Duhul Meu este Duhul Sfânt Cel purtat de sfinți, iar Eu Mă sălășluiesc cu El în sfinți, așa cum am făcut în toată vremea, fiindcă sfinții au în ei duhul umilinței, iar acest duh nu-și are oricum față în om, iar unde își are, este minunat, este ca Dumnezeu. Amin, amin, amin.
Duhul umilinței din om Mă ajută pe Mine să stau în om și să-Mi fac în el scaun de domnie și de pe el să împărățesc în mijlocul celor umiliți care au înțelepciunea cea de sus și care este curată, pașnică, plină de milă și de fapte bune, nefățarnică și neîndoielnică, și care este ascultătoare, poporul Meu.
O, Mă așez cuvânt peste tine ca să te învăț, Ierusalime, și apoi să te văd că ai luat învățătura Mea, căci așa și nu altfel lucrează credința. Duhul cu Care Eu sălășluiesc în mijlocul tău trebuie să-ți dea ție mare har, căci scris este în Scripturile Duhului Sfânt că «Dumnezeu, celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriți le dă har». Amin.
Duhul Sfânt, Care dă har, numai de sfinți a fost purtat, căci sfinții au stat pe calea credinței și au mers drepți pe ea și au plâns în Duhul Sfânt, că pe pământ e numai de plâns, poporul Meu. Dar este o durere și mai mare pe Mine când îl văd pe om cum trupul îi poftește împotriva duhului și nu poate omul să se trezească din adormire și să creadă încredințându-se în cele nădăjduite și să facă prin aceasta dovada celor ce nu se văd, căci Eu, Domnul, Cel ce sunt, și Cel ce eram, și Cel ce vin, prin credință și prin cuvântul Meu rostit am întemeiat veacurile, și din nimic le-am adus la vedere pe cele ce nu se vedeau și care acum se văd. Amin.
Trupul poftește împotriva duhului și de aceea nu poate omul să treacă din trup în duh. O, nu poate omul scăpa de trup ca să treacă în duh, și apoi cu duhul să poftească împotriva trupului și să facă faptele credinței așa cum au făcut și fac sfinții care trec din trup în duh și plâng pe pământ. Sfinții plâng pe pământ și de aceea sunt sfinți, căci cel ce este încredințat în cele nădăjduite, acela mărturisește despre ele și plânge așteptându-le și iubește văzând și nădăjduind și plânge iubind și suferind și așteptând prin credință. Amin.
Am spus pe vremea trupului Meu văzut între oameni, am spus că nu este a tuturor credința. Pe pământ s-a încuibat rătăcirea că oamenii care-și fac locaș de biserică și merg în ea, sunt și ai credinței, dar Eu, Domnul, le spun lor că nu este așa. Credința nu este a tuturor. Ea este darul sfinților care și-au arătat faptele credinței lor și care au fugit de bucurii și de plăceri, așa cum a fugit Moise de desfătarea cea din Egipt și de amăgirea cea de la trecătoarea dulceață păcătoasă și a ales pătimirea împreună cu poporul Domnului, uitându-se țintă la răsplătirea cea de după ea.
O, poporul Meu, dacă Moise nu avea darul credinței, nu putea să rămână statornic ca omul care vede pe Cel ce stă nevăzut, nu putea să despice marea în două, nu putea să se arate ca un dumnezeu peste poporul său. Iată, credința nu este a tuturor. Israel n-ar fi putut pleca din Egipt, fiindcă el n-a avut credință, dar a ieșit prin credința lui Moise, și iată, credința nu este a tuturor, ci numai a acelora care fac faptele credinței, iar cei ce nu fac faptele ei, aceia sunt cei ce nu au credință în cele ce sunt și nu se văd, căci Duhul Sfânt numai de sfinți a fost purtat, fiindcă El stă în duhul umilit al sfinților, și altfel El nu stă în om, și nu poate omul lucra pe Duhul Sfânt dacă nu are duh umilit și sfânt.
Poporul Meu, cei ce gândesc la fel, nu pot aceștia decât în Duhul Sfânt să poată așa. Poporul Meu, cei ce stau împreună sunt cei ce pot aceasta prin Duhul Sfânt, Care este Unul și Care îi învață la fel pe cei ce stau împreună în obște, căci în obște lucrată în numele Duhului Sfânt nu trebuie stat mai mult trupește, mai mult cu trupul, ci mai mult duhovnicește, mai mult cu duhul între frați, căci altfel ei se folosesc unii de alții pentru cele trupești și pământești și nicidecum pentru cele duhovnicești. În obște de sfinți, aceștia trebuie să vorbească în Duhul Sfânt și tot așa să-L laude pe Domnul ziua și noaptea, cu nădejdea în Cel ce stă nevăzut.
O, poporul Meu, taina sfinților este Duhul Sfânt al credinței care crede cele nădăjduite și prin credință le dovedesc a fi, căci cine ar nădăjdui în cele ce nu se văd dacă nu ar avea credință în ele? Eu când i-am spus lui Natanael: «Iată cu adevărat israelit fără de vicleșug», el Mi-a zis: «De unde mă cunoști?», iar Eu i-am răspuns că mai înainte de a-l chema Filip să vină să Mă vadă, l-am văzut când era sub smochin, și atunci el a crezut și a mărturisit că Eu sunt Fiul lui Dumnezeu, și a fost el iubit de Duhul Sfânt.
Dar cei care aud azi cuvântul Meu care prin îngeri deschide cerul și se suie și se coboară îngerii cu el prin credința celor tocmiți de Duhul Sfânt al sfinților, cum să-i pot Eu auzi pe aceștia care nu cred, care nu au darul credinței din pricina trupului lor care poftește împotriva Duhului Sfânt, dar care-și pun nume de creștini ortodocși? Ce să le fac Eu acestora care nu cred prin faptele credinței sfinte? Aceștia sunt ca și morții, dar nu ca morții din morminte, că aceia Mă cunosc și strigă la Mine să-i ridic și să mărturisească ei această lucrare de cuvânt, care umple cerul de sfinți și locuința morților de glasul Meu care vestește viața veacului ce va să fie după învierea cea mare. Și iată ce le spun Eu lor: Duhul Sfânt numai de sfinți este purtat, căci sfinții au duhul umilinței în care Se odihnește și lucrează Duhul Sfânt, Care vede și aude și mărturisește. Dar voi, cei ce v-ați așezat pe pământ în numele Meu ca slujitori ai dreptei credințe, cum ați pus voi acest nume credinței voastre? Ce lucrare faceți voi? Voi, care auziți acest cuvânt rostit de gura Mea peste pământ în zilele acestea de glorie cerească pe pământ; voi, care ziceți stând de frică la pândă și zicând: „Oare n-a crezut în El cineva dintre căpetenii?“; voi, care osândiți pe Dumnezeul Cel viu zicând: „Nu este El“; voi, care știți acest cuvânt pe care Eu prin cei neluați în seamă îl împrăștii peste pământ ca pe o sămânță de viață și de râu de viață; voi, cei care veșnic ați stat și stați pe scaunul celor sfinți și stați pe el împotriva Duhului Sfânt, credeți voi că Îl puteți tăgădui pe Cel Viu prin nepăsarea voastră de viață și de cuvântul vieții? Trupul vostru poftește împotriva Duhului, iar Duhul Meu Cel Sfânt poftește împotriva trupurilor voastre cu care acoperiți ochii și urechile celor fără de cale ca să nu-i pierdeți voi de pe calea rătăcirii voastre de Dumnezeu, iar Eu Mă voi ridica împotriva voastră și voi face dreptate sfinților Mei, și atunci veți vedea că Eu sunt acest cuvânt care v-a chemat și pe voi de la moarte la viață. Voi însă îl nesocotiți, căci iubirea de argint v-a orbit, iar slava de la oameni, de asemeni, dar Eu nu vă voi uita pe voi, căci în zilele acestea voi judeca necredința voastră, după ce atâta vreme v-am rugat să nu-Mi stați împotrivă.
Vă voi da pe mulți deoparte prin această proorocie, căci cu cuvântul grăiesc, și apoi împlinesc, și prin cei neluați în seamă de voi Eu Îmi lucrez peste pământ lumina, cuvântul Meu care are viață în el, iar viața este lumina oamenilor, iar dreptul, din credință va fi viu; și de se va îndoi cineva, Eu nu voi binevoi în el, căci mai e prea puțin timp, și Eu nu voi întârzia să vin să fac dreptate sfinților. Amin. Mai e puțin, prea puțin timp, și Eu Mă voi judeca cu voi și vă voi spune că n-ați fost drepții Mei așa cum stați. Vă numiți unii pe alții „sfințiți“ și „preasfințiți“, „înalți“ și „preaînalți“, și puneți pe oameni să vă sărute mâinile ca să ia har de la voi, căci voi vă lăudați că aveți har. Eu însă vă spun că este scris în Scripturi că «Domnul, celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriți le dă har». Voi nu sunteți cei smeriți, ci sunteți plini de duhul slavei care vine de la om și sunteți iubitori de arginți, și Eu vă voi judeca pe voi. Se atinge lumea de voi și de hainele voastre ca să ia sfințenie, că așa știu oamenii, bieții de ei, dar Eu le spun oamenilor că nu sunteți sfinți, și nici sfințiți nu ați dat să fiți și să stați, căci sunteți mândri, iar harul nu stă pe locuri semețe, ci pe locuri smerite, și nu aveți voi cum să iubiți duhul proorociei și pe proorocii care-l poartă.
Voi spuneți că nu mai este duhul proorociei, iar Scriptura vă judecă spunând prin apostoli: «Râvniți să proorociți, și Duhul să nu-L stingeți, și numai așa va fi Domnul cu voi». Voi însă v-ați așezat ca fricoșii la pândă, ca nu cumva să creadă în Duhul Meu, Care Se varsă cuvânt peste pământ, cineva dintre căpetenii, cineva dintre cei ce se numesc slujitori de biserici, dar Eu vă spun că sunteți orbiți de dorul slavei deșarte și că v-ați luat plata, precum este scris în Scripturi. Amin.
O, de atâtea ori v-am strigat prin acest cuvânt, dar iată, credința nu este a tuturor, ci este a acelora cu duhul umilit, și aceasta este jertfa cea plăcută Mie, nu tămâierile voastre, nu îndelungile voastre rugi pe care le faceți de ochii oamenilor, căci toate acestea de la voi sunt durere pentru Mine și pentru sfinți din pricina duhului semeției și al necredinței din voi, căci faptele credinței își arată rodul lor când ele lucrează între oameni. Voi însă vă arătați înaintea cerului cu turme bolnave ca și voi, cu ucenici de ai voștri, care n-au în ei pe Duhul Sfânt, fiindcă nici voi nu-L aveți, de vreme ce nu aveți lucrare ca a ucenicilor Mei cu care lucram minuni pentru judecata necredinței de pe pământ.
Vă adunați în biserici în ziua aceasta care e numită duminica ortodoxiei și adunați bani pentru biserici. O, și ucenicii Mei lucrau peste biserici, dar adunau pentru cei sfinți și săraci de cele de pe pământ, nu pentru ei, și iată turme de oameni care nu știu ce fac, și pe aceștia voi îi stăpâniți, iar Eu cu duhul proorociei vă descopăr pe voi, cei înveliți cu haină de om sfânt, de slujitor al celor Sfinte ale Mele și care se dau sfinților Mei, și vă întreb: voi cui le dați dacă ziceți că le faceți și că le aveți? Cui le dați când ziceți: „Să luăm aminte că Sfintele se dau sfinților“? O, voi nici nu mai ziceți așa, și ziceți altfel, și ziceți: „Să luăm aminte, Sfintele sfinților“, iar pe popor îl învățați să zică: „Unul sfânt, Unul Domn Iisus Hristos“ în loc să-l învățați să fie sfânt și să se umilească zicând: „Unul este Sfânt: Domnul Iisus Hristos!“.
Oare, mai înțelege omul de rând vorbirea cea din biserică, și care trebuie să aibă tălmăcitor dacă nu este înțeleasă? O, cum să nu stați voi împotriva bisericii Mele de nou Ierusalim așa cum ar fi trebuit să fie biserica Mea de peste tot? Cum să nu-Mi stați Mie împotrivă dacă Eu, aici, prin cuvântul Meu proorocesc, rostesc împotriva voastră că sunteți hristoșii mincinoși care nu-i lasă pe oameni să vină la Mine și le închideți lor ușa spre împărăția Mea care este împărăția sfinților? Cum, când voi îi țineți pe oameni în împărăția păcătoșilor care nu văd calea, ca să vă slujească vouă și nu Mie, Dumnezeului Cel Atotputernic și Adevărat? Adevăratul păstor își pune viața pentru oi, iar voi le luați viața, dar Eu vin să le-o dau, că sunt adevăratul lor Păstor, și am voit să fiu și al vostru, dar duhul îngâmfării nu vă lasă să puteți cu cele sfinte și cu roadele lor în voi. De aceea Eu Mă voi judeca de acum cu voi. Amin, amin, amin.
Iar voi, copii ai bisericii Mele de nou Ierusalim, fiți fii-copii, că Eu am zis că numai copilului îi este teamă singur, fără învățător mereu, fără ocrotitor mereu, fără păzitor de cel rău mereu. Voi în ziua aceasta de pomenire a credinței sfinte învățați de la Mine că omul care nu iubește pe Duhul Sfânt, acela să postească de hrana cea pentru trup până ce va iubi cu putere pe cele nădăjduite prin credință și, stăruind așa și crezând așa, să le dovedească a fi, și nu numai atât, ci a le și mărturisi. Amin.
Eu vă învăț pe voi că cel ce postește de mâncăruri și nu are pe Duhul Sfânt lucrător și mărturisitor din el, acela nu are nici o plată, precum diavolul, care nu mănâncă mâncare, nu are plată din Duhul Sfânt. Eu vă învăț pe voi că Duhul Sfânt este al sfinților, iar sfinții au duhul umilinței, duhul înțelepciunii de sus, care este curată, pașnică, îngăduitoare, miluitoare, roditoare de roade bune, neîndoielnică și neprefăcută, și este ascultătoare, fiilor, iar blândețea înțelepciunii își arată faptele ei și purtarea ei, precum neorânduiala și tot lucrul ei își arată faptele ei. Amin.
Statul vostru împreună să nu fie mai mult trupește, ci să fie mai mult duhovnicește, ca să scăpați de plângeri unii împotriva altora, căci aceasta este judecată, și iată, judecătorul stă înaintea ușilor și vine și vă osândește la Mine dacă nu iubiți suferința, dacă nu iubiți întristarea cea după Dumnezeu, dacă nu iubiți îndelunga răbdare, ca proorocii care au lucrat și care lucrează în numele Meu.
Îndeletniciți-vă din inimă cu înfrânarea limbii, că foc este limba, și aruncă în foc drumul vieții. Cu ea faceți-I parte numai Domnului, fiilor, și să arătați aceasta. Amin.
Mă doare să vă văd că vorbiți singuri. Vorbirea voastră să fie de la Duhul Sfânt, ca să fiți copii, că numai copilului îi este teamă singur. Duhul Care sălășluiește între voi vă dă mare har, dar învățați bine Scriptura care spune că «Dumnezeu, celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriți le dă har». Eu dacă vă văd semeți vă stau împotrivă, și fac aceasta de lângă voi. Eu dacă vă văd smeriți și cu duh umilit vă dau har, și fac aceasta de lângă voi. Amin, amin, amin.
O, fii ai Ierusalimului, căutați să nu faceți lucru mult pe pământ, ci căutați să vă faceți pe voi, dar nu răstălmăciți aceasta ce vă spun. Nu vă puneți pe voi în ceea ce faceți, ci puneți-vă în Mine pe voi, și pe Mine în voi, căci lucrul cu mâna vă înșeală și vă ține pentru el, și nu mai doriți după Mine apoi, ci doriți să lucrați pentru voi, nu pentru Mine, și atunci voi nu mai aveți vreme de Duh Sfânt între voi, iar Eu v-am luat de pe pământ ca să fiți pentru Mine, nu pentru voi, fiilor. Cercetați-vă dacă sunteți pentru Mine, dacă stați întru Mine, dacă împliniți peste voi și în voi cuvântul Meu. Vedeți dacă este în voi cuvântul Meu, sau dacă este în voi cuvântul vostru spre lucrare, că iată, pe pământ se laudă oameni și cetăți de oameni că lucrează în numele Meu, dar nu este așa, fiilor.
O, v-aș lua și aș pleca cu voi în mijlocul lupilor, în mijlocul celor ce zic că-L fac și Îl mănâncă pe Dumnezeu. V-aș lua să Mă duc cu voi și să vă arăt că Îl lucrați pe Duhul Sfânt, căci cei ce Îl lucrează în numele Meu nu sunt tot una cu cei ce lucrează pe Dumnezeu, pe Duhul Sfânt, fiilor.
O, Eu sunt ochi și urechi ca să nu vă pierd, căci diavolul, potrivnicul Meu și al vostru, ar vrea să vă înghită și pe voi, ca să nu mai am Eu copii, dar ca să vă am, trebuie să vă învăț mereu cum puteți să vă am, nu cum pot să vă am, că Eu pot să vă am, dar Eu trebuie să vă fac să credeți că trebuie să puteți voi să vă am. Eu v-am învățat și v-am rugat mereu să nu lucrați fără călăuză, fără Duhul Meu dintre voi, fie lucru cu mâna, și mai ales lucrul cel de Duh Sfânt în voi și peste voi, și peste pământ apoi. V-am învățat să nu vă fiți călăuză, ci să vă fiu Eu călăuză, și voi trebuie să nu uitați că nu sunteți ai voștri dacă vreți să nu fiți ai voștri, ci ai Mei, fiilor. Dacă voi nu vreți să fiți ai Mei, sunteți ai voștri, iar dacă vreți să fiți ai Mei, atunci veți dovedi prin tot ceea ce sunteți și lucrați. Amin.
V-am învățat să ajutați mai mult decât orice ați lucra voi pe pământ duhul și puterea celor ce Mă dau vouă cuvânt, că e grea de tot venirea Mea la ei, și e greu de tot pentru ei, că ei trebuie să fie plini de lucrare de Duh Sfânt din voi, fiilor.
Duhul pocăinței și duhul proorociei, aceste două duhuri v-am spus să le lucrați, că acestea fac dragostea de Dumnezeu și lucrarea ei peste pământ. V-am învățat să nu lucrați nimic din duhul vostru, fiindcă voi nu trebuie să trăiți în numele Domnului și numai atât, ci trebuie să trăiți ca Dumnezeu pe pământ și să fiți casa Duhului Sfânt.
Eu când Mă dau vouă Mă împart, și întreg Mă dau vouă tuturor celor ce Mă luați. Dar voi Mă dați unii altora apoi, fiilor? Dacă Eu Mă dau întreg împărțindu-Mă și nedespărțindu-Mă, voi trebuie să Mă arătați întreg în voi, dar luați aminte la citit, la îndemnat, la învățătură și nu nepăsători fiind de harul Meu dintre voi prin duhul proorociei, ca să fiți tuturor vădiți apoi, căci cei ce stăruiesc în învățătură, vă spun Eu, Domnul, așa cum Pavel apostolul își învăța ucenicii: și pe ei se vor mântui, și pe cei care-i ascultă pe ei. Amin.
O, Ierusalime, o, poporul Meu, îți spun cu durere, să ai grijă să nu-ți întreacă lucrul tău cu mâna pe cel cu duhul tău, poporul Meu. Dar dacă nu are cine mărturisi lucrul tău înaintea Mea, el va rămâne pe pământ, că Eu te-am învățat ordinea dintre Mine și tine, dintre tine și Mine în mijlocul tău, iar călăuza ta este fără de lucrul tău înaintea Mea, și te-ai învățat și tu cu lucrul tău cel în numele Meu și te-ai dezvățat de trăire, poporul Meu, și iar îți spun: tu nu trebuie să trăiești în numele Meu și numai atât, ci trebuie să trăiești ca Dumnezeu pe pământ și să lucrezi ca El și să-L lucrezi pe El, și să fii casă a Lui și cină a Duhului Sfânt, poporul Meu.
Voiesc să-ți amintesc, Ierusalime, cel din urmă semn de dinaintea învierii morților, și apoi a arătării Mele cu mii și mii de îngeri și de sfinți în văzduh. Acest semn va fi răcirea dragostei, poporul Meu. Împotriva acesteia tu trebuie mult să veghezi, că e luptă pe viață și pe moarte, iar tu trebuie să lupți pentru viață mai mult decât luptă duhul rău pentru moarte când el își vede de aproape biruința și moartea și, neștiind pentru ce luptă, el va vedea atunci că moartea este rodul lui.
Eu, poporul Meu, te privesc mereu, și îți spun iarăși și iarăși aceasta ca să nu uiți că te privesc, și îți spun iarăși aceasta ca să știi să te faci plăcut și din zi în zi mai plin de Dumnezeu, mai viu de viața Mea în tine, mai ca Dumnezeu pe pământ, poporul Meu, că pe pământ e diavolul în slujbă mare cu toți slujitorii lui și cu toți cei ce zic că slujesc pe Dumnezeu sub haină de sfinți, iar tu dacă vrei să fii ca Dumnezeu, trebuie să văd Eu aceasta, și apoi Eu să fiu Cel Care te voi arăta că ești și că ai pe Dumnezeu de tată. Amin.
O, fii ai Ierusalimului, dacă voi gândiți la fel pentru Mine și pentru voi, aceasta va fi biruința Mea împotriva diavolului, care fuge de voi dacă voi nu-l veți îngădui. Duhul Sfânt este Dumnezeu, nu este om, iar omul Duhului Sfânt este sălaș al Meu. Îndeletniciți-vă cu căutarea după Mine, că greu a fost de Mine între cei ce erau ai Mei și învățați cu Mine, că aceia nu M-au prețuit, iar alții s-au învățat cu Mine și n-au mai stat cu Mine și ca Mine. Învățați să Mă căutați și să nu fiți voi în tot ceea ce faceți, că Eu trag din greu, și tot mai greu trag să vă am ai Mei pe pământ după rânduiala care este întru Dumnezeu peste voi. Fiți fiii credinței care nădăjduiește ascultând ca în cer, fiilor. Fiți Ierusalim nou, căci cele vechi au trecut odată cu lucrarea Mea cu voi. Amin, amin, amin.
O, copii care stați de Mine așezați călăuză din partea Mea peste Ierusalim, peste fiii cuvântului Meu de azi! O, nu fiți tristuți. Lucrați! Eu sunt în voi, că aveți duhul umilit, și voiesc să-i am pe toți ca și pe voi, dar primiți de la Mine și citiți și îndemnați și învățați, și vă veți mântui voi și cei care vă ascultă pe voi, căci duhul umilit din ei Mă va vedea pe Mine în voi și se vor apleca să Mă asculte și să se bucure ascultând, căci altă bucurie este în afară de Dumnezeu, și toată cunoștința omului îl îngâmfă pe om așa cum i-a îngâmfat pe cei ce s-au făcut învățători și nu împlinitori ai cuvântului Meu.
Eu însă spun din nou poporului Meu: treceți din trup în duh și stați duhovnicește în obște, ca să nu biruiască lucrul cu mâna pe cel cu duhul, și fiți râvnitori de Duh Sfânt, căci aceasta vă va ridica și veți fi cerești și nu pământești, fiilor. Amin, amin, amin.