Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, căci astăzi serbăm praznic împărătesc, serbăm Duminica Stâlpărilor, așa cum o numesc creștinii lui Dumnezeu. Serbăm împreună cu îngerii și cu sfinții pe Împăratul Cel ce mai înainte de patima Sa a intrat atunci slăvit cu trupul în cetatea Ierusalimului. A fost mare sărbătoare atunci, căci vrând-nevrând, mulțimile care erau adunate pentru pregătirea Paștilor iudeilor au cântat unii după alții, au cântat pentru că așa era scris să se cânte pentru El în ziua aceea: «Osana, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului!». Iată cum se împlinesc cuvintele Scripturii, căci nu se poate să nu se împlinească. Credeau sau nu credeau cei ce au cântat cu mulțimile atunci, credeau sau nu că Domnul este Cel ce venise și Cel ce era cântat de ei, dar cele scrise pentru ziua aceea erau proorocite și așa au cântat cei ce cântau, așa precum este scris. Cântau și credincioșii și necredincioșii; se luau unii după alții și cântau, căci a fost serbare cerească și nu pământească serbarea aceea. Câtă vreme a trebuit să aștepte părinții lui Israel să vadă și ziua aceea! Și au văzut-o și s-au bucurat prin cei ce cântau, căci ei, ei și tot Israelul cel din veac cântau în ziua aceea.
Pace vouă, copii ai Ierusalimului nou! Pace și muguri noi și stâlpări noi să dea din această viță nouă, căci va fi să se audă în curând pe pământ, va fi să se cânte din nou cântarea serbării stâlpărilor, căci ceea ce a fost, iarăși va mai fi, și vom cânta cu cerul pe pământ, și de la noi se va auzi și vor cânta necredincioșii, căci va fi să se împlinească această Scriptură care este scrisă pentru vremea aceasta, fiindcă Eu iarăși voi veni. Vin curând, și fericiți veți fi voi, cei care cu dor Mă așteptați, cei care iată, Îmi pregătiți întoarcerea Mea cea plină de mărire. Este scris că voi veni cu mare slavă, și dacă este scris, voi veni, iubiții Mei.
O, acest munte ridicat de Mine prin mânuțele voastre, este muntele cel sfânt, jertfelnicul cel sfânt, așternutul cel sfânt, care nu va fi călcat de lume, ci numai de Domnul și de cei ce umblă ca Domnul. Va fi mare cetatea Domnului, dar pe acest munte va sta Domnul și va lucra din vârful lui și va lumina acest pământ ales al României, dar va lucra Domnul cu dureri, măi copii, ca să curețe bine pământul acesta și să-l deosebească între popoare. În curând va lucra cerul pentru România, căci va fi să rămână în ea numai cei curați și neîntinați, care nu au luat în deșert numele Domnului și care vor voi să fie curați și cerești, pentru că România este țara Noului Ierusalim, iar Ierusalimul cel nou vine din cer, nu de pe pământ, și căutați și citiți Scripturile și vedeți că este scris să fie așa și nu va fi altfel.
O, în curând va sufla Domnul cu suflarea Sa cea tare și va curăți tot ce este rău și stricat în jurul acestui lăcaș care s-a pogorât din cer prin cuvânt, și veți vedea atunci minuni, copiii Mei, căci mulți vor da să fugă atunci spre această înălțime cerească, dar va fi să înțeleagă tot trupul în ziua aceea că acesta este muntele Domnului, din care vor coborî legile Domnului. Iată de ce am adus la voi poruncă să fie lucrată această înălțime, ca să pot locui aici și să rostesc legile Mele și să vărs de aici cupele Mele și să curăț pământul cel binecuvântat al României, căci este ales să fie pământul Noului Ierusalim. Am făcut o alegere, am făcut sfat în cer și am așezat așezare sfântă aici, ca să se lucreze după cuvântul Meu aici, ca să biruiesc prin cuvânt, căci toate se lucrează prin cuvânt, din veci și până-n veci, și de aceea am avut nevoie de vase curate și de apostoli curați cu inima, care să lucreze prin cuvânt și după cuvântul Meu. Eu de aceea v-am spus vouă că mulți creștini doresc să vină și să treacă aceste hotare, și unii cer la Mine acest lucru. Și ce v-am spus? V-am spus că aceia nu știu ce cer, că dacă ar ști, n-ar mai cere. Ei cred că aici va fi ca pe pământ, dar aici nu va mai fi pământ, și va fi cer. Aici nu vor mai putea intra cei care au pus la îndoială slava acestui munte și sfințenia acestui munte. Cei care au călcat cu pasul lor aici și n-au stăruit întru cele cerești și sfinte, e cu neputință la Domnul ca aceia să rămână fără de judecata care este așezată sub piatra acestui cort sfânt. Vedeți voi de ce v-am spus Eu că nu știu ce cer acei care cer să intre în această grădină? Luați voi un pește și lăsați-l fără apă. Așa și cei ce au călcat aici, în muntele Meu din vremea din urmă, că intră și ies și se ating de moarte, și iată, este mai greu decât în vremea lui Moise, că aceia se atingeau de munte și mureau, dar am venit Eu și am scos din moarte pe Israel cel necredincios. Iar acum Sfânta Treime este cu încheiatul lucrării Sale, căci Duhul Sfânt lucrează Cel din urmă și nu mai este altă lucrare de scăpare pentru cel ce a căzut din lumină după ce a gustat din cele cerești care au lucrat cu atâta taină în vremea aceasta în care s-a gătit biruința cea de la început și până la sfârșit.
Fericiți acei care vor auzi de această lucrare și vor lua din ea și vor trăi prin ea, că aceia nu au scris cuvânt de hulă asupra acestei lucrări, și bine le va fi, de o mie de ori mai bine decât celor ce s-au apropiat de această stâncă și apoi s-au zdrobit de ea. Și iarăși zic: fericiți acei care au așteptat ca să vină cuvântul Domnului și să facă după cuvânt, că aceia vor fi mari și vii prin cuvântul sub care s-au lăsat. Poporul Meu nu înțelege cum vine această taină, nu înțelege cum vine să fie cu mâinile curate și cu încălțăminte cerească. Am arătat din vreme unui copil de al Meu ca să știe cum este acest loc, și a crezut acel copil și s-a mântuit el și toată casa sa. I-am arătat în vis locul acesta și i-am spus să se descalțe, că este sfânt locul acesta. Și cum vine aceasta, „să se descalțe“? O, acum este în Duh Domnul. Daniele, cum vine, măi tată, această taină? Ce înseamnă această vorbire? Iubiții Mei păstori, Daniel și Cristea, să cunoască poporul creștin taina acestei vorbiri. Să spuneți, tată, la popor ce înseamnă să-și descalțe încălțămintea, ce înseamnă să aibă mâinile curate și ochiul curat și urechea curată și inima curată. O, nu poate poporul acesta să fie așa, fiindcă n-a voit să fie așa. Am strigat la el atâta vreme, dar n-a voit să fie așa și n-a fost așa. Venea și se apropia de vasul Meu (sfânta Virginia, n.r.) și nu s-a curățit acest popor, nici cu trupul, nici cu duhul. Venea, și de ce mai venea, oare, dacă n-a voit cu Mine? Că iată, va fi scos în față și va fi întrebat în fața mulțimilor care n-au știut, dar care vor ști și vor crede și se vor sfinți și vor fi sfințite. Nici măcar fără de minte nu se va putea numi acest popor, că am venit mereu ca să-i dau minte și să-i țin mintea trează. Și, de unde?! Acela va sta mut în ziua aceea, și va intra acest popor cu Mine, dar nu cu trupul, măi iubiții Mei, nu, că trupul acestui popor a avut alt dumnezeu, și nu se poate așa, și va intra cu duhul; va intra, că are pecetea acestei lucrări; are, pentru că s-a apropiat de această lucrare lucrată prin cuvânt; s-a apropiat, dar n-au știut de ce se apropie, n-au cunoscut văpaia din care au fost rupți.
Vai și vai de cel ce se leapădă în fața oamenilor de această lucrare! Vai, că acela va fi osândit de oamenii aceia în fața cărora s-a lepădat de această lucrare! Vai de tine, creștine care te scuturi de ceea ce știi că am lucrat Eu în vremea aceasta și zici că nu e adevărat sau că nu știi sau că nu ai fost strigat în această lucrare sau că nu ești scris în această carte! Vai, că vei fi găsit scris, și te va osândi omul acela care te-a întrebat de Mine și tu te-ai ascuns cu Mine în fața lumii, căci scris este: «Cel ce se va rușina cu Mine în fața oamenilor, și Eu Mă voi rușina cu el în fața Tatălui Meu».
Iată, măi păstorii Mei, cum vine acest loc sfânt și această lucrare sfântă, dar poporul Meu nu știe cum vine și nu crede cum va fi. Am acești copii cu care M-am suit pe acest munte ca să pregătesc lumina cea nouă, și aceștia ispășesc nestatura poporului Meu. Ei se roagă pentru tot numele care a luat și a cunoscut această lucrare, și acest popor stă în voile lui, și copiii Mei cei rugători aici suferă și ispășesc, și nimeni nu știe cum vine aceasta. Mi-e milă de ei, că i-am pus și la lucrul acestei pietre și i-am pus și la lucrul viei Mele și sunt osteniți acești micuți ai Mei, dar vreau să sfârșesc până la capăt lucrul Meu cu ei. Ei nu au nici un apărător pe pământ, n-au nici părinți, nici frați, nici rude, nici prieteni, că au lăsat totul și au plecat cu Mine și sunt născuți de sus. Ei nu sunt din lumea aceasta. Ei sunt aici cu Mine, și iată duhul lumii cât s-a înrăit pe Dumnezeu. Aici este o mare taină, să știți că este, dar nu s-au păstrat desăvârșit legile cele dinăuntru de către toți cei care s-au atins de acest munte, și aceasta pune multă zdrobire pe aceștia care Mă poartă pe Mine, iar Eu voiesc să curăț tot ceea ce mai lovește dumnezeirea Mea, care se va desăvârși tot mai văzut în acest așezământ ceresc.
O, când se va arăta desăvârșită această lucrare cerească, să vedeți ce groază va fi și ce lucruri se vor petrece și ce vor face cei care au cutezat să se atingă de această stâncă fără să creadă că ea este corabia salvării spiței lui Dumnezeu, corabie care s-a arătat în vremea aceasta! Să vedeți ce tânguiri și ce groază se va arăta! Să vedeți stăpânitorii lumii ce vor umbla să se ascundă de mânia Mea, de lumina Mea, care va vădi și va deosebi totul în ziua aceea.
O, Mi-e dor să curăț necredința și întinăciunea de pe trupul României Mele. Mi-e dor s-o văd gătită de sărbătoare și să Mă slăvesc în mijlocul ei și să scot din ea pe cel fără de Mine și fără de sfințenie, și voi veni și voi intra în ea, și voi veți cânta venirii Mele și se va auzi cerul cântând cu voi: «Bine este cuvântat Cel ce iarăși vine întru al Său nume binecuvântat!». Amin.
Și acum, binecuvântat să fie cuvântul lui Verginica între voi. Amin.
– Pace vouă, copiii mei, bucuria mea! Voi sunteți bucuria mea. Iubiți-vă unii pe alții și stați încă un pic ascunși în taina acestei lucrări. Voiesc să fac cu voi un lucru ceresc, un lucru curat și plăcut și așteptat de cer. Voiesc să fie curată hrana poporului meu cel credincios, și din zi în zi vor fi toate curate, căci prin puterea curățeniei voastre voi curăți pe România și va fi a Domnului România, iar cei ce nu vor fi cu Domnul, nu vor mai fi în acest pământ.
Hai să împlinim, hai să fim împlinitori de cuvânt ceresc, căci cer trebuie să fiți pe pământ. Duhul cel rău lucrează acum cu mare slobozenie prin toate mâncărurile și băuturile și nimeni nu-l mai întreabă ce face. Duhul rău nu are cu lumea ce are cu voi, măi copii. El țipă de durere și se bagă în oamenii cei spurcați ca să vă spurce pe voi și să vă slăbească sfințenia, că iată, cum a aflat că eu am venit să vă fac atenți, el a și început să se arate cu fața lui, dar de unde?! Că iată, își dă pe față murdăria cea ascunsă, și copiii mei sunt învățați de cer ce au de făcut. Duhul rău va înteți lucrarea lui cea spurcată, dar voi nu vă amestecați cu aluatul lui, nu vă atingeți de otrava lui, și veți vedea ce mulți dintre ai lui vor muri în această cursă. Fiți cuminți, căci cerul vă va da vouă tot ce vă trebuie, și veți fi păstrați întru sfințenie.
Această zi e zi de praznic sfânt și în cer și pe pământ, dar pe pământ e amestecătură și nu ajunge la Dumnezeu lucru străin. Aveți grijă de cele din cer, căci și cerul are grijă de voi. Eu sunt scutul vostru. Mă doare, dar stau și veghez ca să nu vă doară pe voi, ca să puteți pentru cer. Aș voi să nu mă mai doară nici pe mine, că am nevoie și de sănătate în voi. Aș voi, dar nu e numai după mine. Dar va fi și așa, va fi numai după mine, căci cer am venit să așez în acest așezământ, și voi așeza, și cerul va arde orice amestecătură, și va rămâne cerul cel curat pe acest munte. Nu vă temeți. Duhul rău va fi zdrobit de peste tot și nu va mai căuta nici să gândească spre acest așezământ, dar am nevoie de sfințenie și de descălțarea încălțămintelor pentru cei ce vin să se înfățișeze Domnului.
Păstrați slujba ascunsă încă un picuț de timp, copiii mei. Lucrați cu înțelepciune întru toate, căci vă dau înțelepciune.
Pace vouă, și binecuvântată să vă fie hrana cea pentru ființă, și vom sta la masă cu voi în ziua aceasta de praznic sfânt.
Pace vouă! Pacea cerului să-i liniștească pe cei porniți încă spre voi cu rău, și vor sta departe aceia, căci cerul are putere, măi copii. Aveți încredere în toate cele ce vin la voi prin cuvânt, căci toate se lucrează prin cuvânt, și cuvântul este cu putere, și se împlinește cuvântul. Amin, amin, amin.