Nu este pace fără Domnul, așa ți-am amintit Eu nu demult în cuvântul Meu de peste tine, Ierusalime, doritul Meu popor. Iar tu mai mare lucrare între toate câte tu lucrezi și simți să nu uiți să faci, ca să-Mi poți face tu Mie cărare spre tine, și să-ți poți face ție cărare spre Mine, popor al venirii Mele, că fără pace e greu, e tare, tare greu pe pământ, și e greu mare în cer dacă pe pământ la tine nu e pace. Fiți plini de duhul păcii sfinte, fiilor, că Eu am în mijlocul vostru mereu, mereu praznicul cuvântului Meu, care Mă aduce la voi a doua oară de lângă Tatăl pe pământ, ca să fac pace între Dumnezeu și om, între om și Dumnezeu, că fără Domnul nu este pace, fiilor. Amin, amin, amin.
Pe pământ nu este pace, căci pacea cea adevărată este pacea Mea, și de aceea am spus Eu ucenicilor Mei: «Pacea Mea o dau vouă, și nu precum vă dă lumea vă dau Eu». O, poporul Meu, în lume nu poți da de pacea ta, că nu este pace în lume. În lume este desfrânare, și omul nu mai poate fără această înșelare peste el. Dar tu, iubitul Meu Ierusalim, întâmpină-Mă cu inimioarele tale pline de pacea Mea, că Eu pacea Mea o dau ție, ca să Mă iubești prin ea, ca să poți prin ea prin vremea cea înșelătoare de azi, poporul Meu. Hai să ne facem întâmpinarea, tu Mie, iar Eu ție, și întâmpină-Mă cu pacea Mea în inimioara ta, și altă pace tu să nu cauți, și altă odihnă tu să nu prețuiești, că dacă tu nu pătrunzi taina păcii Mele, ești fără de pace, și îți este greu, și Îmi este Mie greu în mijlocul tău. Învață din zori și până în zori că nu este pace fără Domnul. De pe pământ nu căuta să Mă iei, și ia-Mă din cer, fiule, că pe pământ nu este pacea Mea, fiindcă omul poate numai cu pacea lui, numai cu mintea lui, numai cu voia lui. Tu însă întâmpină-Mă și ia-Mă în tine cu pacea Mea, cu lucrarea Mea, cu cuvântul Meu, căci cuvântul acesta este spre ridicarea sau spre coborârea multora, fiindcă Eu sunt Cuvântul. Învață să folosești spre pacea Mea din tine ceea ce Eu ți-am spus acum, și să-ți fie cuvântul Meu de peste tine ori spre ridicarea ta spre Mine cu iubirea și cu dorul și cu lucrarea de Duh Sfânt în inimioara ta, ori spre coborârea ta spre duh de umilință ca să Mă primești în tine și să te fac Eu după chipul și asemănarea Mea prin aplecarea ta, prin ascultarea ta, poporul Meu, căci peste lume nu e tot așa cu acest cuvânt al venirii Mele, ci el este spre ridicarea și spre coborârea multora, dar în alt fel decât îți hărăzesc Eu ție spre pacea Mea din tine, spre cumințenia duhului tău pentru întâmpinarea Mea, și este ori spre ridicarea ta spre lucru mult pentru Mine, ori spre coborârea ta spre duh de umilință ca să te pot povățui când ai nevoie de Dumnezeu în sufletul tău, că multe pe pământ îl încearcă pe cel ce îmbrățișează calea cea îngustă spre Mine, calea cea întreagă prin adevărul ei. Amin.
O, poporul Meu, întâmpină-Mă ca să te povățuiesc, că pot, fiule, iar tu să poți să Mă primești. Eram prunc de patruzeci de zile când M-au întâmpinat în templu bătrânul Simeon și Ana proorocița, iar ei M-au ridicat pe brațele lor și au spus că Eu voi fi spre ridicarea și spre coborârea multora din Israel, și așa a fost, fiindcă duhul proorociei este unul duh adevărat. Amin.
Cel ce Mă primește cu toate ale Mele, acela se ridică pentru ele și prin ele, iar cel ce nu Mă primește așa, acela se coboară spre cele ale lui lovind cu ele în ființa Mea cea blândă, care așteaptă coborâtă în jos de inima și de mintea celui ce nu Mă primește pe Mine pentru inima și pentru mintea lui. O, poporul Meu, nu este pace fără Domnul. O, poporul Meu, nu este minte fără de Domnul în mintea celui ce nu seamănă cu Dumnezeu, Care este blând și smerit cu inima precum i-am învățat Eu pe ucenicii Mei să fie ca să-Mi poată fi ucenici, ca să Mă pot odihni Eu în ei cu duhul credinței neclătinate, și apoi să pot Eu în ei și nu ei, că unde poate omul și unde știe omul, nu pot Eu și nu știu Eu, căci Eu sunt blând și smerit cu inima înaintea omului, iar cel ce este tot așa, acela Mă primește și se ridică să fie casă a Mea, casa păcii Mele, locaș al odihnei Mele în om și lucrare a Mea din el peste pământ, lucrare ca a Mea, nu ca a omului, lucrare cu smerenie, căci Eu numai celor smeriți le dau harul Meu. Amin.
M-au dus mama Mea Fecioara și tatăl Meu Iosif, M-au dus la templu ca să Mă închine lui Dumnezeu, căci mama Mea și tatăl Meu este Dumnezeu Tatăl, și Lui M-au adus la patruzeci de zile cei ce M-au primit de la Dumnezeu spre creștere după ce M-am născut din Fecioară pe pământ. Simeon și Ana M-au întâmpinat, că Mă așteptau, iar Eu L-am întâmpinat pe Tatăl, Care M-a primit din brațele celor ce Mă purtau, și care au proorocit purtându-Mă pe brațe că Eu voi fi spre ridicarea și spre coborârea multora, și voi fi lumină spre descoperirea neamurilor și spre slavă poporului lui Dumnezeu, și mântuire gătită înaintea feței tuturor popoarelor. Amin.
Cu duh de întâmpinare plină de dor și de credință cu dor ia în duhul tău Duhul Meu, poporul Meu, că Eu pacea Mea o dau ție, și nu precum ți-o dă lumea ți-o dau Eu. Lumea are duhul ei, iar Eu te-am povățuit să iei Duh Sfânt, și pe Acesta nu-L poți găsi din lume, oricât ar da ea să te înșele că are în ea Duhul Meu. Ți-am spus că omul care nu umblă pe căile Mele nu poate lucra cu Duhul Meu, căci Eu sunt blând și smerit cu inima, și nu am nimic în lumea aceasta decât pe Tatăl Cel ceresc și pe cel ce se face locaș al Meu și al Tatălui Meu pe pământ, locaș al păcii Mele. Amin.
O, fiule poporul Meu, învață-te să faci voia Mea cu duhul tău. Din zori și până în zori caută să fii odihna Duhului Meu, dar nu uita că Eu Mă odihnesc în cel blând și smerit cu inima, în cel ce se umilește, în cel ce se arată umblând în lumină, căci cele ascunse în om și între om și om nu sunt lumină, ci sunt întuneric, fie ele bune, fie ele rele și fără de pacea Mea în ele. Eu vreau să stau în mijlocul tău și să fac sfat, căci acolo este locul Meu și Duhul Meu, dar când Duhul Meu dă de duhul omului, Eu Mă încurc în lucru și ies și stau în Tatăl, căci sunt blând și smerit cu inima, și nu sunt ca omul cel născut din om și care este învățat ca pe pământ, fără Duhul Domnului în el.
O, fiilor, aveți grijă de învățătura Mea de peste voi, că prin ea v-am învățat mereu să ieșiți din duhul lumii ca să nu beți din duhul ei, din vinul ei și să vă îmbătați din el fără să știți că așa faceți. O, fiilor, stați în Duhul Meu, căci Eu prin ucenicii Mei v-am povățuit să nu părăsiți adunarea voastră laolaltă în Duhul Meu. Dar fiți mari cu credința și cu atenția cea cu har ceresc în ea, căci sunt două feluri de adunări laolaltă, și una este în Duhul Meu și se cunoaște că este așa, iar cealaltă este în duhul vostru și se cunoaște că este așa. Din tot ceea ce iese din voi și dintre voi se cunoaște ce este adunarea voastră laolaltă. Cu cât sunteți mai smeriți, cu atât sunteți mai cerești, și atunci poate Duhul Meu între voi, căci Domnul le dă harul Său la cei smeriți, și se înmulțește har din har în mijlocul celor smeriți, celor săraci cu duhul și în care locuiește numai împărăția cerurilor, fiilor. Îndeletniciți-vă să fiți săraci cu duhul, că de pe înălțime de munte am rostit Eu această lucrare pentru cei ce se vor face împărăție a Mea între oameni. Cei săraci cu duhul sunt plini de harul Meu, harul credinței sfinte, harul umilinței cerești și nu oricum umilință, căci dacă umilința voastră nu nimicește pe diavolul, stăpânitorul întunericului din om, nu este aceea umilința. Iar Eu, Domnul, vin în întâmpinarea voastră și prin toate strâmtorile prin care treceți cu Mine și Eu cu voi, vă întâmpin cu pacea Mea, pacea cea din timpul zbuciumului, și vă spun: Pace vouă! Nu este pace fără Domnul. Fără Domnul este război, chiar dacă omul nu înțelege că război este timpul cel fără de Domnul în om și între om și om.
Pace vouă! Nu este pace fără Domnul chiar dacă nu se arată a fi război, dar unde nu este Domnul, duhul cel rău este în război cu omul prin toate câte nu pricepe omul din cele ascunse ale duhului rău între om și om.
Pace vouă! Nu vă răniți unii pe alții, ci mângâiați-vă. Întâmpinați-vă unii pe alții din zori și până în zori cu Duhul Sfânt Mângâietorul, pe Care L-am dat Eu să fie lucrare peste ucenicii Mei și între ucenicii Mei pe pământ.
Pacea Mea o dau vouă, și după lucrarea ei dintre voi vine tot ce aveți voi trebuință pentru Mine și pentru voi cu Mine, iar cea mai mare bogăție pe care voi o aveți între voi și pentru voi să vă fie ea Duhul Sfânt Mângâietorul, de la Care vine toată darea cea bună și tot darul desăvârșit, fiilor. Această iubire este de la Mine peste voi. Așa vă întâmpin Eu în zi de praznic de întâmpinare, iar voi întâmpinați-Mă blânzi și smeriți cu inima, ca să Mă vedeți, căci scris este: «Vor fi asemenea Lui și Îl vor vedea cum este»; veți fi asemenea Mie și veți avea pacea Mea, chipul și asemănarea Mea din zori și până în zori în cuvânt, și apoi în faptă, fiilor, spre întâmpinarea zilelor Mele cu voi, și ale voastre cu Mine. Amin.
Tu, poporul Meu, prin ceea ce iubești și cuvintezi și făptuiești nu uita să fii asemenea Mie, nu uita să fii popor frumos înaintea Mea, în întâmpinarea Mea, nu uita să fii ca Domnul tău, blând și smerit cu inima, poporul Meu. Amin, amin, amin.