Eu sunt Cel ce sunt. Mă apropii de porți ca să intru cuvânt în cartea Mea de azi, și găsesc suferință în porți.
Eu sunt Cel ce sunt, și cu acest nume M-am coborât în toată mărirea Mea înaintea lui Faraon, care-Mi robea poporul, iar prin semnele cele înfricoșătoare Mi-am dovedit înaintea lui adevărul Meu, puterea cuvântului Meu pentru mângâierea poporului Meu cel de sub robia lui Faraon cel necredincios.
Eu sunt Cel ce sunt, copii din porți. O, deschideți-Mi! Nu vă supun când rostesc peste voi să-Mi deschideți, ci vă întăresc ca să stați înaintea Mea și ca să Mă așezați în carte cu sărbătoarea cea pentru mama Mea Fecioara și cu proaspăt cuvânt de nădejde pentru credința și pentru viața poporului Meu. Chiar dacă sunteți zdrobiți de dureri, de proaspete dureri, Eu, Domnul, vă așez sub puterea venirii Mele ca să Mă așezați în carte, fiilor copii, și să Mă ajutați în dureri, căci pe Mine Mă dor cu disperare toate durerile care se așează apoi peste voi și care dau să-Mi șubrezească venirea Mea cu hrană la poporul Meu cel ținut de mână de cuvântul Meu, ca să-l am și să-l păstrez al Meu pe poporul Meu și al vostru, tată. Vă e și duhul, vă e și trupul în dureri, dar fără venirea Mea la voi vă sfâșie de tot durerile, tată. O, lăsați-vă sub mângâierea Mea și luați din ea puteri și dați puteri poporului Meu, căci venirea Mea la el îi dă puteri, îi dă sfinte puteri, iar duhul cuvântului Meu, duhul învățăturii îl ridică mereu pe el și îl îndeamnă să poată, căci lucrarea Mea cu poporul Meu se face ridicare din păcat a multora atunci când cuvântul Meu merge peste pământ ca să-l audă omul, și ca să vină spre nașterea de sus cei care au în ei sămânța cea bună a împărăției Mele în om, copii din porți.
Sunt cu mama Mea Fecioara, poporul Meu. Nașterea ei între oameni a fost minune pentru cei din cer și pentru cei de pe pământ credincioși între oameni, căci am găsit atunci pe pământ inimi credincioase, cărora Eu le-am încredințat taina nașterii și a creșterii ei, ca apoi Eu să Mă nasc din ea de la Dumnezeu și să iau pe umerii Mei lucrarea Mântuitorului lumii, căci Eu sunt Mântuitorul celor ce cred în Mine, al celor ce știu din firea lor cea bună să stea sub povața vieții, sub duhul vieții, poporul Meu. O, vin și te povățuiesc, tată, că e sărbătoare de naștere, iar Eu te iau la sân și te învăț, iarăși te învăț să iubești peste tine împlinirea cuvântului Meu și să nu-l uiți, căci dacă-l uiți, Îmi faci suferință, tată. O, Îmi fac suferință cei ce în tine nu se lasă pătrunși și călăuziți de glasul cuvântului Meu, tată. Eu însă lucrez cu milă și nu-Mi folosesc puterea, și Îmi învăț poporul să caute să iubească mărirea Mea, iară și iară îl învăț pe el aceasta, căci cine-și caută mărirea lui înaintea Mea, acela Mă umple de suferință în cer și pe pământ și Mă aduce să ies de sub răbdare și să fiu Izbăvitorul celor apăsați și să le dau credința că Eu sunt Cel ce sunt și că le vin în ajutor. Amin.
O, mamă a Mea, suntem cu sărbătoarea nașterii tale între oameni, mamă. Dă-i poporului Meu mângâiere, dă-i duh de creștere poporului Meu, mamă. Amin, amin, amin.
– O, fericit este cel ce ia din cer când cerul coboară cu Tine pe pământ, Dumnezeul meu și Fiul meu Cel Unul născut din trupul meu cel fecioresc! O, nu putem în ziua aceasta să stăm cu poporul și mult să-l învățăm, căci cei din porți ne poartă greu, fiindcă este suferință în porți, iară și iară este suferință în cei ce Te poartă de la cer la pământ, Fiule scump, iar eu sunt mamă miloasă pentru cei ce ne miluiesc ca să fim noi pe pământ cu duh ceresc peste om. Tu, Cel Atotputernic, cum ești, nu poți să iei suferința purtătorilor Tăi, dar îi întărești prin mângâieri, și așa stai Tu cu greu la cârma poporului Tău, căci coborârea Ta este cu greu pătrunsă de mintea cea de om, și sunt în poporul Tău din cei grei la minte pentru mila de Tine și de coborârea Ta pe pământ la om, Doamne milos.
O, popor născut din Dumnezeu la cuvântul Fiului meu! În ziua de serbare a nașterii mele te mângâi cu blândețea cuvântului meu lângă Fiul meu, Învățătorul tău, ca să fii tu fiu al lucrării iubirii, al lucrării blândeții și a smereniei Fiului meu și ca să cauți la cuvântul Lui, care te crește, dar ia și iar ia din el viață și față, fiule al Fiului meu, căci Domnul te cârmuiește cu al Său cuvânt de dor. O, e durere în mijlocul tău, dar prin toate tu să crești, și să nu scazi, și bizuie-te pe Domnul Dumnezeul tău, că nu este altă mângâiere pentru tine pe pământ, popor al Fiului meu. Învață-te frate pe frate să iubești viața cea din cer pe pământ și să ai inimă din cer frate pentru frate, căci cel ce ia în inima lui de pe pământ, acela nu are în el taina nașterii de sus, viața cea fără de moarte a Fiului meu în el. Te povățuiesc să înveți din ascultarea mea, din smerenia mea, din iubirea și din blândețea mea, din duhul bunătății mele să iei, căci eu nu m-am iubit pe mine însămi, ci numai pe Dumnezeu, și apoi pe Fiul meu, Cel Unul născut din Tatăl și din mine Dumnezeu adevărat pe pământ. În biserica Fiului meu dacă este cineva iubitor de sine, acela se face suferință pentru mulți, dar blândețea te face să rabzi pe cele ce-ți cresc viața prin ispite și prin greu, după asemănarea ta cu Fiul meu, Cel plin de suferință și Cel disprețuit pe pământ de atunci și până azi, fiule al Fiului meu Mântuitorul.
O, copii din porți, abia mai puteți, dar nu vă lăsați spre disperare! Fiți cuminți! Ceea ce e cu neputință la voi, poate Domnul, așa să vă fie credința prin greul pe care-l purtați înaintea poporului cel hrănit din cer, copii neputincioși. O, răsplătiți ura cu iubire, căci cine vă îndurerează pe voi, acela face aceasta din lipsa iubirii, din lipsa de Dumnezeu, copii loviți sub greu. O, pace vouă! Mi-e tare milă de voi. Și dinăuntru, și din afară suferiți temeri, și iată, vă doare duhul și vă doare trupul, dar căutați-vă adăpost din fața durerilor, căci pentru voi mângâieri nu sunt, decât din cer și din cei ce au cerul cel dulce în ei ca și voi. Mâna mea de mamă duioasă vă mângâie acum, iar Tu, Fiule Emanuel, mărește-Te în ei în încercări, căci coborârea Ta pe pământ e cu durere, și numai Tu știi aceasta, Tu și ei, Fiule Doamne. Amin, amin, amin.
– O, Eu mult Îmi întăresc poporul, mamă, și dulce îl povățuiesc pe el, și mare înțelepciune am Eu în fiii din porți pentru păstorirea poporului Meu, mamă, dar am o bubă care mereu Îmi sângerează și nu pot să dau față slavei Mele în mijlocul poporului Meu, o, nu pot, căci buba aceasta mereu Mă îndurerează, mereu Mă rușinează sub biruința Mea, mereu Mă umple de neputință, mamă. Eu, Domnul puterilor, cad sub neputință când mărirea Mea stă supusă sub cel ce stă mare înaintea Mea; o, și cât de mic e omul, mamă! O, îi este teamă omului să fie mic, să stea mic, mama Mea. Am o bubă dureroasă, care nu mai apucă să prindă coajă ca să Mă vindec apoi de ea, și mereu Îmi este ruptă și-Mi sângerează, și-Mi este pe față buba, și se bucură diavolul de ea și Mă micșorează înaintea îngerilor și înaintea biruinței Mele, mamă. O, de nu Mi s-ar mai pune sare pe ea și sânge pe fața Mea, mamă!
O, Mi-e tare, tare milă de copiii din porți, mama Mea! Toate, toate se sparg în ei, mama Mea. De ce, oare, se vrea așa, mama Mea? Îi văd mereu înaintând în coate și în genunchi, când Eu am nevoie de ei pentru coborârea Mea, mamă. Sunt plini de temeri acești copii, căci lucrarea Mea cu ei e grea peste ei, și e greu poporul Meu peste ei, căci poporul trebuie îngrijit și întărit, mamă. O, ce să fac? Să-Mi opresc lucrarea? Acești copii n-au îndatoriri față de nimeni pe pământ. De ce li se cere lor atâta, mamă? Dar Eu îi supun pe ei să-Mi stea de ajutor coborârii Mele, mamă, și iată, M-am plâns ție, mama Mea, pentru durerea Mea din ei, căci tu Mă mângâi sub povară, tu Îmi știi suspinul și ești mângâierea Mea, mama Mea. Amin.
Ascultă-Mi și tu suspinul, poporul Meu, căci coborârea Mea la tine și peste pământ pentru tot omul Îmi este anevoioasă, și dau mereu s-o întăresc, și-ți cer sprijin, ca unuia care ești sprijinit de Dumnezeu, tată. Înmulțește-ți, dar, rugăciunea ta pentru binele lucrării Mele cu tine peste pământ și roagă-te așa necontenit, tată. Oriunde ești, orice faci, roagă-te Tatălui Meu și al tău să pot Eu peste pământ cu venirea Mea la tine. Roagă-te, și să plângi în rugăciunea ta, iar Eu să văd suspinul tău cel pentru puterea venirii Mele și să împlinesc rugăciunea ta, poporul Meu.
Am scris, și mai am de scris epistole acolo unde văd Eu că trebuie să pot Eu, acolo unde voi nu puteți din partea Mea ca soli ai Mei, copii din porți. Pace vouă, căci sunteți cu pacea zdrobită, tată! O, fiți cuminți! Nu vă băgați în cele încurcate și nedescurcate, căci omul nemulțumit are în el durerea lui, dar voi o aveți pe a Mea, și e grea de dus durerea Mea, tată. Fiți cuminți, că iarăși vă spun: nu vă băgați în cele încurcate și nedescurcate; Eu, Domnul, așa v-am povățuit pe voi. Amin. Cel ce ascultă de Mine prin voi, acela este cel povățuit de voi, acela este cel ce ascultă de Dumnezeu, și pe acela să-l povățuiți. Amin. Cel ce vă depărtează pe voi, acela este necredincios. Fiți cuminți, Eu sunt Cel ce sunt. Dați poporului ascultător ajutor din partea Mea pentru creșterea lui și învățați-l pe el cum să crească, mereu, mereu învățați pe poporul Meu, căci Eu mult îl iubesc pe el și dulce îl povățuiesc, și am în voi înțelepciunea Mea cea pentru viața și pacea poporului Meu care ascultă de Mine prin voi, spre mângâierea Mea și spre puterea venirii Mele acum pe pământ la om, fiilor. Amin.
Împrospătez iarăși peste voi binecuvântarea Mea pentru toate lucrările cele de schimbare la față a casei coborârii Mele prin trâmbița Mea Verginica. O, vă e tare, tare greu, căci cu pietrele e greu. Întăriți-vă puterile și răbdarea, căci Eu voi birui, după cum este la Mine de biruit acolo. Eu sunt Cel ce sunt, fiilor.
Pace vouă! Peste toate durerile Mele din voi, pace vouă, fii ai durerilor Mele! Amin, amin, amin.