Eu, Băjan Octavian, din comuna Măneşti, judeţul Dâmboviţa, am fost de faţă de multe ori când Dumnezeu vorbea prin gura sorei Verginica şi când au fost vindecate de cancer Cârlan Maria, din Moreni, şi Maria lui Viorel Şerban, din Valea Lungă, iar de epilepsie: Didă Maria, din Gheboieni.

În timpul lucrărilor am văzut deasupra capului sorei Verginica o lumină care dispărea când se termina lucrarea. Chiar în poza pe care o am de la nunta mea se vede o lumină deasupra capului sorei (naşei) Verginica.

Am luat parte la dezgroparea ei după şapte ani şi am văzut trupul ei întreg, pielea de culoare maronie, iar în jurul ei plutea o mireasmă nemaiîntâlnită.