Sună din trâmbiță Mihail arhanghelul pentru adunarea îngerilor, poporul Meu. El este îngerul Meu, îngerul Domnului, și este îngerul poporului Meu. El sună din trâmbiță sărbătoarea îngerească pe care Eu și cu îngerii și cu sfinții și cu poporul Meu o așezăm pe pământ, ca să vorbească din cer Domnul și să audă cei vii și cei morți, și tot și toate să se bucure pe pământ, cu cerul pe pământ. Amin, amin, amin.
Coboară cerul pe pământ, poporul Meu. Sunt adus lângă tine pe mare slavă de îngeri. Stăm față în față cu tine, Ierusalime, popor al Domnului. Stau îngerii și te privesc cu nesaț, și tu știi cum trebuie să fii văzut de cei din cer și de cei de pe pământ, că tu trebuie să fii slava Mea, slava venirii Mele, slava Domnului întru a doua Sa venire. Amin.
Acum am dat mult și ceresc ajutor ca să putem pecetlui cu pecete de sfințenie legănuțul cel din jurul ieslei Sfintei Sfintelor în grădina întâlnirii Mele cu omul, cu cei vii și cu cei adormiți, căci acest loc e loc de întâlnire cerească pe pământ, Ierusalime de azi. Iată, te cuprind în desfacere de taină, că Eu pe toate le adun în jurul tău ca să le lucrez. Locuința celor adormiți își desface capacul, și se zorește cu multul și cu fuguța taina învierii morților despre care Eu, Domnul, atât de mult v-am vorbit vouă ca să vă fac pe voi să le spuneți lor să se scoale, că de-acum e vremea. Amin.
Iată, a dat de veste arhanghelul Mihail sărbătoare pentru îngeri, și a sunat peste voi cu sărbătoare, și a sunat peste cei adormiți ca să se adune, că Eu, Domnul, le-am spus lor că vor sta în preajma lucrului Meu de peste voi, vor sta de la ziua de pomenire care a fost acum câteva zile adusă de voi pentru ei și până la ziua de serbare a mai-marilor îngerilor care vor aduna pe îngeri și pe sfinți la sărbătoare, la întâlnirea celor două lumi în grădina întâlnirii, cea de Mine întocmită prin voi ca să fie și să stea înaintea Mea pe pământ. Cei adormiți sunt acum aici, așa cum voi i-ați pomenit, pe fiecare la rândul cetei sale, începând de la Adam și până în zilele acestea.
Mereu, mereu v-am povățuit pe voi să fiți taina împărăției cerurilor, taina Mea pe pământ, ca să pot să-Mi lucrez Eu planul zidirii lumii care va să fie înnoită spre arătare, așa cum este și aceasta care se vede cu ochiul omenesc. Mereu, mereu am căutat să vă așez la lucrul înnoirii lumii și la înviere, fiilor. Eu lucrez greu când Mă împiedic de om. De la început M-am împiedicat în om, că nimic și nimeni nu M-a ascultat mai puțin decât omul. Dar pentru cele ce sunt scrise să se facă și să fie Eu îmi pun tainica Mea putere, și ele se fac și sunt, și toate sunt, și curând, curând va cădea despărțitura între cele ce se văd și cele ce nu se văd, și vor fi iarăși toate una, așa cum a fost la începutul zidirii lui Dumnezeu. Amin.
Adunarea îngerilor îi bucură pe cei adormiți care s-au așezat pe scăunelele de piatră aici, în grădina întâlnirii, uitându-se la sărbătoarea de azi și luând din ea și din masa Mea cu voi, și apoi Eu, Domnul, îi slobozesc, că Eu le-am lungit statul lor de la ziua de pomenire a lor. Nici o lucrare nu se face fără îngeri, iar îngerii au azi lucru mult, căci sunt multe, multe suflete la sărbătoare, fiilor, și nu se poate spune numărul lor, iar îngerii au mare ordine peste ele și pentru ele, ca să ia toată suflarea din masa de azi a îngerilor care sărbătoresc lucrând și mult lucrând. Amin.
Ioan, ucenicul Meu cel iubit, dă să deslușească acum cu putere taina învierii, iar Eu, Domnul, îl așez peste voi în cuvânt, că nimeni ca el n-a vorbit mai deslușit despre taina cuvântului fără de care nimic nu s-a făcut din câte s-au făcut. Eu cu atât drag îl așez pe el cuvânt peste voi! Că aceeași iubire o avem între Mine și el, așa cum am avut-o și cât am stat cu trupul pe pământ între oameni.
Hai, copile scump! Hai, fiule, ucenic desăvârșit ca și învățătorul tău! Hai să fii acum peste poporul Meu! Amin, amin, amin.
– Iar eu, Doamne, zic: acum și pururea și în veci de veci voi fi ca Tine, fiindcă Tu ești ființa sfinților pe care i-ai zidit de la întemeierea lumii, că Tu ești tot o taină de când lucrezi pentru om. Grăiesc cu Tine înaintea poporului Tău de azi și înaintea îngerilor și a sfinților și, iarăși, înaintea adunării celor adormiți aduși la sărbătoarea arhanghelilor în grădina întâlnirii Tale cu cerul pe pământ, Doamne.
O, dacă eu sunt taina iubirii, vreau ca poporul Tău să știe cât este ea de multă și de mare cu lungimea ei cea tainică. Ai venit de la Tatăl Om pe pământ, și eu Te-am iubit cu iubirea Ta din pieptul meu, că Tu Te-ai așezat în mine cu toată taina Ta, și eu am dus-o de lângă Tine, și în taină am dus-o, în taină chiar și de ceilalți ucenici ai Tăi de atunci. Eu de lângă Tine nu vorbeam altceva decât despre iubirea cea tainică, iubirea care s-a întrupat pe pământ în a șasea mie de ani de la zidirea lumii, Doamne. Ca și atunci, și azi eu sunt taina iubirii cea fără de sfârșit în om. Am arătat în mine viața care este lumina oamenilor, că eu am fost rodul cuvântului Tău care s-a făcut iubire înăuntrul ființei mele, și ea m-a legănat ca pe un prunc în leagănul ei. Iar când a fost să arăt taina cea de la sfârșitul timpului, despre venirea Ta și despre învierea morților, m-am așezat înaintea Ta, și Tu înaintea mea, și apoi am scris tot ce Tu ai binevoit să se facă cunoscut prin mine. Și apoi, taină de nepătruns cu mintea omului, că eu i-am pus pe ucenicii mei să mă așeze în pământ, dar eu n-am stat așa, ci am ieșit tot viu, și așa am rămas, și am arătat atunci taina învierii morților, căci precum eu am ieșit din pământ și am umblat și umblu de nu m-au mai găsit ucenicii mei unde m-au pus, tot așa va fi și cu învierea morților, căci mormintele se vor deschide pentru ridicarea celor adormiți, și ei vor sta înaintea Ta, așa cum este scris de mine în cartea Apocalipsei după ce Tu mi-ai deslușit pe cele ce vor fi lucrate la vremea venirii Tale a doua oară de lângă Tatăl. Toți cei morți vor ieși din pământ cu trupul așa cum eu am ieșit, așa cum sfinți mulți și neștiuți au ieșit apoi, că eu am scris aceasta în cartea mea, și am scris despre lucrarea cuvântului Tău de azi care este judecata făpturii, Doamne, și este tronul Tău pe pământ, că pe toate Tu pe pământ le lucrezi. Toată lucrarea Ta și toată lucrarea lui satana am scris-o eu în cartea mea cu Tine pentru sfârșit de timp. Se teme omul să se uite bine în ea, dar cele scrise în ea așa s-au lucrat, precum sunt scrise, și cele ce mai sunt din ea așa vor fi. Amin. Și ca să audă cei tari la cerbice că acum este venirea Ta, să se uite în cartea Apocalipsei și să vadă în ea cum eu am scris despre cartea Ta pe care o scrii Tu azi cu poporul cel din urmă, fiindcă eu am scris despre desfacerea peceților cărții cuvântului Tău peste pământ, și în care stă judecata lumii și învierea morților, carte pe care nimeni din cer sau de pe pământ nu s-a găsit să-i desfacă pecețile; nimeni decât Tu, Mieluțul Tatălui, fiindcă Tu cu sângele Tău răscumperi pe om. Aceasta de azi este cartea cea pomenită în cartea mea de atunci, și fericit este cel ce va fi găsit viu în ea, căci vremea este aproape, și vine, și se face veșnicie dulce vremea Ta de azi.
Mă vestesc de la o margine la alta a pământului ca să mă audă popoarele și neamurile și limbile și toți împărații lor, că eu din nou proorocesc pe cele scrise atunci în cartea mea cu Tine, Mielule al Tatălui Savaot. Și le vestesc celor din morminte taina învierii lor, căci ei, curând, curând se vor ridica așa cum eu m-am ridicat din pământ, și vor vesti ei lucrarea aceasta, și cu zecile de mii o vor vesti pe ea. Și atunci antichrist se va arăta cu totul biruit de strălucirea venirii Tale cu ziua cea de veci a omului, Doamne, fiindcă cele șapte veacuri s-au scurs, și a venit nunta Mirelui, și El își împodobește mireasa, căci scris este: «Numai cei înțelepți vor pricepe taina Ta, cartea Ta și venirea Ta cea de la sfârșit de timp». Amin, amin, amin.
– Iată, poporul Meu, ucenicul Meu a grăit peste voi. Amin.
Sună Mihail arhanghelul lucrul zilei de azi și îl scrie ca să fie, iar voi îl scrieți pe hârtie, fiilor care-Mi primiți cuvântul în cartea venirii Mele, cartea care judecă făptura și o pregătește pentru înnoire, căci Eu, Domnul, înnoiesc lumea, și aceasta fac cu cuvântul Meu cel de azi peste pământ. Sună de sărbătoare trâmbițele îngerilor, sună de înviere Mihail arhanghelul, și mare bucurie se așează pe duhul celor adormiți care așteaptă pe Domnul cu ziua venirii Sale.
O, poporul Meu, voiesc ca tu să nu mai uiți de-acum ce taină ești tu, că dacă uiți, e greu de Mine și de tine, și dacă uiți, îi este greu făpturii care așteaptă de șapte timpuri nașterea ei din nou pentru viața spre care a fost făcută. Dacă omul a stricat tot ce am zidit Eu cu cuvântul și cu mâna, tu să fii omul care înnoiește, care zice cu cuvântul Meu învierea a toate și viața și veacul ce va să fie. Amin.
O, poporul Meu, să prețuiești darul Meu din mijlocul tău și pe cei ce-l poartă spre tine, și pe tine spre Mine. Să fii credincios darurilor Mele din mijlocul tău și să le lași peste tine ca să te facă și ca să fii. învață bine, bine, și din zi în zi mai mult, taina cuvântului Meu de peste tine și așează-te în fața Mea așa cum îmi este Mie dor să stai. învață, ca să știi să stai, învață taina creștinătății cea de fiecare clipă, și să se așeze ea apoi peste toată făptura, că ea este cea care te ferește pe tine de tot răul de pe pământ și din văzduh și din adânc, iar tu s-o prețuiești și să trăiești din ea, căci viața trebuie să fie hrana ta și milostenia ta înaintea omului și înaintea Mea. Amin.
Acum, fiilor binecuvântați, rostiți pecete de sfințenie peste legănuțul în care Eu vă legăn azi în grădina întâlnirii. Să vă fie loc de mângâiere între pământ și cer pentru voi, cei trudiți sub slava venirii Mele de acum. Să vă fie leagăn ca la copii, dar învățați mereu, mereu pe poporul Meu taina de copil. Iar la învățătura pe care o veți da voi poporului Meu vor sta cei adormiți să asculte și să se mângâie, și să vă mărturisească ei apoi, că Eu le dau lor acum grădina întâlnirii Mele cu omul, și le dau scăunelele de piatră, și le dau duh de fii ai lui Dumnezeu, și le dau să stea și să audă de la voi lucrul vostru cu Mine și să se bucure întru venirea Mea și să fie ei gata pentru când arhanghelul Mihail va suna ultima lor zi de așteptare, ziua venirii Mele în slavă văzută, ziua învierii lor, că mai mult ca ei nimic și nimeni nu așteaptă ziua Mea, fiilor. Amin.
În această zi de mare sărbătoare luați crucea și busuiocul și rostiți pecetluirea cu sfințenie peste corăbiuța pe care Eu din mila Mea v-am dăruit-o acum ca să vă ajutați cu ea în lucrul vostru cu Mine, iar ea să vă ajute. Amin. Așa să Mă ajutați și voi, așa să Mă purtați și voi, și să mergeți și să Mă purtați. Amin.
Mergeți, fiilor, și arătați-vă fiilor oamenilor, că Mă cobor cu voi în mijlocul lor ca să fiu văzut, Eu și poporul Meu în mulțimi. Amin. Eu pentru voi înlesnesc prilejuri de a Mă arăta cu voi, ca să fiu Eu văzut în voi, și voi în Mine. Pentru Mine fac această lucrare, și vă trimit cu mare binecuvântare să vă arătați fiilor oamenilor cu țara venirii Mele pe care prin voi o țin pe brațe ca s-o măresc pe ea înaintea Mea. Amin. Fiți frumoși și mergeți în numele Meu, și să fiu văzut în voi, și să fiți voi strălucirea slavei Domnului în fața munților înalți și semeți, care nu știu să se mai aplece și să se mai închine lui Dumnezeu, Cel Care a făcut cerul și pământul și pe om.
Mergi, Ierusalime, mergi, poporul Meu! Gătește-te în straie de nuntă și mergi ca să schimbi omul la față, căci când omul vede slava Mea cu tine, i se schimbă fața, și Eu pot să-i grăiesc lui. Mergi, Ierusalime, că-ți dau cu tine toată oastea cerească, și tu să fii trupul îngerilor, sus, pe înălțimile oamenilor, și oamenii se vor apleca slavei Mele cu tine și se vor întreba cine ești tu, cel atât de frumos. Amin, amin, amin.
Acum, poporul Meu, să stăm la masa pomenirii îngerilor, că sunt cu zecile de mii și nu se pot număra. Să stăm și să împărțim din hrană celor adormiți, și apoi să-i slobozim. Să stăm și să-i hrănim pe ei de la masa Mea cu voi. Dați înțelepciunea Mea din voi, dați celor din cer și celor din locuința morților și celor din adânc, fiilor, și toate, toate se vor învedera în lumină. Și apoi iarăși vom binecuvânta și vom sfârși cuvântul cel de azi al sărbătorii îngerilor.
Iar acum, binecuvântată să fie masa cea pentru trup și masa cea pentru duh, că Eu, Domnul, sunt aici cu voi, și cu trupul sunt, și doresc, poporul Meu, să merg pe pământ cu voi văzut, și voiesc, fiilor, să fiți voi gata pentru această slavă pe care atât de mult și de cu dor Eu, Domnul, o aștept de lângă voi. Amin, amin, amin.
***
Am stat, poporul Meu, cu mulțime mare din cer. În cete-cete îngerii au stat deasupra voastră și lângă voi. V-am arătat cum scăunelele de piatră sunt pline cu cei ce așteaptă învierea, pline în ordine și fără ordine, căci trupurile când vor învia le va ajunge cum să stea, fiindcă vor fi ca trupul Meu care nu este ținut de nimic și care este peste tot întru pace ca în cer, nu ca pe pământ.
S-au odihnit mult cei adormiți cu trupul, că li s-a părut o veșnicie această zi de dor și de înviere. Toate treptele de piatră ale grădinii întâlnirii au fost pline de îngeri în trepte, că mult lucru au avut ei azi din pricina sărbătorii lor și din pricina celor adormiți care au stat cu voi ca să asculte de la Mine și de la voi, fiindcă Eu am proorocit prin această lucrare de cuvânt că ea va ajunge cu lucrul ei cel ceresc să-i ridice pe cei adormiți până la al miilea neam, iar poporul Meu să stea la această datorie și să lucreze învierea morților.
Slava îngerilor a umplut grădina întâlnirii. Bucuria celor adormiți a umplut grădina de duh de înviere, de duh de bucurie. Eu mereu, mereu vă pun pe voi la lucrul învierii, și de aceea atât de mult dau să vă fac frumoși cum nu mai e nimeni, nimeni pe pământ, și să vă iubească făptura toată și să vă iubească fiii oamenilor uitându-se la voi, cei frumoși ai Mei. Frumosul este tot ce este ceresc în om și din om, iar voi sunteți pilda răsplății sfinților care au suferit nevoindu-se, și apoi murind în numele Meu, ca să crească pe urma credinței lor și a dorului lor de Mine, să crească neamul creștinesc pe pământ și să rămână Domnul lucrător peste om, că Eu, poporul Meu, vreau să aduc omului fericirea cea din rai pe pământ. Amin.
O, cum să facem după ce omul s-a învățat așa de mult cu cele pe care le face el și nu Eu? Cum să fim de frumoși pe pământ ca să vadă omul această fericire a Mea în om și să râvnească apoi la ea? Cum să facem, fiilor, să știe omul dorul Meu după el și ziua Mea care se apropie de om ca să-i dea din ea, și el să ia? Eu ți-am spus, poporul Meu, că te voi numi mai presus de ziua nașterii, mai presus de ziua învierii te voi numi. Ți-am spus prin fiii prin care te păstoresc că tu trebuie să fii poporul cel nou care Mă are altfel decât a avut omul pe Domnul până acum. Omului creștin sau păgân îi place să Mă aibă și să Mă vadă pe cruce și să se închine Mie așa cum Mă așează el înaintea lui ca să Mă vadă, răstignit. O, dacă așa vrea să Mă vadă și dacă așa Mă pune spre vedere pe la toate răspântiile, de ce, oare, nu-Mi urmează omul pilda vieții Mele? De ce nu plânge omul că Mă vede pe cruce? De ce nu se oprește, și trece făcându-și semnul crucii și zicându-Mi: „Doamne, ajută-mă!” sau „iartă-mă!”? Eu sunt pe cruce văzut de ochii lui, și el vrea de pe cruce să-l ajut, dar Eu sunt Cel viu, și nu știu cum să-i spun omului cât sunt Eu de viu, înainte de învierea Mea dintre morți, și după înviere apoi. Nu știu cum să-l fac pe om să vadă sau să creadă că Eu sunt cu trupul viu, și abia mai pot să stau nevăzut după ce atât de mult s-a apropiat vremea ca să Mă vadă tot trupul, căci scris este: «Tot ochiul îl va vedea pe El, chiar și cei care L-au împuns». Amin.
O, poporul Meu, cu mare sărbătoare te-au înconjurat îngerii, fiule. Cu mare dor te-au privit cei adormiți la masă cu tine în grădina întâlnirii Mele cu omul. Tu să nu uiți că de acum înainte te va însoți cu multul lumea cea nevăzută care știe acum din gura Mea taina acestei grădini și lucrul Meu din ea cu cele ce nu se văd. Dar Eu le scot la vedere ca să le vedeți și să le mărturisiți, căci «Ochii celor care văd nu vor mai fi închiși», fiindcă așa este scris. Amin.
Îngerii stau în preajma ta cu zecile de zeci de mii ca să te însoțească și ca să-i însoțești tu pe ei, căci ieșim, poporul Meu, spre neamuri, ca să te vadă și ca să-i schimb omului inima și fața la vederea ta în mijlocul oamenilor. Tu ești minunea cea lucrată de Mine la sfârșit de timp, acum când omul nu mai poate crede în Mine că sunt viu și că-Mi lucrez venirea despre care scrie în Scripturi ca s-o împlinesc pe ea.
Mergem să rostim slavă cerească peste România. Merg cu tine în vârful ei ca să-i rostesc prin tine nașterea ei din nou, ca s-o schimb la față și așa s-o arăt lumii pe ea. Toată strălucirea Mea o voi așeza peste tine, poporul Meu, și Mă voi arăta cu tine peste pământ, că Eu așa ți-am proorocit aceasta prin cuvântul acestei lucrări încă de pe când aveam în trup pe pământ pe trâmbița Mea Verginica. Mă voi slăvi în tine și îl voi îmbăta pe om la vederea aceasta. Voi vărsa din Duhul Meu peste om, iar tu vei fi vasul Meu cu untdelemn, și din tine Mă voi revărsa cu slava Mea cea dulce și voi rosti peste țara Mea de nuntă dragostea Mea cea de la sfârșit de timp, și voi spune așa:
Eu nu te-am uitat, o, țară a strălucirii, țara Mea de la sfârșit de timp! M-am născut pe pământ între oameni odată cu nașterea ta, și tu ai numele Meu pe creștetul tău, și tu vei rămâne, că așa te-am numit la sfârșit de timp, și am zis că tot cel ce se va îmbrăca în cămașa de creștin se va numi român.
Eu nu te-am uitat, iubito, și M-am întors în pământul tău pe care i l-am dat la început de moștenire omului cel zidit de mâna Mea, că din tine am luat cu mâna pământ, și din el l-am plămădit pe om. Tu ai fost primul petecuț de uscat care a ieșit din ape la facerea lumii, și l-am numit pământ după ce am făcut cerul despărțind apele de sus și de jos. Iar din apele de jos te-am scos pe tine întâi ca pe o pruncă nou-născută ridicându-te de creștet în sus și ți-am dat pânză albă de botez, pe care am scris cu mare taină numele tău cel de la sfârșit de timp: Ierusalimul venirii Mele a doua oară de lângă Tatăl.
Tu ești vârful pământului, creștetul pământului, întâia născută din ape la facerea lumii. Tu ești țara Mea de nuntă, căci Tatăl în tine Mi-a așezat masa nunții, și Mi-a gătit mireasă dulce, mireasă din români, țara Mea.
O, iubito, tu ești pământul cel de moștenire al omului cel întâi zidit, căci el își cunoaște trupul și vine să și-l ia înapoi, ca la început, căci Eu aduc cu Mine ziua învierii morților, și fiecare își va lua trupul și va sta înaintea Mea. Și tu vei sta, iubito, în fața Mea, și îmi vei da slava ta cea de la început și Mă vei primi așa cum M-ai primit de Făcător al tău la nașterea ta odată cu nașterea Mea din Fecioară pe pământ.
Pace ție! Eu nu te-am uitat, iubita Mea. Iată-ți cămășuța de botez. Ți-am păstrat-o în Tatăl, și acum iarăși ți-o dau, și te voi numi cea aleasă, cea dulce, că mult te iubesc, fiindcă tu n-ai avut alt dumnezeu în afară de Mine și n-ai robit pe străin, și Eu îți dau plata pentru răbdarea ta și îți dau frumusețea cea dintâi și te fac raiul venirii Mele, iubito. Și cine te va iubi, după dreptate te va iubi, iubita Mea, că nici un neam sub soare nu va avea strălucirea ta.
Eu sunt. Nu te teme. Șoapta Mea curge peste tine și se face râu al vieții peste pământ din mijlocul tău, că a venit vremea iubirii, iubirea dintre Mire și mireasă, țara Mea, iubita Mea. Eu sunt. Soarta ta este în mâna Mea, nu în mâna ta. Eu sunt Stăpânul tău, Mirele tău, și te vor iubi popoarele și neamurile și limbile și împărații pământului pentru slava Mea care strălucește din mijlocul tău luminându-te și slăvindu-te, căci tu ești cea dintâi, iubita Mea cea de la sfârșit de timp și de la început de timp, că Eu vin, și tu vei fi a Mea și vei fi slava Mea și vei fi lumina lumii, precum Eu sunt, iubito. Amin, amin, amin.
O, Eu așa voi vorbi cu țara Mea cea de la sfârșit de timp, poporul Meu. Slava Mea cea din ea o va cuprinde pe ea, și vreau ca tu să nu mai fii decât slava Mea pe pământ. Te-am învățat mereu să fii frumos, frumos și ți-am spus mereu, mereu că vin zilele gloriei Mele cu tine ca să fac lumină mare peste întunericul de pe pământ, și apoi să vin, că nu voiesc să vin pe neștire, poporul Meu. Voiesc să vin ca Mire, nu ca Judecător. Voiesc să vin cu venire dulce și vreau să-l deprind pe om cu venirea Mea și vreau să-l învăț să Mă aștepte și vreau să-i dau darul credinței cea pentru venirea Mea, precum ție ți-am dat.
O, poporul Meu, caută cu dor fapta credinței tale în venirea Mea și dă-Mi să văd că tu ești minunea Mea pe care văzând-o fiii oamenilor, să creadă că Eu vin și să Mă aștepte cu dor, poporul Meu. Amin, amin, amin.