Îți cânt, poporul Meu, cântarea cu care îngerii cei vestitori din noaptea nașterii Mele pe pământ le-au cântat păstorașilor de la oi, spunându-le să se coboare în cetatea Betleem ca să Mă afle născut din Fecioară și să Mă vestească peste veacuri apoi, că am venit de la Tatăl ca să dau jertfa mântuirii omului și să aduc împărăție veșnică, nepricepută de mintea omului care nu poate pătrunde tainele lui Dumnezeu. Îți cânt, poporul Meu, îți cânt cu îngerii nașterii Mele: slavă lui Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, întru cei de sus, în cer, și jos pe pământ pace, iar în mijlocul tău voia Mea între frate și frate, spre slava Mea și a ta, poporul Meu. Îmi mângâi cu tine zilele slavei numelui Meu, în cer sus, și pe pământ jos. Îmi mângâi cu tine duhul sărbătorilor și dau să-ți întăresc duhul ca să Se sălășluiască în el Duhul Sfânt Mângâietorul. De două mii de ani M-am lăsat cu El peste pământ, după ce înviind M-am așezat iarăși de-a dreapta Tatălui, dar nu ia omul din El. Din El au luat și iau numai ucenicii Mei, dar doare la cer că taina de ucenic al Meu nu se suie la mintea și la inima celor ce se numesc pe ei înșiși așa pe pământ. Unii altora își dau acest nume cei ce îmbracă haină de slujitor al cerului pe pământ, și doare la cer această fățărnicie, iar nașterea cea de sus nu se prinde de ei, de vreme ce ei nu Mă iubesc măcar cât pe ei înșiși.
Sărbătoarea zilei nașterii Mele, sunt cu ea între voi, căci voi sunteți poporul cuvântului Meu de acum, care vine și tot vine să nască iarăși lumea. Sunt cu voi, sunt cu zilele nașterii din nou a lumii, sunt Cel născut în cetatea Betleemului Iudeii acum două mii de ani din mama Fecioara, și sunt Cel ce Mă nasc cuvânt în această cetate în care v-am adunat pe voi la glasul cuvântului Meu care vestește nașterea din nou a toate câte au fost făcute, și care trec și tot trec de când omul trece și nu voiește să rămână și să lucreze lucrarea Mea.
Mi-am întărit cu Duhul Sfânt Mângâietorul intrarea Mea în carte ca să fiu cu tine în serbare de naștere, poporul Meu. Mi-am întărit copiii care-Mi sunt cărarea Mea de la cer la pământ, de la Tatăl la om. Voiesc să pot mai mult, că mult trebuie să pot, și mult trebuie să poți și tu pentru puterea Mea, poporul Meu, că lumea are drumul ei, după cuvântul Scripturii care spune: «Cel ce se spurcă, să se spurce și mai departe, că toate sfârșitu-s-au».
Grăiesc cu Tatăl între cei din cer, între sfinți și între îngeri, și Ne spunem despre mângâierea pe care o avem de la coborârea Noastră în mijlocul tău, popor al cuvântului Duhului Sfânt Mângâietorul, pe Care Îl așteaptă Domnul de la tine să Se mângâie cu tine, căci L-am trimis acum două mii de ani peste ucenici, ca să fiu până la sfârșitul timpului cu ucenicii Mei, până la tine, poporul Meu de azi, iar tu să ai mare grijă să înveți, și bine să înveți lucrarea și iubirea de ucenic. Nimic nu aștept Eu de la tine decât iubire de ucenic, mângâiere de fiu, căci ți-am dat putere să te faci fiu al Meu și M-am unit cu tine, una cu trupul tău M-am făcut, și așa ți-am dat putere, iar tu să lucrezi cu ea și să n-o lași să stea, că Eu în Tatăl nu-Mi sfârșesc lucrarea, și nici El în Mine, fiindcă puterea nu stă. Nici o putere nu stă din lucru, iar ție Eu ți-am dat putere, și pentru Mine ți-am dat; ți-am dat ca să împlinesc cu sprijinul tău Scripturile venirii Mele cu toate câte ele au de împlinit, ca să împărățească apoi între cer și pământ scaunul măririi Mele, împărăția mângâierii peste cei mântuiți care au crezut și cred Scripturile care s-au împlinit și se împlinesc cu putere și cu slavă și cu înnoirea a toate câte sunt făcute de Dumnezeu și de fiii lui Dumnezeu care sunt pe pământ voia Mea. Amin.
O, dulce mama Mea, tu Mă mângâi cu mare mângâiere în ziua aceasta de serbare a Mea și a ta. N-am găsit mângâiere de pe pământ în ziua când tu M-ai născut pe pământ din Duhul Sfânt la porunca Tatălui, Care M-a sălășluit în trupul tău ca să Mă naști și să Mă numesc pe pământ Fiul Omului. Adâncă a fost taina aceea când Pilat a spus la cei ce Mă priveau încununat cu spini: «Iată Omul!». Mi-ai purtat durerea vieții, mama Mea, iar Eu ți-am purtat-o pe a ta. Îndurerați am fost de la naștere și până la Tatăl, și până azi, mamă. Tu ai fost atâta de supusă, mereu, mereu ai fost așa, și erau atâta de puțini cei ce-ți știau mărirea! O, dacă vrei, învață-Mi poporul frumusețea vieții tale, viață de copil supus tuturor, fără de judecată peste om. M-ai iubit cu cea mai de sus iubire, dar nu ți-a trecut niciodată prin inimă judecată pentru cei ce te-au înjosit, pentru cei ce M-au dat crucii și morții, mamă. Te-a durut și n-ai judecat, căci tu ai iubit. Pentru iubire te-ai născut, și așa M-ai arătat oamenilor, prunc, și apoi Om desăvârșit. E sărbătoarea Mea și a ta, și suntem în mijlocul ucenicilor cei mai mici, dar ucenicii Domnului trebuie să fie mari în taina de ucenic, trebuie să fie ca tine, mamă. Tu ai fost ucenic desăvârșit. Iubirea cea de sus a fost tot ce ai avut, tot ce ai lucrat, tot ce ai dăruit, iar Eu, Fiul tău, am fost Stăpânul tău, că tu ai știut de unde sunt Eu, și L-ai cunoscut pe Tatăl în Mine, și pe Mine în Tatăl, că ai fost ucenic desăvârșit, mamă.
O, să-i lăsăm spre zi de sărbătoare de naștere a Mea, și apoi tu să le fii lor ca și Învățătorul tău și să-i înveți taina fiilor lui Dumnezeu, mamă și mireasă a Mea. Amin.
O, poporul Meu, îndulcește-te cu roadele Duhului Sfânt Mângâietorul, că Eu îți cânt cu îngerii cântarea cea din noaptea nașterii Mele, și Mă aude Tatăl, și se mângâie sfinții la glasul Meu de peste tine. Învață ce să lucrezi și ce să nu lucrezi, învață de la cei ce au de la Mine peste tine învățătura Mea, și să crești ca din Scripturi, poporul Meu, iar învățătura lor s-o ai și s-o împlinești ca mama Mea Fecioara, căci ea așa a iubit pe Dumnezeu, așa a împlinit ea iubirea cea de sus. Amin, amin, amin.