Deschideți cartea Mea, fii ai cuvântului Meu, căci cu voi Mă ajut să scriu cartea aceasta, cartea Mea din zilele acestea. Ea este venirea Mea la cei credincioși, cărora Eu, Domnul, le-am dat darul credinței sfinte. Amin.
Stăm cu cartea deschisă și scriem în ea, că e zi cerească peste grădina Mea cu voi. Eu, și cerul de sfinți și de îngeri, și voi, prăznuim sărbătoare cerească pentru trâmbița Mea Verginica, mlădița prin care Eu, Domnul, am trâmbițat cuvântul Meu peste cei umiliți, chemându-i la masa Mea. Veneau și iar veneau mulți care se aplecau să asculte cuvântul Meu prin glasul trâmbiței Mele, și vremea era grea de tot, și Eu n-aveam unde să-Mi plec capul pe nicăieri. Peste tot era omul, și omul era mare, ca și azi. N-am încăput decât cu cei umiliți, cu cei fără nume pe pământ, cu cei ce Mă doreau când Mă auzeau cum grăiam și cum chemam pe om să vină la masa Mea cerească. Veneam tainic, că vremea era grea, și îi învățam pe toți cei care se apropiau să nu Mă spună la dușmani, dar dușmanul e dușman și prindea de veste și Mă alunga de peste tot, și alunga din preajma Mea pe cei ce veneau să-Mi asculte chemarea.
O, fiilor, eram tot un foc în trupul trâmbiței Mele, dar pentru dragostea celor ce Mă căutau, n-o cruțam. I-am ars de tot trupușorul, căci Eu sunt foc mistuitor, după cum este scris în Scripturi. Luam mereu apa milei Mele și turnam peste trupușorul trâmbiței Mele ca să-i moi văpaia, căci Eu Mă făceam văpaie în ea când grăiam cuvântul Meu în ea. O, fiilor din grădină, o, cât am suferit Eu în ea, și cât a suferit ea în Mine, și suferința o întărea. Iubirea ei și mila ei pentru Mine o făceau să stea supusă văpăii care se mistuia în ea când Eu grăiam cuvântul Meu în ea, și vremea era grea și apăsa peste trâmbița Mea, căci peste tot era omul, și omul se făcea că e mare, ca și azi, căci se teme om de om, și se cinstește om pe om pentru câștig murdar, pentru folos nedrept. Venise vremea cea scrisă în Scripturi, să vin să-Mi strâng turma risipită, să vin să răscumpăr făptura și s-o înnoiesc, să-l scol din moarte și din păcat pe om, să aduc pe pământ lumină din lumină și să-Mi pregătesc calea venirii Mele de lângă Tatăl cu trupul Meu cel înălțat la Tatăl acum două mii de ani. Venise vremea iubirii, să-Mi pregătesc mireasă pe pământ din cei mai mici ai vremii. Venise vremea să vin să Mă fac cuvânt pe pământ, că așa era scris în Scripturi, și când am venit, n-am avut unde să-Mi plec capul, n-a fost nimeni să Mă vadă și să Mă urmeze ca acum două mii de ani când Mă urmau ucenicii Mei, care înțelegeau că Eu sunt de la Dumnezeu venit ca să împlinesc Scripturile venirii Mele. Iată, când am venit, n-a fost nimeni să Mă vadă și să-Mi facă locaș de venire, și Mi-am făcut Eu locaș, și l-am numit trâmbiță a Mea, căci M-am ascuns în ea, și am ieșit cuvânt din ea, și am păstorit cu el. Dar oile erau robite la stăpân și cu greu veneau la glasul Păstorului, și vremea era grea, și Eu ardeam în trâmbița Mea, ardeam de dorul oilor Mele. Le îmbiam cu glas dulce, le ștergeam ranele, le vindecam suspinurile, dar ele nu puteau cu Mine, că vremea era grea. Eram tot un foc în trupușorul trâmbiței Mele, iar cei ce auzeau de acest foc veneau greu la căldura lui, și am proorocit prin ea vremea cea de azi, ca să vin să dezleg pe cei legați și să-i scot de sub robia omului și să merg cuvânt peste pământ. Și am împlinit proorocia, căci cu voi Mă ajut și scriu cartea Mea din zilele acestea, cartea pe care am început-o în ziua când am venit și Mi-am făcut locaș în trâmbița Mea Verginica, în anul 1955. Cartea aceasta este venirea Mea la cei credincioși, cărora Eu, Domnul, le-am dat și le dau darul credinței sfinte, ca să-Mi cunoască venirea, ca să-Mi vadă venirea, și să Mi-o vestească în lung și în lat pentru cei ce se vor apleca să creadă, și să Mă aleagă, și să rămână pentru chemarea Mea.
Stăm cu cartea deschisă și scriem în ea, că e zi cerească, fiilor. E zi pentru trâmbița Mea, ziua când Eu, Domnul, am venit și am luat-o lângă Mine în cer, că vremea era grea. Voi ați rămas în urma ei, și vremea era grea. Voi ați luat să duceți mai departe crucea Mea, și vremea era grea, și voi erați micuți, fiilor mici. Atunci am venit și am lucrat cu putere și v-am făcut loc pe pământ cu crucea Mea, cu venirea Mea, și am făcut din voi crucea venirii Mele, semnul cel de dinaintea arătării slavei Mele venind cu sfinții și cu îngerii întru slăvită venire, și v-am înfășurat în lucrare de taină ca într-un veșmânt, iar Eu, Domnul, M-am făcut cuvânt de deasupra voastră și v-am așezat să-Mi sfârșiți de scris cartea venirii Mele cu judecata pentru fiecare faptă, cartea judecății făpturii, cartea înnoirii facerii.
Stăm cu cartea aceasta deschisă și scriem în ea ziua aceasta. Amin, amin, amin. Mă uit peste ziua aceasta. Sunt cu Tatăl Savaot în lucrarea Mea din ziua aceasta; sunt cu toată slava Mea de sfinți și de îngeri. Mă uit peste ziua aceasta. Am scris cartea pentru ziua aceasta, și Mă uit ce va face omul către care am scris cartea pe care am întocmit-o pentru ziua aceasta. Mă uit să văd dacă Mă primește cel la a cărui ușă am bătut cu cartea Mea din zilele acestea, căci M-am scris în ea cu carte pentru ziua aceasta. O, fiilor prin care Mă port cu cartea Mea din loc în loc! Vai celui ce-și astupă ochii și urechile ca să nu vadă și să nu audă glasul Meu, care grăiește prin cartea aceasta! Vai celui ce-și depărtează mintea de la cuvântul Meu, care lucrează vestindu-se acolo unde este trimis!
Îmi fac loc cu îngeri ajutători, că vremea este grea, și peste tot e omul care vrea să împărățească pe scaunul Meu. Îmi fac loc, și vremea este grea, și ziua este cu ceață. Îmi fac loc în casa în care s-au adunat cei mari ca să tocmească pentru scaunul Meu din cetatea Târgoviște. Iată, omul poate să-și facă loc, iar Eu aștept la ușă, că vremea este grea, și peste tot e omul, făcându-și loc pe scaunul Meu. Mă uit peste ziua aceasta, Mă uit peste cei mari care s-au adunat să tocmească scaunul Meu din cetatea Târgoviște. Mă uit și intru, că-Mi fac loc cu îngeri ajutători pe pământ. Amin, amin, amin.
O, ziua aceasta e cu ceață, și Eu cutremur pe România, că durerea Mea e mare când văd cu ce vrea omul să-și facă loc lângă Mine și pe scaunul Meu. Aș voi să intru cu pacea Mea între cei ce s-au adunat pentru scaunul acesta. Eu sunt Dumnezeu, și voiesc bine omului, și voiesc să-Mi mângâi turma, și să fac din ea turmă sfântă și s-o am a Mea la venirea Mea. Stau cu cartea deschisă și scriu în ea, că e zi cerească. Trâmbița Mea Verginica sună în cer și își culege ajutoare și lucrează în ziua aceasta, căci sfinții sunt ajutorul Meu cu darurile pe care le-au purtat pe pământ, cu râvna lor pentru Mine.
O, fiilor, dau să suflu duh de sărbătoare peste voi, dar azi e zi de veghe sfântă. Stați lângă Mine cu veghe, stați întru Mine veghind. Fiți același duh, căci Eu Mă uit peste ziua aceasta lucrând pentru împlinirea făgăduințelor Mele. Nu voiesc să lovesc pe cei ce-Mi stau împotrivă, nu voiesc, că e zi de sărbătoare pentru lucrarea Mea. Sfinții Mei sunt toți în lucru pentru Mine. Stați și voi tot așa. Stați întru Mine veghind, fiilor. Stați cu cartea deschisă pentru Mine și pentru trâmbița Mea și pentru lucrarea Mea cu voi. Stați cu mânuțele ridicate și ajutați-Mă, că e zi de cutremur peste România și pentru biserica din ea. Eu însă voiesc să biruiesc cu pacea Mea, și Îmi pun cerul la lucru și dau să răzbat cu planul Meu ceresc împotriva celor ce fac planuri fără Domnul.
Eu, Domnul, Mă uit peste cei ce s-au adunat în lucrare de biserică pentru ca să facă sau nu voia Mea, iar pe voi vă întăresc întru lucrările Mele, căci fiecare își face lucrul lui: omul pe al lui, și Eu, Domnul, lucrul Meu. Voi lucra după cum va lucra omul și îl voi lăsa pe om să-și aleagă ce vrea, și să-și ia plata după cum lucrează, plată după faptă.
Vă învăluiesc în lucrare de taină ca într-un veșmânt, și Îmi scriu prin voi cartea venirii Mele. Vă port de grijă, că vremea este grea, și omul nu știe să se pună la adăpost, că e necredincios. Lucrarea Mea cu voi este ca un semn care stârnește împotriviri, fiindcă Eu sunt lucrarea aceasta, spre căderea și spre ridicarea multora, după cum scrie în Scripturi. Mă vestesc cu ea de pe acoperișuri înalte, dar vremea este grea, și omul e orbit de semeție și stă cu inima împietrită la glasul cuvântului Meu. Am venit cuvântând peste pământ, și voiesc să Mă măresc Eu în om, dar omul este mare și stă deasupra Mea și vremea este grea, și zic din nou: vai celui ce-și astupă ochii și urechile ca să nu vadă și să nu audă glasul Meu, care grăiește prin cartea aceasta! Vai celui ce-și depărtează mintea de la cuvântul Meu, care grăiește acolo unde este trimis!
Fiilor, fiilor, am stat cu cartea deschisă ca să Mă uit peste ziua aceasta, și acum zic: împlini-Mă-voi cu cuvintele Mele peste toți cei care lucrează după voia lor și nu după voia Mea. Amin. Iar voi, fiți cuminți sub scutul Meu cel ocrotitor până ce voi pune pe toți vrăjmașii Mei așternut sub pașii Mei, care merg cuvântând cuvânt împlinitor peste pământ. Amin. Duceți povara Mea până voi veni împlinitor împotriva celor ce Mă încurcă să vin biruitor. Eu sunt un Dumnezeu bun, dar vremea este rea, și omul nu Mă lasă să-l ridic de jos. Eu voiesc să biruiesc cu pacea Mea, dar omul nu Mă lasă. Îmi pun cerul în lucru, și omul Îmi stă împotrivă. Voi însă duceți povara Mea până voi veni, până ne vom odihni de ea, fiilor.
O, ziua aceasta este zi cu ceață, și Eu cutremur pe România, că mare Mi-e durerea când văd pe om că-și face loc lângă Mine cu slava lui deșartă. Voi aduce dureri pentru necredință, căci plata necredinței vine, și Eu Mă voi izbăvi de așteptare și îi voi ridica apoi pe cei care gem și plâng pentru ticăloșiile celor ce iubesc măririle pământești împotriva măririlor cerești. Oastea Mea cerească se pregătește să-Mi împlinească tot cuvântul, că vremea este grea. Curând, curând voi fi gata cu împlinirea celui din urmă cuvânt. Curând, curând voi cuvânta și voi împlini, și mulți se vor sfărâma pentru necredință, după cum am grăit.
Fiilor, fiți mereu atenți la gura Mea, care grăiește peste voi, că vă voi învăța mereu, ca să lucrați după cum Eu vă învăț, că vremea este grea. Fiți cuminți sub scutul Meu ocrotitor și așteptați izbăvirea, că ea vine, și se vede venind, și Eu vin venind. Amin, amin, amin.