E dulce pentru Mine această zi de pomenire, zi de mare biruință pentru cer când Eu, Domnul, am putut peste pământ și am rostit cuvânt, și am așezat atunci temelia, piatra de temelie a zidirii locașului care străjuiește peste grădina Sfintei Sfintelor, chivotul de pe masa Mea de azi.
Vă trezesc în zori, copii străjeri, ca să întărim în carte pecetea zilei de azi, praznicul cel pentru biruință, căci așteptarea Mea și cuvântul Meu s-au odihnit împlinindu-se, și Eu am pornit de la voi veacul cel nou, nunta Mea și masa ei, și apoi zarva ei peste pământ. Amin.
Mă așez cuvânt peste voi și vă sărbătoresc, copii de la iesle, căci voi sunteți Sfânta Sfintelor Mele; voi și grădinița în care v-am așezat ca să fiți. Sună din trâmbițe îngerașii cu miile, iar zecile de mii de sfinți se bucură întru venirea Mea cu ei pentru sărbătorile Mele cu voi și cu ei. O, dacă Eu nu v-aș bucura și nu v-aș întări și nu M-aș așeza peste voi cu venirea Mea, voi n-ați putea nimic. Dar Eu am de putut mult, și de aceea vin. Vin, ca să pot venind, și să puteți și voi. Amin.
Mi-e mare usturimea, și grea Mi-e așteptarea după om, iar strigarea Mea Mi-e plină de durere și de așteptare, căci omul e prea smuls din cele ce sunt, și stă înrădăcinat în cele ce nu sunt. Am sămânță cu multul. Iau din ea și o arunc peste pământ ca să se prindă și să crească, dar e prea pietros ogorul și nu e nimeni să-i mai placă lucrul pământului și paza cea pentru sămânța pusă în pământ. Cei ce-și zic semănători sunt plini de grijile slavei deșarte unul de la altul, și fac aceasta în numele Meu, și la masa Mea ei nu vin, că se simt sănătoși și bogați și stăpâni pe pământ, iar sămânța Mea cade în pământ pietros și nu face rădăcină. Eu mereu semăn, dar pământul e pietros. Când Eu rostesc cuvântul Meu la voi, tot pământul se înfioară sub glasul Meu și își așteaptă înnoirea, dar omul slavei deșarte Mă umple de suspin și Îmi îngreuiază drumul slavei Mele peste pământ. De aceea dau să desfund cu voi pământul și să străbat peste el, fiilor, și să-l curăț cu mână tare, și să-l iau în stăpânire de sub om, și să-i dau față nouă și haină nouă și lucru nou pe el: împărăția cerurilor, că Eu pentru aceasta l-am făcut. Amin.
Fiilor, fiilor, omul pe pământ își cumpără o grădină și își face în ea fântână, și apoi își gătește ogorul pentru însămânțat. Și după ce-l însămânțează, îl udă, că are fântână. O, fiilor, am săpat și am zidit la voi și cu voi fântâna pământului, și din ea Eu ud în lung și în lat peste pământ, și din ea Eu scot sămânță și apă, odată pe amândouă, și așa lucrez și așa Mă zbat să-i dau față nouă pământului și să Mă întind pe el cu veac nou, cu odihna cerului pe pământ. Scot apă din fântână și chem omul să-i dau, și Mă țin după el să-i dau, și vă am pe voi împărțitori și biruitori peste timp și peste pământ. Biruitor este cel ce se ridică deasupra tuturor celor ce domnesc peste pământ, căci cel ce stă sub acestea este biruit de ele. Cele de pe pământ nu sunt cele din cer, și omul stă sub cele de pe pământ și nu-și mai poate face vreme pentru cele fericite care plâng în cer după om, după moștenitori care să le moștenească și să le înmulțească peste pământ. Când Eu, Domnul, semăn sămânță de cer ca să-l am pe pământ apoi, Eu trebuie să îngrădesc semănătura aceasta. Viața cea din cer e taină adâncă pe pământ, și orice taină trebuie îngrădită, că omul cel pământesc e răufăcător pentru cer. O, așa am făcut Eu cu grădina aceasta în care Mi-am așezat chivotul cuvântului Meu. Am răscumpărat acest pământ, am săpat în el fântână, și apoi l-am pregătit și l-am însămânțat, dar mai întâi l-am îngrădit cu puterea cuvântului, și cu hotar apoi, și l-am numit Sfânta Sfintelor zilelor venirii Mele, și totul e îmbrăcat în taină, ca să pot încăpea pe pământ cu această taină. O, cu câtă taină am lucrat! Cu cât cer am lucrat! Altfel, omul nelegiuirii, care-și zice „Dumnezeu“, Mi-ar fi strivit tot, din pricina măririi lui pe care și-o dă peste pământ, că omul pământesc e răufăcător peste pământ și peste omul ceresc de pe pământ. Cine vrea să ia din fântâna aceasta, îi dau Eu, căci am îngrădit locul pe care stau, că viața cea din cer trebuie pusă deoparte ca să nu fie strivită de cele de pe pământ, iar altfel nu poate fi cerul pe pământ. Oricât ar da omul să mintă împotriva cerului și să-i folosească numele peste lucrăturile lui cu care stă în calea oamenilor ca să-i ademenească, oricât s-ar lupta omul slavei deșarte, Eu îi spun lui că locul în care se odihnește cerul nu este și al oamenilor, ci este al Domnului și al celor ce se sfințesc pentru El. Amin. Aceasta înseamnă cerul pe pământ, iar altfel este momeală și cursă pentru omul care dorește cerul și odihna lui. Cerul este sfințenia, și unde ea nu încape cu omul, nu este cerul acolo, căci cerul este pentru sfinți. Amin.
O, poporul Meu, popor al cuvântului Meu, dacă nu te-aș hrăni mereu cu cerul, nici tu n-ai fi nimic. Ai fi și tu ca pleava care învelește sămânța, dar care la treierat este luată de vânt.
O, poporul Meu, fântâna Mea este hrana și apa ta; fântâna pământului nou, care va să fie, și în jurul ei vor veni turme ca să se adape și să prindă viață din viața Mea. Amin.
E zi de sărbătoare în cer și aici pentru Sfânta Sfintelor Mele. Acum zece ani am așezat cu voi, copii ai grădinii Mele, am așezat începutul cel nou, piatra de temelie a veacului ceresc peste voi, și totul este cuprins în taină, fiilor, de atunci și până azi. Mă uit cu dor și cu iubire peste ziua aceea. Erați firavi de tot, și Eu v-am așezat să lucrați locul fântânii pământului, masa Sfintei Sfintelor și chivotul de pe ea. Aveam cu voi pe cel uns de Mine ca să-Mi fie martor peste pământ pentru lucrătura aceasta lucrată cu mare taină. Îl luasem din timp sub cortul cuvântului Meu, și el M-a iubit și a învățat iubirea, căci credința vine de la iubire, și iubirea vine de la credință, și amândouă vin de la Mine. Îl luasem pe el din timp sub dragostea Mea, și l-am uns apoi de la Mine, și prin ungerea Mea pe creștetul lui l-am făcut cel dintâi între toți cei printre care el Îmi slujea Mie cu iubirea lui. El era între ei, dar nu era dintre ei, iar Eu am văzut aceasta și l-am iubit și l-am luat martor al venirii Mele din zilele acestea. Mă uit acum peste el, că l-am avut lângă voi și l-am uns și l-am pus să rostească el cuvântul Meu cel pentru zidirea cea de aici, și pentru împlinirea ei apoi, și pentru pecetluirea acestui petecuț de cer pe pământ, în care Eu vă țin pe voi, sfințiții Mei. L-am avut pe el cu voi, și l-am sfințit cu mare ungere, că nu mai e pe pământ prooroc care să rostească de la Mine și să-Mi așeze pe treptele Mele pe omul cel ales de Mine. Cei de pe pământ se așează ei între ei, și dacă fac așa, aceia nu sunt curați, așa cum n-au fost nici cei din vremea trupului Meu care n-au cunoscut venirea Mea de atunci. L-am avut pe acesta în planul Meu cel dintru început întocmit, și la vremea potrivită l-am pus să-Mi împlinească văzut cuvântul Meu pentru așezarea voastră înaintea neamului omenesc, căci Eu v-am pus înaintea tuturor celor de pe pământ, din partea Mea. Acesta este semnul pe care l-am dat Eu oamenilor mai înainte de venirea Mea cea cu slavă văzută. Amin.
O, Mă uit la el, la cel ce a fost lângă voi, și Mă duc să-l mângâi cu mare taină. Iar vouă vă spun așa: în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, cereți de la Mine puteri tainice și mare lucrare de Duh Sfânt peste el, și slava Mea cu el, că vreau să-i rușinez pe cei printre care el stă legat la mâini și la picioare și la gură ca nu cumva să facă el înviere de la Mine peste neamul omenesc și să Mi-l dea Mie înviat, și ei să rămână fără supuși, fără cei lipsiți de înțelepciunea Mea, căci înțelepciunea cea de sus îl face pe om să Mă simtă și să Mă vadă și să țină urma Mea acolo unde Eu sunt cu cerul Meu pe pământ și cu cei sfințiți pentru cer. Cereți voi, cei ce stați înaintea cerului și a pământului, din partea Mea, cereți tainicele Mele puteri care lucrează prin cuvântul cel rostit de Mine aici. Cereți la Mine, fiilor unși peste vremea aceasta de glorie a tainelor cerești care vin pe pământ, cereți să pot Eu cu voia Mea peste toți împotrivitorii și nepăsătorii care stau așa în vremea venirii cuvântului Meu pe pământ la voi. Cereți la Mine să vină de la Tatăl împlinirea cerului pe pământ, prin lucrarea cuvântului Meu, fântâna pământului, din care Eu iau și adăp tot locul însetat. Cereți să se moaie cei învârtoșați care stau pe scaunele lor în numele Meu. Și dacă nu se moaie să împlinească ei voia Mea, să se dea în lături, că Eu rostesc aceasta, și tot Eu și împlinesc. Amin.
Voiesc să fac adevărului cale pe pământ, și pe calea lui să stea tot omul care va mai fi. Dau drumul mâniei Mele peste cei învârtoșați care stau cu înverșunare și cu nepăsare în numele Meu peste cei sărmani de pe pământ care nu știu să deosebească dreapta de stânga lor. Eu sunt Cel ce păstoresc omul, iar aceștia sunt hrăpăreți și Îmi secătuiesc vlaga din om, și Îmi dau în lături adevărul. Să nu mai plângă cei plini de dor de cer, și să se întoarcă plânsul lor peste cei ce stau tolăniți pe scaunele lor sugând vlaga și duhul din om. Înțelepciunea Mea stă gata să prindă sub ea pe toți cei de pe pământ, și ea îi va îndemna pe unii la pocăință, iar pe alții la mai mare iubire de cer și, iarăși, pe alții la adevărul care va fi văzut și pipăit curând, curând.
Iar pe martorul Meu îl voi mângâia cu multul și îi voi îmbogăți cununa, căci cupa răbdării lui este în mâna Mea, și el va rămâne. Amin. Eu voi fi mai tare decât toți cei ce se luptă cu viclenie ca să fie via a lor și nu a Mea. Și îi voi ridica pe cei umiliți, iar pe cei semeți și plini de slava care vine de la om și nu de la Mine îi voi da în lături cu puterea Mea cea biruitoare peste cei ce dau să Mă biruiască pe Mine pentru ei. Cuvântul Meu va stăpâni prin împlinirea lui, iar voi, poporul Meu, veți fi diadema Mea în ziua când Eu îi voi birui cu putere și cu taină mare pe toți cei care-și vor mărirea lor împotriva măririi Mele cea de peste voi, copii ai poporului cuvântului Meu. Slava Mea cea de peste voi o voi înteți tot mai mult și tot mai sus, că scris este: «voi ridica pe cele slabe ca să fac de rușine pe cele tari». Eu sunt un Dumnezeu al umilinței, iar omul cel potrivnic este un dumnezeu al îngâmfării și al măririi care trece, căci orice mărire care nu este de la Mine, trece și nu mai este. Cine nu este ca Mine, nu este, nu mai este, și vor fi cei cu duhul umilit, că aceia nu cad. Amin. Cuvântul Meu va stăpâni prin împlinirea lui, și îl voi mângâia cu multul pe cel ce a fost martorul Meu în ziua când Eu, Domnul, am așezat acum zece ani piatra cea de început a zidirii pe ea de veac nou peste voi și peste cei ce se zidesc ca și voi pentru Mine prin cuvântul Meu cel ziditor de om.
O, copil plăpând care stai umilit sub mâna celor ce și-au întețit puterea lor în numele Meu pe pământ! Plânge inimioara ta și iubirea ta cea pentru omul apăsat de vreme și de întunericul ei. Îți voi înteți durerea cea pentru om. Mă voi așeza în tine cu durerea Mea cea după om și te voi face din zi în zi mai mult de nebiruit. Te sărbătoresc, fiule îndurerat. Te serbează cerul în ziua aceasta, alături de cei ce sunt puișorii Mei de la ieslea slavei cuvântului Meu. Tu ești fiul zilei cea de început nou pe pământ, prin această zi de temelie. Tu ești fiul acestei grădini, oricât de departe te țin de ea cei ce se tem de tine, fiindcă tu ești al Meu și ai o așa de mare ungere pe creștetul tău. Se tem toți de împlinirea ta cea de la Mine, se ascund de ea și dau să te ascundă și pe tine de ea, dar tu ești chiar împlinirea aceasta, de vreme ce în cer și pe pământ mărturisesc zilele acestei împliniri când tu ai împlinit voia Mea peste pământ, calea cuvântului Meu care se vestește de atunci și până azi prin împlinirile lui. Curând, curând tu vei arăta adevărul Meu din acest cuvânt așa cum l-a arătat proorocul Ilie înaintea tuturor celor ce lucrau în numele minciunii lor pe pământ ca să stăpânească ei via Mea; ei și nu Eu, așa cum fac și cei de azi care-și zic vierii Mei. Dar Eu am zis că via lor nu e a Mea și că via Mea nu e a lor, iar ei se fac că nu aud aceasta.
O, fiule înlăcrimat și înjosit de ei pentru adevărul Meu pe care tu l-ai mărturisit peste pământ în zilele Mele de mărturie! Întărește-te prin mângâierea Mea, prin puterea Mea cea de sus, că Eu îți spun aceasta. Amin. Să nu te doară răutatea lor, că ea nu poate nimic, și ea nu merită durere pentru ea. Și să te rogi la Tatăl și la Mine pentru iertarea lor, că așa am făcut și Eu când ei, cei de atunci, Mă țineau pe cruce, dar prin ea M-am ridicat, și tot așa și tu te vei ridica prin ea, căci crucea ta de azi, ocărâtă de ei, este crucea Mea pe care o împart cu toate ale ei cu cei cu care Eu binevoiesc. Ia mângâiere din aceste cuvinte pline de taină și de împlinire și dă-Mi pacea ta, ca să ți-o dau pe a Mea, și unul altuia să ne fim ușurare, căci cei de la ieslea pe care am așezat-o Eu aici prin mărturisirea ta sunt cei cu care Eu merg pentru Mine și pentru tine și pentru ei până la ziua slavei cea care ne va ușura de durerile venirii Mele. Cu mare taină te înfășor în acest cuvânt al mângâierii, și te voi face cu multul să simți din plin că Eu pot aceasta. Amin.
E zi de praznic de biruință. Eu, Domnul, am biruit pentru Mine și am pus pe pământ începutul cel nou, iar ziua aceea mărturisește și se veselește în cer și pe pământ. Sfinții toți iau din ea, de atunci, și de acum, și stau în părtășia lor cu Mine aici, unde Eu Îmi deșert slava venirii Mele de azi.
Dați slavă și dați iubire răbdării sfinților și iubirii lor, voi, copii ai poporului Meu de azi. Fiți ucenici plini de râvnă pentru împlinirile Mele cele așteptate de Scripturile care le-au rostit pe ele. Așezați-vă la zidit. Amin. Unul pe altul zidiți-vă zidire proaspătă, de-a pururi zidire, căci cei harnici nu stau, ci se lucrează unii pe alții în veacul cel nou al zidirii omului în Mine, pentru desăvârșirea credinței sfinților. Amin.
Poporul Meu, știi tu ce vreau Eu să fii tu? Lumina Mea vreau să fii. Poporul Meu, știi tu ce vreau Eu să fii tu? Comoara Mea vreau să fii, și să-și vândă omul toată înțelepciunea sa și s-o ia pe a Mea din mâna ta, poporul Meu. Amin. O, câtă sărbătoare însemni tu pentru cei din cer, care te-au așteptat atât de mult să fii, care așteptau descoperirea Scripturii fiilor lui Dumnezeu, care să oprească suspinul făpturii! Amin.
O, copii de la iesle, și tu, poporul Meu, e sărbătoarea voastră între cei din cer și între voi cu cerul, fiilor. V-am dat cuvântul mângâierii, slava cuvântului Meu de peste voi, și M-am scris cu voi în carte pentru zilele mărturiei care vestesc peste pământ începutul Meu cu voi pe pământ. Mângâiați-vă și Mă mângâiați, că Eu Mă mângâi mângâindu-vă. Această taină a mângâierii sfinților purtați-o din slavă în slavă, fiilor copii, căci taina mângâierii este plata cea veșnică a celor vii pe pământ și în cer, căci cei vii de pe pământ sunt veșnic pe pământ și în cer. Nu numai pe pământ sunt ei, ci sunt o dată și jos și sus. Amin. O dată, fiilor, o dată și pe pământ și în cer. Amin. În aceeași clipă pe pământ jos, și în cer sus, în taina veșniciei sfinților, taina nedespărțirii dintre cer și pământ. Amin, amin, amin.