Se coboară din cer serbare îngerească și cuvântul lui Dumnezeu în ziua aceasta de prăznuire pentru mai-marii cetelor îngerești, Mihail și Gavriil.
Preasfânta Treime, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, este purtată pe îngeri și I se cântă cântarea slavei Sale: «Slavă Sfintei și Celei de o ființă, de viață făcătoarei și nedespărțitei Treimi, din veci și până peste toți vecii cerurilor!». Amin.
Mai-marii îngerilor, Mihail și Gavriil, sunt în fața cetelor cerești și serbează cu toată oastea serbare de înviere, serbare de bunăvestire și de slavă peste așternutul Sfintei Sfintelor Noului Ierusalim, care s-a coborât din cer, de la Dumnezeu, cu începătură nouă în mijlocul României cea binecuvântată și bine aleasă între neamurile pământului. Domnul Iisus Hristos, Fiul Tatălui Cel Mare, Fiul Tatălui Savaot, rostește cuvântul sărbătorii de azi.
Pace vouă, celor din așezământul Meu cel curat, cel pus deoparte pentru Domnul, cel pus de Domnul deoparte pentru ca să fie puterea Domnului acest așternut dumnezeiesc. Pace vouă, și celor veniți astăzi la serbare cu cerul! Pace păstorilor și oilor Mele! Pace tuturor celor ce ați venit ca să stați cu sfatul Domnului la masă! E praznic astăzi, e praznic din praznicele poporului sfânt, cel născut de Verginica prin cuvântul acestei lucrări care este de la Dumnezeu. Această lucrare se numește Cuvântul lui Dumnezeu, iar această cetate și această iesle se numește așa cum scrie în profeți: «Domnul este acolo», fiindcă Domnul nu lucrează nimic fără să fi vestit din vreme prin prooroci.
Mai-marele arhanghelilor, Mihail, rostește în sfatul Domnului, și să se audă cele rostite: «Să stăm bine, să stăm cu frică și să luăm aminte!», căci încă o dată se vor clătina cerul și pământul, precum este scris, și se vor arăta cer nou și pământ nou și vor dăinui cei scriși în Cartea Vieții Mielului, căci aceștia vor birui prin Sângele legământului cel nou, al Mielului lui Dumnezeu.
Pace peste așezământul Meu cel curat, cel pus deoparte pentru Domnul, cel pus de Domnul deoparte ca să poată lucra din el lumină peste pământ și viață peste făptura Sa. Și cum adică pus deoparte? Cum, măi păstorilor, și măi oilor? O, dacă acest așternut dumnezeiesc nu ar fi fost pus deoparte pentru Domnul, atunci nu ar mai fi trebuit Dumnezeu să-l coboare prin cuvânt și să-l întrupeze prin cuvânt și să fie, și iată cortul Meu cel sfânt, din pragul căruia Eu Îmi anunț împărăția pe pământ. Și cum adică pus deoparte pentru Domnul? Cine poate să-I răspundă Domnului ce este această taină? O, acest așternut dumnezeiesc este o taină, măi tată, o taină care nu se lasă deslușită cu ușurătate sau cu ușurință, căci este o mare taină dumnezeiască acest petecuț de pământ. Și dacă Domnul a numit cu numele Său această așezare, de aceea am rostit poruncă între poruncile cele pentru aici și am spus să se lucreze numai dinăuntru și nu din afară peste acest așezământ, pentru că aici nu este nimic din lume, precum nici Eu nu sunt din lume. De aceea copiii Mei cei așezați aici de veghe și de lucru cu cerul și ca în cer, poartă greul care este din lume, așa precum și Domnul a purtat greul lumii. Lumea este sfărâmată sub greutatea ei, și de aceea am numit acești copii cu nume de fii ai acestei grădini cerești; de aceea, ca să lucreze cu tainele cerești și să stârpească prin lucrul lor cu Mine greutatea care stă deasupra făpturii Mele; să stârpească duhul lumesc și lucrarea lumească de pe pământul lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu a făcut pământul și pe om. Și iarăși zic vouă, că dacă acest așezământ sfânt nu ar fi fost pus deoparte, atunci nu l-ar mai fi întocmit Dumnezeu. Tot poporul creștin să creadă că acest așternut ceresc este o taină cerească pentru cele ce se vor vedea în zilele ce vin, și nu se poate ridica lucrare de ispitire asupra lui Dumnezeu.
N-a înțeles poporul cel răsărit de la această profeție, n-a înțeles nimeni ce fel de lucrare este această coborâre de cuvânt ceresc, și s-au zdrobit de această stâncă creștini după creștini, pentru că n-a ieșit creștinul din lume dacă s-a apropiat ca să vorbească cu Dumnezeu prin această profeție. Și nu numai că n-a ieșit din lume creștinul, că mulți din ei, după ce au pus degetul și au pipăit, după ce au gustat din acest izvor, s-au dus și s-au lipit cu lumea și cu cele din lume și li s-a scris necinstire, și au pătat pe Dumnezeu cei care au purtat numele și pecetea de creștini ai acestei lucrări, și acum vin și dau ocol de jur împrejur și se uită, dar în zadar se uită, pentru că a venit vremea să lucreze Dumnezeu și să știe tot creștinul că Domnul este sfânt și nu altfel. Iar cine a vrut să fie cu Domnul, s-a smuls cu totul din cel dintâi și s-a lăsat cu sfințenia și cu rudenia cea din cer și s-a scuturat de pământ și a stat în sărăcia cea de duh, că să aibă Domnul vas gol în care să toarne cele de sus, să toarne împărăția cea din cer, așa cum este scris: «Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este împărăția cea care vine din cer».
Când Eu am chemat la Mine acest popor, el s-a semețit apoi, zicând că este cu această lucrare, și a întins mereu mâna și a băgat-o în acest blid și a luat de câte ori a voit, a luat după al său plac. Și dacă a luat așa, n-a fost bine la Dumnezeu, fiindcă cel ce nu ia cu Domnul, acela risipește tot ce ia. Și cum adică se cheamă să fi luat creștinul cu Domnul? Adică să-i fi spus Domnul să ia, și ce să ia, și când să ia, și nu dacă voia el să ia. De aceea am spus că s-a semețit cel miluit de Dumnezeu, și asta se cheamă că unul ca acela s-a zdrobit în această stâncă, pentru că n-a fost una cu Dumnezeu. O, dacă stă creștinul după placul lui cu Dumnezeu, asta nu se cheamă că S-a lăsat Domnul ispitit, și înseamnă că a ispitit pe Dumnezeu un astfel de creștin. Iată că și creștinii au stricat legile Domnului, și de aceea este vremea ca să lucreze Domnul. Și a făcut Domnul acest cort și l-a împrejmuit cu hotare pecetluite și a pus legea Sa cea sfântă la hotare, căci vremea este să lucreze Domnul, pentru că oamenii au stricat orânduielile Domnului, și de acum încolo Domnul pune la cercetare și va descoperi Domnul pe cele ascunse și dosite, căci orice duh care nu mărturisește pe Iisus Hristos, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui antichrist, care este în lume. Dar voi, iubiții Mei copii care sunteți din Dumnezeu, stați bine, stați cu frică și luați aminte, că mare este Cel ce este în voi, față de cel ce este în lume, iar cei ce cunosc pe Dumnezeu, aceia vor asculta cuvintele voastre, și se vor cunoaște și se vor deosebi Duhul Adevărului și duhul rătăcirii, fiindcă Eu v-am dat vouă pe Duhul Sfânt, Care mărturisește pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
Vorbesc cu voi acestea, și altele vorbesc cu voi, ca să înțelegem cum adică pus deoparte pentru Domnul acest așternut ceresc. Grăiesc vouă acestea, și altele grăiesc vouă, ca să avem îndrăznire în zilele acestea, și precum sunt Eu, așa să fiți și voi în lumea aceasta, fiindcă nu este frică întru Mine. Altfel, nădejdea și dragostea voastră n-ar fi întreagă dacă ar fi frica lângă ele, căci frica are cu sine pedeapsa, iar dacă ați fi fricoși, n-ați fi desăvârșiți întru Mine. Creștinii care nu Mă au pe Mine, aceia au frică și li se vede frica, și de aceea am spus că am ridicat această corabie și am împrejmuit-o cu pecetea sfințeniei, ca să pun la cercetare inima acestui popor care s-a ascuns de Domnul și n-a mărturisit pe Domnul prin trăire. Și vine vremea să se vadă, dar a și venit, și se vede că orice duh care nu mărturisește pe Iisus Hristos în trup, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui antichrist, care este în lume.
O, se potrivește această Scriptură cu creștinii acestui popor, că nu înțelege poporul Meu cum adică să-L mărturisească pe Hristos în trup. Adică să mărturisească în trupul lui creștinul și în inima lui pe Hristos și lumina lui Hristos și viața și voia lui Iisus Hristos, ca să fie din Dumnezeu creștinul. Și dacă nu mărturisește așa pe Domnul, atunci nu se poate spune că unul ca acela mărturisește pe Hristos venit în trup, nu se poate spune că este din Dumnezeu creștinul care nu mărturisește așa cu tot înăuntrul său. Unul ca acela nu are cu ce să deosebească Duhul Adevărului de duhul minciunii. Această trăire să fi fost trăită de cel ce s-a numit că este al lui Dumnezeu, și apoi se putea numi după adevăr fiu al lui Dumnezeu. Eu am venit trimisul Tatălui pe pământ și am ascultat de Cel ce M-a trimis și am fost în Duhul Tatălui și așa am ascultat pe Tatăl Meu în trupul Meu și n-am ascuns nimic Tatălui Meu, căci cine poate să se ascundă de fața Creatorului său? Și așa S-a arătat mare în Mine Tatăl Meu, căci Cel ce era în Mine, era mai mare decât cel ce este în lume, și Tatăl Meu n-a fost biruit în Mine.
Grăiesc vouă acestea, și altele grăiesc vouă, ca să fie învățată lecția care învață cum Se cunoaște Duhul lui Hristos față de duhul lui antichrist, care este în lume. Și pentru că lumea stă în duhul lui antichrist prin faptele ei, de aceea am zis să deosebesc un popor și să-l deprind cu Duhul Sfânt și să fie popor al Duhului Sfânt. Și dacă poporul chemat n-a iubit Duhul Adevărului și nici n-a voit să învețe să iubească adevărul și să rămână liber, iată, măi copii, a rămas în duhul lumii acest popor, și Eu n-am avut ce pune deoparte din acest popor ca să fie creștinul cu Dumnezeu. Și iată, vin curând, și nu știe poporul Meu ce înseamnă să fie cu Dumnezeu, și vor învăța neamurile această lecție și vor crede și se vor boteza și vor asculta de Dumnezeu, și nu va fi Domnul lipsit de roade, pentru că a făcut biruință Domnul cu brațul Său cel tare și a așezat cort sfânt pe pământ, și se va cânta cântec ceresc de înviere peste pământ și se va slăvi biserica Dumnezeului Cel viu, precum este scris.
Iubiții Mei, cerul se bucură de voi și cu voi în ziua aceasta, căci dacă Domnul suferă cu voi și plânge cu voi și în voi, apoi Se și bucură cu voi și în voi. Mare și adâncă este această lecție despre duhul care mărturisește pe Hristos venit în trup. Vom face lecție aparte pentru ca să lucrați cu ea peste fiii neascultării, dar trebuie să învățăm bine în noi această lecție, pentru că această lumină se mărturisește pe sine numai dinăuntrul ei, măi tată.
Fiilor, vom lucra cu zile noi de serbare și cu lecții noi de serbare și vom schimba vasele înnoindu-le, căci untdelemnul cel nou stă în vase spălate, măi tată, și vasele trebuie ținute întru sfințenie și întru duh de adevăr. Adevărul se descoperă pe sine, pentru că așa este lucrarea sa, dar minciuna nu se descoperă pe sine pentru că așa îi este lucrarea sa.
Am rostit cuvânt și am zis că voi sta în sfat cu voi, și voi sta dacă am zis, și ne vom sfinți și vom înmulți sfințenia, că vremea este să lucreze sfințenia, iubiții Mei. Verginica este aproape de începutul cuvântului ei, și Domnul este în ea și lucrează în ea, iar ea lucrează după cum este cursul ei și al lucrării ei. Domnul Iisus Hristos este în ea, căci ea este întru Iisus Hristos, după cum și în trup la fel a fost. Amin.
– Mama Gigi vă spune vouă, copii ai Duhului Sfânt, bucurie pentru praznicul mai-marilor arhangheli care sunt serbați astăzi în așternutul Domnului, Care este prin voi. Să fie zi de înviere alăturată zilelor învierii, să fie pace peste voi, copii ai Duhului Sfânt!
Pace vouă, măi mămică! Pace celor stătători zi și noapte la lucrul grădinii de aici! Pace celor ce au venit la serbarea cerului care se serbează azi aici! Luați aminte cu inima și cu împlinirea la lecția pe care v-a dat-o vouă Domnul Iisus Hristos în ziua aceasta. Luați aminte la duhurile voastre și la împlinirea lucrării lor, că mare este această lecție de azi, despre duhul care mărturisește pe Hristos în trup.
Fiilor, ascultarea de Dumnezeu Îl face pe Domnul să stea în inima celui ascultător, iar neascultarea îl scoate pe om dintre lăcașurile care sunt purtătoare de Dumnezeu. Unirea și părtășia cu cele din lume face duhul omului să nu-L mai mărturisească pe Hristos în trup. Fiți atenți la pașii voștri, la duhul vostru și la adevărul iubit de Dumnezeu, căci adevărului îi trebuie o față plăcută și curată ca să poată fi bineplăcut la Dumnezeu. Așa a spus Domnul în lecția de azi, că a pus acest așternut deoparte, și iată, nu numai cei stătători ai lui au această îndatorire, și mai vârtos o au cei ce vin și se înfățișează Domnului prin acest așezământ ceresc. Țineți cu toată ființa la sfințenia acestui așezământ, căci dacă duhul omului sau duhul lumii din om dă să se atingă aici, se pot stârni furtuni repezi, și nimeni nu le poate stârni în afară de cei atinși aici fără de sfințenie împlinită în toată clipa. Acești copii au avut de suferit în zilele ce au trecut, și eu le-am spus să nu cârtească și să poarte totul în numele sfințeniei și al legii sfințeniei care strigă la Domnul de sub piatra cea nouă care este de la Dumnezeu în această grădină. Dar azi, încă din zorii zilei am luat neputințele și suferințele de pe ei, ca să poată sta ei în fața celor veniți ca să se închine Domnului prin acest jertfelnic. Am trimis înaintea voastră pe copiii mei ca să curețe praful de pe voi și mirosul lumii de pe voi, și ce mai este de curățit am zis să curețe, și apoi să vă apropiați, căci eu nu voiesc să aveți vină la Dumnezeu. Așa și voi să voiți, măi mămică, fiindcă eu așa am spus, de câțiva ani mereu am spus: «Pregătește-te, creștine, că dacă ai ști ce vreme vine, nu ți-ar mai trebui nici mâncare, nici apă, nici traistă, și te-ai smulge din toate cele lumești ca să fii găsit cu Dumnezeu în ziua aceea. Chiar de ar fi să-ți rămână carnea, smulgându-te din legăturile care te țin, smulge-te și vino cu ce scapi, că-ți pune Domnul la loc ce ai lăsat și te face El întreg, dar ieși și fă-te gata pentru ziua aceea».
Împreună cu sfinții voievozi care sunt astăzi serbați, iată, cu ei vă spune mama Gigi: stați bine și cu frică și cu luare-aminte, că vine proba cea grea peste lume, vine schimbarea, și se va schimba fața lumii și va fi de groază fața lumii. Dar vine schimbarea la față a slavei Domnului, și se va vedea pe față slava Domnului, și orice strălucire de pe pământ își va pierde fața sub strălucirea slavei lui Dumnezeu.
Serbează cerul, serbează sfinții arhangheli pe unsul României și cântă Măicuța Domnului, cântă cântarea coroanei României. Domnul pregătește calea cea înaintemergătoare a unsului României, căci toate cele profețite prin această lucrare se vor vedea împlinindu-se.
Să se destrame tot ceea ce este fără Dumnezeu și să se ridice cei ce poartă semnele Domnului și lucrările Domnului! Să cadă stăpânirile necredincioase și să se risipească planurile împotrivitorilor și să se arate calea cerească între oameni și să tremure făptura sub slava Ziditorului ei, că vine Domnul cu zecile de mii de sfinți ai Săi, vine Domnul să-Și arate împărăția Sa.
Să se întărească cel ce este ales din biserică și să mărturisească adevărul, căci adevărul îl va face mare și liber și va lucra înviere nouă și se va bucura făptura lui Dumnezeu care-L va primi pe Dumnezeu. Să fie bucurie peste cei ce așteaptă pe Domnul, iar cei ce nu știu cum să-L aștepte pe Domnul, aceia să învețe și să împlinească pregătindu-se, căci cei ce cunosc pe Dumnezeu, aceia vor asculta de cuvintele lui Dumnezeu.
Mama Gigi atinge pe fiii acestei zile care s-au atins de această grădină cerească, și ca să credeți și să înțelegeți puterea și sfințenia acestei grădini, luați seamă la voi înșivă după ce veți merge întru ale voastre și veți fi slăbiți în trupul vostru un pic de vreme, ca să înțelegeți ce este sfințenia acestei grădini cerești și să credeți sfințenia celor de aici, care suferă în trupul lor orice atingere cu duhul de pe drum. Ei nu mai au puteri pentru ce este afară. Ei au puteri întru Dumnezeu și suferă când ies, așa cum suferă un pește dacă-l scoți din apă și îl ții afară câteva clipe. I-am deprins cu necârtirea, și ei se tem să cârtească.
Toți cei legați cu duhul aici, luptați la timp și la netimp pentru ținerea sfințeniei acestui așternut dumnezeiesc! Sfințenia acestui așezământ ceresc va lucra mântuire de la Dumnezeu pentru mulți, măi copii. Fiți sfinți cu trupul și cu duhul. Fiți curați, fiți cu mâinile curate.
Domnul Iisus Hristos și tot cerul sfânt scrie zi de sfințire și de slujbă cerească peste izvoarele Sfintei Sfintelor și așează această serbare alături de serbarea acestei zile. Binecuvântată și făcătoare de minuni cerești și sfințitoare și dătătoare de înviere să fie apa acestor izvoare cerești. Cetele îngerilor înconjoară crucea cea din vârful acestei pietre și cântă tropar de slavă semnului crucii care străjuiește peste Sfânta Sfintelor Domnului, căci astăzi este întreită serbare. Se împlinește un an de la înălțarea crucii pe altarul Sfintei Sfintelor Ierusalimului nou.
Păstori ai poporului meu, vă rog din nou, mai aveți grijă de surioara mea, ca să înțeleagă și ea ce fel de popor este poporul acesta. Nici cei din casa ei și nici creștinii n-o lasă să fie așa cum voiește cerul să fie. Nu are cine s-o ajute. Se duc creștini care fură, măi mămică, pentru că așa cred ei că e bine. Fură și storc de la Domnul, și se duc și stau în nelegiuiri și în lume și își bat joc de surioara mea. Nimeni nu-i mai dă ajutor de suflet, nimeni nu are milă de duhul ei. Am pe străjerul pus pentru ea, care n-o lasă, dar cei ce fură se duc la ea și fură de la Domnul, și ea nu mai știe cum să stea față de Domnul. Am creștini care ispitesc pe Dumnezeu, care ispitesc înspre această iesle. Fiți drepți și lucrați pe unde este de lucrat. Lucrați cu atenție și cu adevăr și cu inimă cerească peste cei de multe feluri, căci în multe feluri lucrează creștinii acestui popor. Dar voi lucrați după felul lucrului cel din cer și păziți de duhul lumii lucrarea cea din cer, care nu este din lume. Feriți-vă, și iarăși zic, feriți-vă de lume. Iarăși zic vouă: copiii voștri sunt lume, măi mămică, dar voi iubiți sfințenia, că vremea este aproape. Amin.
Sfinții arhangheli sunt cu cete de îngeri așezați peste acest așezământ și peste serbarea de azi. Binecuvântată să fie hrana cea pentru ființă, căci cerul stă cu voi la masă. Fiecare creștet să fie atins și mângâiat de cei serbați astăzi în cer și la voi.
Pace vouă! Pace și serbare scrisă în cer și pe pământ, căci oamenii vor să scoată serbările cerești și să nu mai aibă nume pe pământ, dar Domnul va răspândi sărbătorile Sfintei Sfintelor peste cetatea cea nouă a Noului Ierusalim și va fi veșnic sărbătoare de slavă cerească. Amin, amin, amin.