de la Mine lucrarea cea cu rod sfânt pentru tine și pentru om. învață, poporul Meu, lucrul umilinței, care nu se mânie din om decât împotriva lucrării demonilor din om. Adu-ți aminte că Eu când le spuneam demonilor să iasă din cei cuprinși de demoni vorbeau frumos demonii cu Mine și Mă mărturiseau când vorbeau, fiindcă demonii slăbesc în fața umilinței din om și se supun și se smeresc ieșind. Amin.

Luați fața Mea, luați lucrarea Mea cea cu umilință în voi, fiilor. Hristos a înviat, măi fiilor! Așa să fiți și voi, tată. Mărturisiți învierea Mea în voi, că iată ce-Mi face omul pe pământ: Mă ține sub lespede rece omul, tată. Acum două mii de ani poporul evreu Mi-a pus piatră grea peste trupul Meu cel jertfit pentru om pe cruce, iar omul care se dă credincios Mie acum și merge să se împărtășească cu Hristos la preot Mă ține sub lespede de carne, căci trupul omului nu numai că nu se face ca Mine, dar Mă și ține sub lespede rece și nu Mă arată înviat, ci pedepsit în el Mă ține omul, tăcut și nelucrător și neluminos, iar dacă mai spune altui om despre Mine, e plin de semeție omul. Omul are pe el semnul semeției prin lipsa umilinței în lucrarea lui de om și nu poate să se lase biruit de umilință, dar Eu vin din cer ca să-l învăț pe om taina învierii lui.

Hristos a înviat, poporul Meu! învață, tată, peste tine Evanghelia învierii Mele și puterea ei apoi. Apleacă-te spre învățătură și spre facere apoi, căci scris este: «Domnul va da cuvânt celor ce vestesc cu putere multă», și aceștia te vor umbri și te vor învăța. Umilește-te mereu și vino la făcut, poporul Meu, că e vremea înnoirii a toate, tată.

Hristos a înviat, Ierusalime nou! Vin curând și iarăși te voi învăța taina credinței. învățătură nouă voi slobozi peste tine, «ploaie îmbelșugată va da Dumnezeu, și moștenirea Sa cea istovită Și-o va întări El», precum este scris. Amin.

Pace ție, poporul Meu! Voiesc să-i povățuiesc spre cale cu mers sfânt și pe cei ce dau să vină să te vadă pe tine în sărbători și să audă de la Mine glasul cel din mijlocul tău cuvântător peste om, că iată, omul care nu se dă cu totul lui Dumnezeu când îl află pe El lucrând și așteptând, nu are cine să-l învețe pe el puterea Mea cea din om, care lucrează apoi pentru el. Dacă omul nu-Mi dă Mie locul puterii în el, nu poate omul pentru calea cea cu Dumnezeu pe pământ. Face ce face omul și se întâlnește tot cu sine când dă să vină după Mine, căci omul e cuprins de multe plăceri, de multe slăbiciuni și de aceea trebuie învățat omul dacă vine.

Hristos a înviat, poporul Meu. Iar omul cel credincios trebuie să învețe învierea Mea în el, ca să fie adevărat cuvântul gurii lui când el vestește unul peste altul vestea învierii Mele.

Pace ție, Ierusalime! Peste șapte zile iarăși voi sta cu întâlnire între Mine și tine, între Mine și om, și Mă voi slăvi cu duhul umilinței Mele și cu duhul învierii Mele și Mă voi vesti Domn și Dumnezeu, Om adevărat și Dumnezeu adevărat, și voi veni cu ucenicii și cu ucenițele învierii Mele, și voi veni cu cei ce M-au condamnat de moarte și M-au răstignit și vom mărturisi vremea cea de atunci și-i vom învăța și-i vom hrăni pe cei adunați la izvor. Amin, amin, amin.