Sunt Domnul slavei în cer și pe pământ. Amin.
Să se ridice porțile pentru cuvântul Meu ca să intru în carte și să rostesc Eu Însumi urarea învierii Mele cea de acum două mii de ani când după moartea Mea prin cruce M-am sculat biruitor și Dumnezeu adevărat. Amin.
Hristos a înviat! Hristos a înviat! Hristos a înviat! Pun pacea Mea peste porți ca să rostesc cuvânt cu duh de mângâiere în el pentru cei ce au adevărul în ei și cu el ei știu ce înseamnă Dumnezeu cu omul pe pământ. În toată vremea Eu am avut coborâre la om pe pământ, dar zadarnic am avut, căci oamenii, fiind fără minte din cer, n-au știut și nu știu ce înseamnă Dumnezeu cu omul pe pământ, și știu numai ca omul, și nu pot oamenii să fie mângâierea Mea în vremea durerilor coborârii Mele din cer pe pământ pentru om și după om ca să-l îmbiu spre viață și spre cer pe om. Am avut mereu și am și azi popor în mijlocul căruia Eu cobor și Mă las cuvânt, dar greu îi este omului să fie statornic pentru Dumnezeu.
De la o margine la alta a poporului Meu, care ia cuvântul Meu de la izvorul lui, Eu, Domnul, rostesc pentru el vestea învierii Mele: Hristos a înviat!
O, poporul Meu cel de azi! Dacă unii în tine Mă rănesc și Mă tot rănesc, alții în tine să caute să Mă mângâie, că nu vreau să cad și să fiu Cel căzut în mijlocul tău. O, greu mai înțelege omul ce înseamnă Dumnezeu cu omul pe pământ, iar Eu, împătimit de dor după om, spun iarăși ca și acum două mii de ani: fericiți cei săraci cu duhul și în care Eu pot să-Mi fac împărăție dulce pe pământ, și, iarăși, fericiți cei ce rabdă mustrarea cea pentru facere nouă și pentru viață nouă în om, iar cel ce nu o rabdă pe ea, acela fuge de ea și nu cunoaște calea Mea spre el și bătaia Mea la ușa lui ca să Mă primească în el cu voia Mea. Numai cel ce știe să stea în genunchi, numai acela iubește mustrarea. Numai cel ce iubește mustrarea, numai acela știe să stea în genunchi. Nu cel la arătare este statul în genunchi, nu, tată, nu. Iată, omul nu simte din inimă statul în genunchi, și numai cu trupul știe el să stea îngenuncheat, iar învierea din îngenunchere, ridicarea din genunchi nu se mai arată ca o minune nouă mereu peste om.
O, poporul Meu care auzi de la Dumnezeu cuvânt! Mai este, oare, om care să știe ce este umilința și s-o iubească și s-o lucreze pe ea? Mai este om care să știe taina îngenuncherii, așezarea și ridicarea din genunchi? Îți dau lecții de înviere, tată. Fii blând și smerit cu inima ca să înțelegi, că urât este omul care nu înțelege cuvântul lui Dumnezeu spre împlinirea plăcerii Mele în el și spre mângâierea celor din jurul lui. Toți cei ce stau așteptând cuvânt de la Dumnezeu, să nu rămână numai cu auzirea lui, că e păcat aceasta, și pentru acest păcat aș da să-Mi opresc cursul cuvântului și să intre în pedeapsa aceasta cei ce nu înfăptuiesc în ei lucrarea cuvântului Meu auzit de ei. Eu însă în mijlocul tău rostesc și spun: dacă unii în tine Mă rănesc, alții în tine să caute să Mă împlinească în ei și să Mă mângâie așa, că nu vreau să cad și să fiu Cel căzut în mijlocul tău, ci vreau să te povățuiesc mereu spre înviere, spre învierea ta, poporul Meu.
O, copii care stați porți pentru venirea cuvântului Meu pe pământ la om! Este scris prin prooroci: «Dacă de cel fără de rânduială ne este milă, el nu va învăța ce este dreptatea a toate, și în pământul celor sfinți va săvârși acela strâmbătatea». O, nu e bine, nu e bine să se apropie omul de Mine și apoi să fie cum poate și cât poate el să fie, ci e bine să vrea să fie cât Mine, și să Mă ceară să-l fac să poată să fie atât cât este cel ce este copil al Meu, iar dacă nu poate să fie copil, să nu se apropie omul spre Mine, căci Eu sunt Fiul supunerii sfinte și al smereniei sfinte înaintea Tatălui Meu, așa cum trebuie să fie și cel ce locuiește în muntele Domnului, în preajma Domnului, în fața Domnului. Eu trebuie să pot să merg și nu să stau, și vreau prin voi să pot să merg. Vă întăresc la cârmă. Nu lăsați din mână cârma Mea, că vreau să pot să merg, fiilor copii. Când sunteți răniți din părți, Eu vă întăresc, și pentru Mine fac aceasta. Nu uitați că rana care se lasă peste voi vine mai întâi la Mine și vine rănind, iar Eu apoi v-o arăt și Mă mângâi ca s-o port cu voi și ca să vă am pe voi purtători ai Mei. V-am arătat vouă cum stau Eu între voi și cel ce vă lovește pe voi. V-am arătat că Eu sunt Cel în Care se oprește lovitura, și Mă doare, și iarăși spun: Mă doare că nu este pricepere la om ca să cunoască el bătaia Mea la ușa lui și neprimirea Mea de către el. Dar voi, umiliți cum sunteți, pentru aceea căutați să-l îmbiați pe om spre bine și spre plăcerea Mea în el, și greu mai primește omul, fiilor copii, căci omul urăște mustrarea, urăște viața cea de sus în el și trăirea Mea cu omul pe pământ, căci viața de sus vine, și rău e să n-aibă omul pentru viața lui înțelepciunea cea de sus, copii ai suspinului Meu.
O, poporul Meu de azi! Bucură-te cu duh de înviere în tine. Nu te bucura de venirea Mea cuvânt la tine, nu, tată, nu, ci bucură-te dacă poți să fii al Meu după plăcerea Mea. Poporul Israel a greșit amarnic când s-a bucurat de Mine și când s-a crezut poporul Meu, și l-a doborât pe el mândria și așa a pierit Israel prin duhul semeției și nu s-a făcut el pe placul lui Dumnezeu ca să nu cadă de la fața Mea, căci fața Mea e sfântă, ca și cei ce stau în fața Mea. O, nu te ascunde sub faptul că Eu vin la tine cuvânt ca să te bucuri de aceasta și doar atât. O, nu așa, poporul Meu. Nu te bucura că vin la tine cuvânt, că Eu nu Mă bucur de la tine decât dacă te văd că te faci tu cuvântul Meu cel împlinit, și iată, Eu, Domnul învierii, îți dau lecții de înviere, poporul Meu, și sunt Învățătorul celor ce învață.
O, învață taina îngenuncherii, Ierusalime. E mare taină statul în genunchi și ridicarea din îngenunchere. Învață moartea și învierea ta, învață taina îngenuncherii, poporul Meu. Nu sta în genunchi fără să știi că nu cu trupul este statul în genunchi. Cel ce îngenunchează este cel ce se leapădă de sine ca să fie al Meu întru toate ale lui și apoi întru toate ale Mele în el prin supunere sfântă și prin iubire ca a Mea, căci M-am dat pildă de iubire pentru iubirea cea din om. Cel ce se așează cu adevărat în genunchi este cel ce știe puterea învierii prin îngenunchere, puterea iubirii prin jertfă, căci Eu am înviat prin cruce, poporul Meu, și nu poate omul să aibă altfel înviere, altfel decât Dumnezeu. O, nu te bucura că vin cuvânt la tine, ci bucură-te să te așezi înaintea Mea după plăcerea Mea și a îngerilor Mei, căci cel fără de înger nu stă înaintea Mea, nu poate veni înaintea Mea, fiindcă lucrarea Mea pentru om este prin îngeri, și altfel nu este ea.
Voiesc să te învăț mult, și să înveți tu mult taina și lucrarea învierii, Ierusalime. Învierea ta înaintea Mea și mereu viața ta prin ea, aceasta este mângâierea Mea, iar dacă tu lucrezi așa, numai așa poți tu arăta că ești tu născut de sus, din Mine, Cel născut din Tatăl și din om apoi ca să Mă răstignesc pentru om și să vadă omul învierea Mea din răstignirea Mea pentru el, și să prețuiască el răbdarea și iubirea Mea de pe cruce și prin care Eu am înviat biruitor peste toți vecii, căci M-am așezat de-a dreapta Tatălui apoi, și cu El călătoresc în car de slavă, judecând peste vii și peste morți și fără de sfârșit împărățind și lucrând cu Tatăl și cu toți îngerii slavei viața veacului ce va să fie. Amin.
Hristos a înviat! Această veste bună a avut puterea și adevărul cel mai mare pe buzele celor ce au rostit atunci că Eu am înviat, și apoi a slăbit în om tot mai mult adevărul și puterea vestirii și a trăirii fiorului învierii Mele de atunci. Omul nu mai zice Hristos a înviat. Numai cei adevărați ai Mei știu să arate acest adevăr și să-l împartă apoi ca și cei de acum două mii de ani care rosteau cu adevărat Hristos a înviat.
Și pentru țara Mea română rostesc Eu Însumi peste ea: Hristos a înviat, țara Mea de azi, căci azi la tine vin. O, tu ești sub cruce și ești pe cruce pusă de cei îngâmfați și lacomi în tine. O, tu ești străpunsă de omul fărădelegii, de omul minciunii, căci lupul numai părul și-l schimbă și glasul lui viclean. O, lasă-Mă să înviez în tine, lasă-Mă să pot pentru tine, și Eu te voi izbăvi; Eu, țara Mea, Eu și nu tu, că tu fără Mine nimic nu poți și nimic n-ai putut. O, numai Eu sunt Cel ce pot, numai Eu, țara Mea, și vei putea și tu dacă vei ști să îngenunchezi înaintea Mea pentru învierea ta, și nu înaintea omului, țara Mea. Eu te cuprind în umilința Mea și te învăț taina și puterea îngenuncherii și a învierii din îngenunchere. Ia de la Mine și te scoală frumos, așa cum Eu M-am sculat dintre morți, și dă-Mi mâna ca să te ridic Eu, țara Mea, dar învață să cunoști mâna Mea, și credincioasă să fii tu, și înțeleaptă să fii, căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, Făcătorul tău de la nașterea Mea și a ta odată cu a Mea, Mă aplec, și așa te învăț Eu pe tine înțelepciunea Mea și învierea ta din îngenunchere, țara Mea de la sfârșit de timp, și în care Eu vin, și cuvântând vin, și te învăț scularea și te învăț învierea, țara Mea, țara Mea cea de azi. Amin, amin, amin.