Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, și pe pământul Noului Ierusalim pace și bună orânduială și bunăvoire!
Pace și slavă lui Dumnezeu pentru slava Lui cea mare! Cel ce a așezat piatra începutului cel nou, a Ierusalimului cel nou, care vine cu Dumnezeu și cu zecile de mii de sfinți ai Săi, după cum este cuvântul scris în Scripturi.
Pace vouă de la Domnul Iisus Hristos, Cel Care Și-a lucrat ieslea Sa în mijlocul Ierusalimului nou, care va fi peste România lucrat după planul cel din veac întocmit!
Pace vouă, iubiții Duhului Sfânt! Și iată, iarăși suntem în zi de praznic sfânt pentru ca să sărbătorim sărbătoare cerească pentru zilele de prăznuire care vor sta așezate de acum și până în veac peste Sfânta Sfintelor Noului Ierusalim, care a fost lucrată de Dumnezeu prin mânuțele voastre, copii ai Duhului Sfânt. Și cum adică Sfânta Sfintelor, cum adică acest loc numit așa de Dumnezeu? Adică locul unde vine și se așează cuvântul lui Dumnezeu ca să fie întrupat în această carte și să fie apoi suflat peste pământ; adică ieslea lucrării Duhului Sfânt, Care va naște peste România Ierusalimul cel nou, care vine de la Dumnezeu, dar Eu zic că a și venit, căci a venit începutul Ierusalimului nou.
Aceasta este ziua de aducere-aminte a punerii pietrei altarului Sfintei Sfintelor, căci astăzi facem amintirea trecerii unui an de când Sfânta Treime a așezat și a binecuvântat prin cuvânt ceresc locul în care să ia ființă ieslea de coborâre, ieslea de mărturie a locului de coborâre a cuvântului lui Dumnezeu, care se va auzi peste pământ în zilele ce vin. Domnul Iisus Hristos grăiește cuvântul Său în această zi de praznic sfânt. Aceasta este piatra începutului cel nou al Noului Ierusalim, care va răsări peste România, care va ieși din România și care va acoperi de lumină cerească pe cei ce vor veni și se vor pleca lucrării de mântuire pe care Fiul lui Dumnezeu, Cel Unul născut din Tatăl mai înainte de veci, o va lucra după cum are de lucrat în vremea aceasta.
Eu sunt Fiul lui Dumnezeu, Cel Unul născut din Tatăl Treimii cerești, Cel Unul născut mai înainte de veci, Cel născut Lumină din Lumină, și Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, Cel de o ființă cu Tatăl, Cel prin Care s-au făcut cele văzute și nevăzute. Eu sunt Fiul Treimii cerești, Care M-am coborât din cer, și prin cuvânt M-am întrupat în pântecele Fecioarei cea proorocită, ca să iau trup și să fiu Dumnezeu și Om, și ca să fiu răstignit, în numele păcatelor făpturii lui Dumnezeu, și ca să înviez după trei zile, în numele învierii făpturii lui Dumnezeu; trei zile, după numărul celui de trei ori neamul lui Dumnezeu, de la Adam și până la întruparea în om a Fiului Treimii cerești. Și, iarăși, Eu sunt Fiul Treimii cerești, Care M-am coborât din cer ca să Mă înalț după înviere iarăși la cer, ca să stau iarăși de-a dreapta Tatălui, și apoi iarăși să vin să cercetez viii și morții, și să aduc cu Mine împărăția fără de sfârșit apoi. Și iată, Eu sunt Cuvântul lui Dumnezeu, Cel prin Duhul Sfânt făcător de viață; Eu sunt Cuvântul Duhului Sfânt, Care purcede din Tatăl și Care S-a lăsat peste prooroci și peste apostoli ca să ia trup acest cuvânt și ca să se împlinească prin puterea Sa.
Eu sunt capul bisericii cea întocmită în sobor de apostoli, căci apostoli am lăsat ca să fie în numele Meu, și prooroci am lăsat în mijlocul lor, ca să fie cuvântul Meu în soborul bisericii apostolice cu care am ajuns până la vremea aceasta de împliniri cerești, căci iată vremea cea promisă prin prooroci, cea făgăduită ca să fie. Și iată, Domnul este credincios întru făgăduințele Sale, căci vremea este să se deschidă ochii orbilor ca să vadă împlinirile cele vestite din vreme.
Iată aici început de împărăție a Domnului Iisus Hristos, precum în cer așa și pe pământ, căci de aceea am rostit cuvânt și am zis că aceasta se va numi Biserica neadormiților și a neprihăniților, precum în cer așa și pe pământ, și de aceea am zis să fie lucrare de cuvânt și să fie împlinire și să fie rugăciune de slavă și de jertfă plăcută fără de sfârșit, precum în cer așa și pe pământ. Precum în cer, căci în cer este jertfă neîntreruptă de slavă și de rugăciune; de slavă pentru cele din cer, și de rugăciune pentru cele de pe pământ, și de aceea a așezat Domnul așa aici, ca să se poată spune acestei așezări „precum în cer așa și pe pământ, amin“. Dar acest „amin“, amin să fie, precum în cer așa și întru cele așezate aici de Dumnezeu. Amin.
Binecuvântat să fie praznicul punerii pietrei de temelie a altarului Sfintei Sfintelor Noului Ierusalim, și va fi România Ierusalimul nou, cel pe care-l alege Dumnezeu în vremea aceasta, căci așa este scris în Scripturi: «Încă o dată voi alege Ierusalimul». Este scris, dar nu este înțeleasă această Scriptură și în zadar au căutat mai-marii legii bisericii și cărturarii lumii să scrie cărți peste cărți și să-și însușească ei dreptul la cuvânt peste mulțimile cele arse de sete, căci setea mulțimilor nu poate fi stinsă de nimic și de nimeni, ci poate fi stinsă de cuvântul Duhului Sfânt, Care vine din cer în locuri curate, în inimi curate și sărace în duhul lor, fiindcă Duhul Sfânt nu Se apropie de cei semeți cu duhul, de cei cunoscători ai literei, și aceia, dacă vor să slujească Duhului Sfânt, să se aplece și să se facă tălmăcitori ai limbilor Duhului Sfânt, care iau naștere în cei săraci în duhul lor. Aceasta este orânduiala lui Dumnezeu, orânduiala Duhului Sfânt, de la început și până la sfârșit, dar Dumnezeu este fără de început și fără de sfârșit, iar Duhul Sfânt este întru Sfânta și nedespărțita Treime, Care Se numește Dumnezeu.
Se uită Sfânta Treime la preoții și la cărturarii acestui veac, Se uită ce au făcut, căci au desființat aceștia orânduiala Fiului lui Dumnezeu cea lăsată peste biserică, peste cea dintâi biserică de după întruparea Sa. Se aduna biserica și era în mijlocul ei cuvântul lui Dumnezeu, căci am lăsat prooroci, și am zis să fie așa și nu altfel biserica; așa întreagă și nu cu lipsuri ale trupului ei. Și iată ce a ajuns biserica! Dar cine să-i deschidă ochii ca să vadă că ea nu mai este cu Mine? O, să-i primească pe cei trimiși spre ea și să-și vadă ea goliciunea sa, și să se întocmească din nou biserica, și să fie ca la început și să-și trezească dragostea ei cea dintâi; cea dintâi, căci va fi să se umble în taina celor dintâi așezări ale bisericii Mele. Dar Eu vă spun că s-a văzut și această umblare, și iată, iubiții Mei, voi sunteți fiii bisericii cea dintâi, și am ajuns cu ea până la voi, și voi sunteți cei mai mici, și v-a așteptat cerul, iubiții Mei. Fiți tari și fiți dârji întru cele dintâi, căci voi n-aveți a vă teme de cele ce s-au stricat din duh de semeție și de slavă deșartă, căci iată ce fac Eu: fac un lucru nou ca să se vadă în el cei dintâi ai Mei și să încapă în acest nou toate semințiile Mele care au fost întâi și care au început întâi, iar când va ieși această carte, va fi iarăși trupul bisericii Mele așa cum l-am lăsat să fie. Va ieși această carte, căci vrednic este Mielul lui Dumnezeu să ia această carte și să-i desfacă pecețile ei și să se vadă începutul cel nou, cel de atunci și cel de acum, căci am făcut început nou, început tainic, după rânduiala lui Melchisedec, și am așezat în această grădină troiță vie, ca să se aducă întreită jertfă vie și curată, precum Eu curat sunt.
Binecuvântată să fie troița cea vie și lucrătoare de jertfă vie și sfântă și curată, și binecuvântați să fie cei trei fii unși care formează această troiță lucrătoare de înviere din morți. Binecuvântată să fie troița celor trei inimi vii care lucrează întreită putere în numele puterilor cerești. Nimeni să nu se încumete să se atingă de această troiță ca s-o fărâme sau s-o despartă, căci unul ca acela se va sfărâma de ea și va fi dat de lângă ea. Nimeni să nu se teamă de cei ce se încearcă să se lupte cu Dumnezeu, căci cu această piatră am ridicat biserica cea vie și am biruit cu ea porțile iadului, iar prin lucrarea cea vie a celor trei fii lucrători întru troiță vie de jertfă vie și cerească, voi scoate din moarte făptura Mea. Amin.
Această așezare este lucrată de cer și nimeni din cei ce sunt pământ nu o poate birui pe ea, căci aceasta este simbolul crucii, căreia i se rostesc cuvintele: în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Fiecare din cei trei fii lucrează în numele acestei puteri, iar toți trei laolaltă sunt semnul numelui crucii Fiului lui Dumnezeu, semnul care va să se arate înaintea venirii Domnului ei. Și iată, mai întâi a fost cuvântul, și apoi lucrarea cuvântului, și apoi semnul care este pe vârful acestei pietre ca să fie văzut și apoi să fie crezut și apoi să fie înțeleasă taina lui Dumnezeu care lucrează în mijlocul acestor hotare, căci Domnul n-a înălțat semnul venirii Sale pe această piatră până ce mai întâi nu le-a făcut noi pe toate prin această troiță lucrătoare în numele tainelor lui Dumnezeu care vor fi lucrate în zilele ce vin.
Să stați bine, să stați cu frică și să luați aminte, voi, cei ce stați așezați întru taina începutului cel nou, căci dacă voi veți sta așa, așa va fi să stea în curând România cea binecredincioasă, iar cea necredincioasă va primi veste pentru pocăință, și dacă nu se va pocăi de fărădelegile ei, va fi să fie dată deoparte de pe pământul cel sfânt al ei, căci scris este prin cuvântul Duhului Sfânt, și cele scrise se vor împlini.
Iară și iară vă spun: nu vă fie milă de lupi, nu vă fie teamă de lupi, căci voi aveți putere de leu și de pui de leu, și această putere va face dreptate peste făptura Mea. Voi sunteți cei din sămânța lui Iuda și a lui Iosif, dar din voi se va ridica tot neamul acesta, de la început și până la plinirea neamului acesta. Umiliți-vă și plecați-vă inimile la cuvântul Duhului Sfânt, căci mare și înfricoșătoare este taina în care sunteți așezați. Umiliți-vă și nu vă lăsați robi nici unui duh străin, căci duhul cel străin de Dumnezeu a ajuns la sfârșitul său.
Însemnați în cartea mărturiilor toate semnele care au lucrat de aici peste cei ce s-au lovit sau au pierit zdrobiți de această piatră, căci aceste semne vor veni tot mai mult, ca să servească slavei acestei taine cerești.
Acesta se va numi muntele cel sfânt al vremii plinirii cerești, și va fi să fie cinstit și slăvit cu mult mai mult decât muntele în care vorbea Dumnezeu cu glasul Său ceresc din pară de foc atunci când Moise a trebuit să se suie și să aducă cuvintele Domnului către Israelul cel de atunci. Nimeni nu s-a suit atunci acolo, ci numai Moise s-a suit, și a rămas Moise sfântul lui Dumnezeu după aceea, și s-a coborât la Israel și l-a făcut pe Aaron preot peste Israel, și asculta Aaron pe Moise, căci Moise venea de la Dumnezeu. Și iată, acum va fi mai mult decât atunci, și voi lucra minuni cerești, ca să cunoască cei ce se apropie să vină, să cunoască toți taina acestui munte ceresc, căci acest munte se numește: Cuvântul lui Dumnezeu, și această cetate se va numi: „Acolo este Domnul“.
Binecuvântată să vă fie veghea voastră peste această grădină! Binecuvântate să fie hotarele care împrejmuiesc și străjuiesc această înălțime cerească! Binecuvântată să fie puterea cea făcătoare de minuni care se odihnește peste această împărăție cerească!
Verginica este cu Mine și rostește de lângă Mine cuvânt peste acest așezământ sfânt.
– Pace vouă! De lângă Domnul rostesc pace peste voi, fii ai acestei grădini cerești! Și cum adică fiu al acestei grădini? O, iubiții mei, mare este această taină, mare este viața acestui cuvânt, taina de fiu al acestei grădini cerești. Trăiți bucuria de prăznuire a acestei serbări în numele punerii pietrei pentru înălțarea Sfintei Sfintelor al cărei altar se numește ieslea Domnului Iisus Hristos în vremea aceasta. Vin iar să vă vorbesc și să vă învăț taina acestui cuvânt, taina de fiu al acestei grădini, căci nimeni nu poate să-și ia singur cinstea să fie fiu al acestei grădini, ci numai cel ce are chemarea lui Dumnezeu, iar acela să stea apoi așa cum are așezare aici Dumnezeu.
E prea mare și prea cerească această lecție pe care am adus-o la voi. Voi veni în cuvânt și vă voi da această lecție, ca să fie adăugată în cartea legilor care vor străjui peste acest început de cer pe pământ. Țineți ce aveți, până voi veni cu această lecție, căci această lecție se va adăuga celor ce le aveți de împlinit și de trăit în aceste hotare cerești. Stați bine, stați cu frică de Dumnezeu și cu luare-aminte, că mare este taina acestei grădini, și voi sunteți încă mici cu împlinirea și cu ascultarea. Eu n-am venit să vă conduc rău, ci am venit să vă fac fii ai ascultării cuvintelor cu care vin din cele cerești. Învățați această lecție, lecția ascultării, mămică. Învățați să puteți, și iarăși zic: învățați să puteți, și după aceea veți putea să ascultați așa cum se așteaptă ascultarea cea de aici. Iarăși vă spun: învățați și îndeletniciți-vă cu cărarea mea spre voi, ca să puteți sta în taina ascultării, căci mare este puterea ascultării dacă este ascultare, fiindcă neascultarea, după cum este firul cărării mele către voi, neascultarea față de această orânduială cerească poate să vă aducă o mulțime de răni și vouă și lui Dumnezeu, Care trebuie să fie în toate drepturile Sale dumnezeiești în această grădină. Neascultarea este cheia cea de dincolo de porțile cele de aici și pe care o încearcă duhul rău ca să intre să vă facă rău. Neascultarea este o unealtă care se atinge de ochii celui care se numește fiu al acestei grădini; se atinge de ochii lui ca să-i împungă și să strice buna vedere a ochiului și să strice sănătatea, căci când ochiul este vătămat, se vatămă și trupul ochiului. Iubiți ascultarea, mămică, și nu uitați că mai înainte de ascultare este lucrarea smereniei, lucrare fără de care nu se poate învăța lecția ascultării. Învățați lucrarea curățeniei, mămică, dar această lecție vă voi aduce-o vouă în lecția de fiu al acestei grădini.
Fiți ascultători mie precum și eu am fost lui Dumnezeu. Fiți fii vrednici de această grădină, căci așa vi se cere vouă după chemarea pe care o aveți. Dar voi veni și vom învăța, iubiții mei.
Pace vouă, copii ai acestei grădini! Pacea mea v-o las vouă, căci pace am venit să aduc peste voi. Harul Duhului Sfânt să lucreze învățătură cerească peste voi toți. Amin, amin, amin.