... Cobor cu toată încrederea că voi culege și Eu ceva pentru fericire. E la fel cum cobori într-o grădină și privești florile sădite și culegi de colea una, de colea una și faci un buchet de flori care-ți sunt dragi, ca să le ai pe masă. Așa și Eu vreau să culeg de pe pământ numai pe cine-Mi place, numai pe cine-l văd că l-aș putea face vrednic să stea cu Dumnezeu la masă, pentru că îi aduce Dumnezeu de veste că odată cu sfârșitul acestui veac se întocmește nunta Mirelui ceresc, și a plecat pe pământ după meseni. Nu cheamă la nuntă învățații sau bogații sau pe cei care nu-L vor pe Dumnezeu. Îi cheamă pe cei ce-L iubesc pe Dumnezeu.
... Toată omenirea de pe pământ este ca într-o pânză de păianjen a pierzării. Acest păianjen al lăcomiei umple tot iadul cu zidirea lui Dumnezeu.
Pământul e îndopat până la ras de armele focului. Când vor izbucni, vor întoarce pământul pe dos.